JUDECĂTORIA A___ Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4419
Ședința publică din data de 16 septembrie 2015
Președinte : A____ - B______ V________
Grefier: N_______ – G_______ B______
S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petentul A______ D______ D____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/13.05.2015.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul petentului avocat substituent Buzeșan F_____ S____ din Baroul A___, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Plângerea este legal timbrată cu suma de 20 lei (art.19 OUG 80/2013).
S-a făcut referatul cauzei, după care s-a depus din oficiu la dosar fișa de evidență auto a petentului.
Se constată depus la dosarul cauzei, la data de 15.09.2015, din partea petentului precizare a plângerii contravenționale.
Reprezentantul petentului apreciază că se impune comunicarea precizării cu intimatul și depune la dosar delegație de substituire.
Instanța, potrivit prevederilor art.131 Cod procedură civilă verifică, din oficiu, competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei, iar în conformitate cu art. 32 din OG 2/2001 constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Se pune în discuție cererea în probațiune formulată de petent.
Reprezentantul petentului susține că nu se solicită efectuarea unei expertize ci a se depune înregistrarea video a evenimentului.
Instanța constată că intimatul a arătat prin întâmpinarea depusă faptul că nu există o astfel de înregistrare.
Față de această împrejurare, reprezentantul petentului solicită doar proba testimonială propusă.
Instanța apreciază faptul că precizarea plângerii contravenționale nu reprezintă o precizare în sine ci o dezvoltare a motivelor din plângerea inițială, neimpunându-se astfel comunicarea acesteia cu intimatul.
În ce privește cererea în probațiune testimonială, instanța constată că aceasta a fost solicitată doar prin precizarea depusă la data de 15.09.2015, și față de dispozițiile art. 254 C__, o respinge ca fiind tardiv formulată.
Nefiind formulate alte cereri, instanța declară cercetarea procesului finalizată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Pe fond, reprezentantul petentului solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul. Solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
I N S T A N Ț A
Constată că prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXX/27.05.2015 formulată de petentul A______ D______ D____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/13.05.2015, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul .
În motivare s-a arătat la data de 13.05.2015 a participat împreună cu G____ Ferovia, P___ D_____ și alte persoane la o sesiune de pregătire de specialitate organizată de Direcția de Agricultură a Județului A___, iar la întoarcere, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 487,5 lei, respectiv 3 puncte amendă, întrucât s-a reținut în sarcina sa că a folosit luminile de ceață în alte condiții decât de ceață.
Petentul a susținut că nu a pus în pericol siguranța circulației, chiar dacă le-a folosit, neexistând niciun pericol social deoarece era senin, și probabil din cauza neatenției, admite că poate a cuplat comanda pentru luminile respective.
A arătat că agentul de poliție era postat într-un loc în care oprirea voluntară a vehiculelor este interzisă conform art.142 lit.b din HG nr.1391.
A apreciat că încadrarea legală a contravenției este eronată, deoarece art.108 din OUG nr.195/2002 conține mai multe litere, în procesul verbal de contravenție fiind necesar și corect a se fi specificat că s-a încălcat art.108 lit.b pct 8, ceea ce atrage sancțiunea nulității absolute a actului sancționator.
A mai invocat faptul că în procesul verbal de contravenție trebuie a se menționa și locul unde este încheiat, iar în procesul verbal de contravenție este specificat ca „C______ __________________________ fiind oprit pe DJ 709B, lipsa locului atrăgând nulitatea PVC.
Petentul a fost ținut în locul respectiv o perioadă lungă de timp, aproximativ 40 de minute, iar agentul de poliție l-a amenințat că îi ia permisul de conducere dacă mai comentează, petentul refuzând a semna procesul verbal și solicitând să vină martorul asistent, lucru ce nu s-a produs.
Petentul a mai arătat că potrivit art.1 din OG nr.2/2001 constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, iar el, chiar dacă a folosit luminile de ceață a cuplat comanda din greșeală. A solicitat aplicarea sancțiunii avertismentului deoarece aceasta este prima sancțiune prevăzută la art. 7 (1) din OG nr.2/2001.
