R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 1045/ADOSAR NR.XXXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 11.09.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: B_______ D______ - judecător

JUDECĂTOR: V________ A_____ T______

GREFIER: N____ M______

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-petentă _________________ împotriva Sentinței civile nr.566/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă B_____, având ca obiect „ anulare proces-verbal de contravenție”.

Se constată că dezbaterile au avut loc la data de 4.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea data de 11.09.2015, hotărând următoarele:

TRIBUNALUL,

Constată că prin sentința civilă nr. 566/2015 a Judecătoriei B_____ s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta S.C. K___ B____ S.R.L., cu sediul ales la SACA E____ V____ & Asociații, cu sediul în B_____, ____________________________. 19, ____________, CUI xxxxxxxx, înmatriculată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă - B_____, cu sediul în B_____, __________________. 17, ca neîntemeiată.

Pentru a dispune în acest mod Judecătoria B_____ a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxx înregistrat sub nr. xxxxx/10.07.2014 întocmit de I____________ T_________ DE MUNCĂ - B_____, petenta a fost sancționată contravențional cu o amendă în cuantum de 30.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003 republicată și completată, și sancționată conform art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003 republicată și completată. Procesul-verbal a fost semnat de reprezentantul legal al petentei.

În fapt, cu ocazia controlului efectuat în data de 01.07.2014, orele 14.30, s-a reținut că societatea S.C. K___ B____ S.R.L. a primit la muncă, la punctul de lucru situat în __________________________, B_____, pe Arsin D__ C_________ din data de 28.06.2014, C_________ I_____ I____ din data de 01.06.2014 și T__ A________ din data de 03.06.2014, fără a le încheia în formă scrisă contract de muncă.

Instanța a constatat că procesul verbal a fost semnat de către petentă, iar la rubrica „alte mențiuni” s-a consemnat că obiecțiunile vor fi formulate în instanță.

Instanța a constatat că potrivit deciziei nr. 10/01.06.2014, numitul B______ C______ a fost desemnat responsabil cu supravegherea numitului C_________ I_____, aflat în perioada verificării prealabile a aptitudinilor profesionale în ziua de 01.06.2014, între orele 12-16, iar potrivit deciziei nr. 15/01.07.2014, numitul M_____ C______ a fost desemnat responsabil cu supravegherea numitului C_________ I_____, aflat în perioada verificării prealabile a aptitudinilor profesionale în ziua de 01.07.2014, între orele 12-16. Totodată, conform deciziei nr. 12/23.06.2014, numitul B______ C______ a fost desemnat responsabil cu supravegherea numitului Arsin D__, aflat în perioada verificării prealabile a aptitudinilor profesionale în zilele 23.06.2014 – 28.06.2014, între orele 12-16. În plus, instanța constată că aceste decizii au fost însoțite de declarații prin care numiții Arsin D__ C_________, C_________ I_____ I____ declară că se supun perioadei verificării aptitudinilor. De asemenea, instanța reține că s-a încheiat un contract individual de muncă cu numitul Arsin D__ C_________, la data de 03.07.2014, urmând ca activitatea să înceapă la data de 04.07.2014.

Pe de altă parte, instanța a observat că numitul Arsin D__ C_________ a completat fișa de identificare (fila nr. 46) menționând că prestează activitate în meseria de pizzar, de la data de 28.06.2014 și că nu a semnat un contract individual de muncă. A mai completat că lucrează în tura 1 de la ora 10.00 până la ora 17:00 și că are un salariu de 900 lei.

În plus, numitul C_________ I_____ I____ a completat fișa de identificare (fila nr. 48) menționând că prestează activitate în meseria de muncitor necalificat, de la data de 01.06.2014 și că nu a semnat un contract, fiind în probă. A mai completat că lucrează în tura 1 de la ora 10.00 până la ora 22.00 și că are un salariu de 1.000 lei.

Totodată, numita T__ A________ a completat fișa de identificare (fila nr. 47) menționând că prestează activitate în meseria de dispecer, de la data de 03.06.2014 și că nu a semnat un contract individual de muncă. A mai completat că lucrează în tura 1 și că are un salariu de 900 lei.

În drept, potrivit art. 16 alin 1 din Legea 53/2003, republicată, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. De asemenea, art. 16 alin. 2 stipulează că anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

Articolul 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003, republicată, prevede: constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Articolul 29 din Legea 53/2003 stipulează: alin. (1) contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea; alin. (2) modalitățile în care urmează să se realizeze verificarea prevăzută la alin. (1) sunt stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil, în statutul de personal - profesional sau disciplinar - și în regulamentul intern, în măsura în care legea nu dispune altfel; (3) informațiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum și aptitudinile profesionale (4) angajatorul poate cere informații în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foștii săi angajatori, dar numai cu privire la activitățile îndeplinite și la durata angajării și numai cu încunoștințarea prealabilă a celui în cauză.