În drept și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile OG 2/2001 și OUG 195/2002, iar în probațiune a depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 29.07.2015, intimatul a arătat că la data consemnată în procesul verbal, agentul constatator a depistat în traficul rutier, autoturismul marca Renault Symbol, cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, al cărui conducător auto, în persoana petentului a încălcat normele rutiere prevăzute de legislația în vigoare, folosind luminile de ceață deși condițiile meteo nu o impuneau.
Intimatului a susținut că fapta nu a fost înregistrată cu aparatură video, fiind constatarea directă a agentului de poliție.
Agentul a procedat la întocmirea procesului-verbal de sancționare contravențională pentru încălcarea prevederilor HG nr. 1391/2006, stabilind sancțiunile prevăzute de OUG 195/2002, actele normative fiind în vigoare la data constatării contravenției. Din verificările efectuate reiese că procesul-verbal de constatare este temeinic și legal.
Cât privește fapta petentului, s-a opinat că aceasta a existat și a fost corect individualizată, fiind aplicat minimul prevăzut de lege pentru fapta săvârșită, aspect ce denotă preocuparea agentului de a aplica prevederile legale raportat la particularitățile cazului și la conduita petentului, în cauză nefiind necesară intervenția judecătorului.
Intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat și a fost încadrată juridic corespunzător, procesul verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit petentului nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art. 175 alin. 1 din Legea 134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.
S-a mai arătat că situația de fapt reținută în procesul-verbal este rezultatul constatărilor personale ale unui organ de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind investit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca ultim scop respectarea legilor și apărarea statului de drept.
Deși petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție în baza art. 6 CEDO, veridicitatea constatărilor personale ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității.
Din analiza actelor depuse la dosar rezultă că petentul nu a propus nicio probă și nu a invocat nici un indiciu în susținerea afirmațiilor sale, mai mult, nu a indicat nici un motiv minim plauzibil pentru care agentul constatator l-a oprit în trafic în lipsa oricărei încălcări a regulilor de circulație din partea sa și, după ce a fost oprit în trafic, în lipsa oricărui incident sau încălcări a normelor rutiere, să îi întocmească un proces-verbal total neadevărat.
Raportat la această situație, în lipsa indicării unor minime indicii de netemeinicie a procesului- verbal, intimatul a apreciat că se respectă în cauza supusă judecății cerința de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit prin recunoașterea valorii probatorii a procesului-verbal întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului constatator.
Cât privește temeinicia procesului verbal, intimatul a apreciat că procesul-verbal de contravenție nu este un simplu act de acuzare, întrucât el conține și constatarea faptei făcută personal de agentul constatator, precum și sancțiunea aplicată. De asemenea s-a arătat că petentul a notat la rubrica mențiuni că nu este mașina sa și nu știe să o folosească
Mai mult, intimatul a arătat că în speță, petentul nu a motivat în niciun fel în ce constă netemeinicia procesului verbal ce i-a fost întocmit și nu a adus dovezi în sprijinul nevinovăției afirmate în fața instanței, dovezi care să arate în concret ce a determinat nerespectarea de către petent a legislației care să ducă la infirmarea celor reținute prin procesul verbal întocmit de agent.
Principul legalității, aplicabil dreptului administrativ, în general și materiei contravenționale în special, presupune că rezultatul interpretării legii contravenționale să fie concordat cu voința legiuitorului iar textul nu poate fi interpretat extinctiv sau restrictiv (lex dixit quam voluit).
Conform art. 315 alin. l din Legea 134/2010, intimatul a arătat că se opune la audierea ca martori a unor persoane care sunt rude cu petent sau au interes în cauză, precum și celor propuși de petent.
Față de aceste considerente, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea valabilității actului de sancționare.
În probațiune a depus la dosar raport nr. xxxxxx/20.07.2015.
La data de 15.09.2015, petentul a depus la dosar precizare a plângerii contravenționale prin care a reiterat cele arătat în plângerea inițială și a solicitat în pricipal anularea procesului verbal de contravenție, revocarea sancțiunilor aplicate și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată în caz de opunere, iar în subsisiar a solicitat înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În drept a invocat dispozițiile art. 7 alin. 3, art. 17, art. 21 alin. 3, art. 38 alin. 3 din OG 2/2001, art. 8, art. 100, art. 108, art. 118 alin. 1 din OUG 195/2002, art. 12 alin. 2 din Legea 218/2002, iar în probațiune a solicitat încuviințarea probei cu expertiza, a solicitat a se depune de intimat înregistrarea video a evenimentului și a solicitat încuvințarea probei cu martorul G____ L____ Z______.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/13.05.2015, petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 487,5 lei pentru încălcarea art. 108 pct.8 din OUG nr.195/2002 deoarece în data de 13.05.2015 a fost depistat pe ___________________ C______, că a condus autoturismul marca Renault Symbol cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX și a folosit luminile de ceață în alte condiții decât pe timp de ceață.