Articolul 31 din Legea 53/2003 reglementează: (1) pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere; (3) pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia; (4) pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de muncă.

Conform art. 32 din Legea 53/2003, alin. (1), pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă, iar potrivit alin. 2 prin excepție, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în situația în care acesta debutează la același angajator într-o nouă funcție sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiții grele, vătămătoare sau periculoase.

Analizând conținutul procesului-verbal de contravenție contestat, având în vedere probele administrate în cauză, instanța a constatat legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, neexistând nici un motiv de nulitate absolută a acestuia.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Totodată, instanța a mai reținut că procesul verbal de contravenție este un act juridic administrativ întocmit de către un reprezentant al statului, bucurându-se astfel de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.

De asemenea, instanța a reținut că prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se introduce în sarcina statelor obligația ca în procedurile ce poartă asupra unei acuzații în materie penală sarcina probei să revină organelor statului. Astfel, prin intermediul art. 20 din Constituție, ce reglementează aplicabilitatea Convenției în dreptul intern, se introduce obligația statului de a proba prin organele sale, orice acuzație în materie penală.

Conform jurisprudenței Curții Europeană a Drepturilor Omului în cauza N_______ G_______ împotriva României s-a arătat faptul că dacă instanțele naționale, prin hotărâri motivate, analizează motivele de nulitate invocate în speță și consideră că acestea nu atrag nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de petent, acest aspect este suficient pentru a nu pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acestuia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.

În plus, în decizia H______ și alții c. României, Curtea a precizat că, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

De altfel, prin decizia nr. 205/2009, pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a disp. art.16, art.17 și art.19 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, s-a arătat că „instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”.

Totodată, prin Decizia nr. 83/08.03.2002 și Decizia nr. 197/2003 ale Curții Constituționale, aceasta a arătat că dispozițiile OG 2/2001 sunt în deplină concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție și cu jurisprudența CEDO. De asemenea, Curtea a arătat că OG 2/2001, respectă atât procedural cât și din punct de vedere al administrării probatoriului cerințele art. 6 din Convenție și că nu se poate considera că procedura contravențională ar contraveni principiului din materie penală, in dubio pro reo.

Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale inspectorilor ITM aflați în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Astfel, se dă naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

În acest sens, instanța a constatat că petenta nu a reușit să răstoarne prezumția de care se bucură procesul-verbal de contravenție contestat sub aspectul temeinicei acestuia, iar situația de fapt reținută prin acesta corespunde realității.

În primul rând, instanța a constatat că ceea ce s-a constatat în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se coroborează declarațiile martorilor Arsin D__ Constantion și T__ A________ și fișele de identificare completate.

În acest sens, instanța a constatat că martorul T__ A________ a declarat că la momentul controlului lucra deja de o lună de zile, fără a fi încheiat un contract de muncă deși a solicitat să perfecteze un astfel de contract. De asemenea, martorul Arsin D__ C_________ a specificat că la momentul controlului lucra nu se afla în perioada de probă, ci lucra efectiv la firmă încă din data de 01.04.2014. A mai precizat că nu încheiase contract de muncă, dar ulterior controlului a semnat un astfel de contract.

Din declarația martorului B______ I____ C______, instanța a reținut că la data controlului acesta îi instruia pe C_________ I_____ I____ și pe Arsin D__ C_________, care se aflau în perioada de probă, iar din declarația martorului C_________ I_____ I____, instanța reține că la data controlului acesta se afla în perioada de probă.

Instanța a observat că declarațiile martorilor B______ I____ C______ și C_________ I_____ I____ nu se coroborează cu situația de fapt rezultată din celelalte probe administrate și are în vedere că aceștia sunt în continuare angajați ai petentei. Instanța a observat că martorul C_________ I_____ I____ a făcut precizări contradictorii: pe de o parte a afirmat că a completat fișa de identificare singur și nu a fost ajutat de niciun inspector, iar când a fost întrebat de ce a completat că lucrează de la data de 01.06.2014, a afirmat că așa i-a spus o doamnă de la ITM. Cu toate acestea, instanța a reținut că martorul își recunoaște scrisul și semnătura de pe fișa de identificare.