Examinând legalitatea actului sancționator, conform art. 34 din OG 2/2001, se constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Nu se vor putea reține criticile aduse de petent legat de faptul că menționarea în actul sancționator a art.108 pct.8 din OUG nr.195/202 în loc de art.108 lit.b pct.8 este de natură a atrage nulitatea procesului verbal de contravenție atâta timp cât art.16 din OG nr.2/2001 prevede obligativitatea indicării actului normativ care stabilește și sancționează contravenția, act normativ indicat. Mai mult, nulitatea este relativă, condiționată de dovedirea unei vătămări, în cauză textul exact fiind facil de identificat prin corelarea stării de fapt descrisă cu acest articol.
Este de asemenea prevăzută doar de art.16, printre nulitățile relative condiționate de dovedirea unei vătămări, și lipsa indicării locului constatării și săvârșirii faptei. În cauză se menționează că petentul a fost surprins în timp ce conducea autoturismul pe ___________________ C______, nelipsind prin urmare mențiunea. Împrejurarea invocată de petent că acea porțiune de drum se numește altfel nu este dovedită, din harta anexată nereieșind acest lucru (f.7), însă chiar dacă ar fi dovedită susținerea petentului, nu este dovedită vătămarea produsă.
Starea de fapt, și anume folosirea necorespunzătoare a luminilor de ceață a fost constată în mod direct de agentul rutier (ex propriis sensibus), procesul verbal de contravenție bucurându-se de prezumția de temeinicie și legalitate, în acord cu practica CEDO (cauza H______ ș.a contra României). Această prezumție este întărită chiar de declarațiile petentului, care prin plângerea inițială a arătat că este posibil să fi folosit luminile de ceață, din eroare, dar prin aceasta nu a produs un pericol, deoarece era senin. Declarația extrajudiciară a martorei P___ D_____ nu conține elemente legate de folosirea sau nu a luminilor de ceață, iar în cea a martorei G____ L____ Z______ se menționează că aceasta nu a văzut ca petentul să fi folosit luminile de ceață, însă această declarație va fi înlăturată pe de o parte datorită faptului că martora se afla în interiorul autoturismului, iar afară era soare, condiții care favorizau neobservarea acestor lumini, iar pe de altă parte datorită faptului că din poziția de colegă al petentului (aceștia au participat împreună la o sesiune de pregătire de specialitate conform celor arătate în plângerea contravențională), declarația prezintă un grad sporit de subiectivism, nefiind aptă să servească aflării adevărului, cu atât mai mult cu cât martora la rândul său a fost sancționată contravențional cu același prilej, aspect de care se arată nemulțumită chiar prin declarația sa.
Nu se vor reține nici referirile petentului la prevederile art.1 din OG nr.2/2001 legate de împrejurarea că și dacă a săvârșit fapta, aceasta nu a fost intenționată, întrucât culpa este tot o formă a vinovăției.
În fine, nu se va reindividualiza sancțiunea în sensul înlocuirii amenzii cu sancțiunea avertismentului deoarece petentul nu este la prima abatere în domeniul circulației (f.36) și nici nu există elemente din care să reiasă că regretă săvârșirea faptei pentru care a fost sancționat.
Ca urmare, reținând că fapta corespunde realității și constituie contravenție, instanța va respinge plângerea formulată.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul A______ D______ D____ (CNP xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul în ____________________, jud.A___ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, _________________, nr.17-19, jud.A___ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/13.05.2015.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, prin depunerea apelului la Judecătoria A___, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.09.2015.
Președinte Grefier
A____ B______ V________ N_______ G_______ B______
ABV/NGB/16.10.2015/4 ex. din care 2 ex. se ________________________> - petentul A______ D______ D____, cu domiciliul în ____________________, jud. A___
- intimatul I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, _________________, nr.17-19, jud. A___