Pe de altă parte, martorul B______ I____ C______ a afirmat că la data controlului îl instruia pe C_________ I_____ I____, dar potrivit deciziei nr. 15/01.07.2014, depuse chiar de către petentă, numitul M_____ C______ a fost desemnat responsabil cu supravegherea numitului C_________ I_____, aflat în perioada verificării prealabile a aptitudinilor profesionale în ziua de 01.07.2014.

Cu privire la apărarea petentei conform căreia Arsin D__ C_________ a dorit să mai vină pe la societate ulterior probei de lucru și premergător începerii activității, pentru a fi bine pregătit pentru când va începe munca, instanța a constatat că acestea sunt simple afirmații fără suport probator. Astfel, din declarațiile martorului instanța a reținut că acesta lucra efectiv la data controlului. Pe de altă parte, conform deciziei nr. 12/23.06.2014, depuse de către petentă, numitul Arsin D__, s-a aflat în perioada verificării prealabile a aptitudinilor profesionale în zilele 23.06.2014 – 28.06.2014, între orele 12-16, or controlul ITM a fost ulterior acestei date.

În ceea ce o privește pe martora T__ A________, instanța nu a mai reținut apărarea petentei în sensul că neîncheierea contractului de muncă nu s-a datorat relei-credințe a societății, ci neprezentării unor documente necesare la angajare. În această situație petenta nu ar fi trebuit să o primească la muncă până în momentul în care nu se putea încheia în mod valabil contractul individual de muncă. Susținerea că aceasta nu a prestat efectiv activitate la punctul de lucru, ci venise să se familiarizeze cu ce activități urma să desfășoare ca viitoare angajată, este contrazisă de declarația martorei și de fișa de identificare completată de către aceasta.

Referitor la martorul C_________ I_____, se reține că acesta nu se afla în perioada de probă, ci presta activitate în mod efectiv la punctul de lucru al petentei, având în vedere fișa de identificare completată de către acesta și declarația contradictorie dată în fața instanței.

Pe de altă parte, chiar dacă martorul s-ar fi aflat în perioada de probă, art. 31 alin. 1 din Legea 53/2003 prevede posibilitatea existenței unei perioade de probă, dar aceasta se stabilește la încheierea contractului individual de muncă, iar nu anterior. În plus, conform art. 32 alin. (1) din Legea 53/2003, pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă, iar nu două, astfel cum susține petenta că s-a întâmplat în realitate.

Totodată, în apărarea sa petenta invocă dispozițiile art. 29 din Legea 53/2003. Interpretând sistematic art. 29 din Legea 53/2003 și art. 31 din Legea 53/2003, care prevede că pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă, instanța a constatat că dispozițiile art. 29 au în vedere verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale prin solicitarea de informații de la persoana care solicită angajarea sau de la foștii săi angajatori, dar numai cu privire la activitățile îndeplinite și la durata angajării și numai cu încunoștințarea prealabilă a celui în cauză, astfel cum prevăd alineatele 2 și 3 ale art. 29.

Or, pentru verificarea practică a aptitudinilor salariatului, se stabilește o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere, la încheierea contractului individual de muncă.

Sintetizând, din ansamblul materialului probator, instanța a reținut că petenta a primit la muncă, trei persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, faptă care constituie contravenție potrivit art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003.

Așadar, petenta, cunoscând faptul că numiții Arsin D__ C_________, C_________ I_____ I____ și T__ A________ nu aveau încheiat contracte de muncă, în formă scrisă, a folosit munca acestora în sensul art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003, republicată.

Pentru aceste considerente, instanța a conchis că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate. În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Instanța a constatat că nivelul amenzii, ce reprezintă minimul prevăzut de lege, corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentei. Instanța a considerat că fapta acesteia de a folosi munca unei persoane, fără a avea încheiat un contract de muncă în formă scrisă, denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja raporturile de muncă.

Având în vedere că acest gen de fapte contravenționale este din ce în ce mai des întâlnit, instanța a apreciat că este necesară sancționarea contravențională cât mai adecvată a acestor fapte pentru a se realiza scopul educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale.

De altfel, aceste fapte contravenționale prezintă un grad de pericol social ridicat, prin aceea că persoanele angajate în acest mod nu beneficiază de protecție socială, respectiv: asigurări sociale, asigurări de sănătate, asigurări de șomaj, cele pentru accidente de muncă sau boli profesionale. Mai mult, perioada respectivă nu constituie perioadă contributivă în sistemul asigurărilor de șomaj.

Având în vedere cele menționate, instanța a considerat că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.

Față de cele expuse instanța a respins acțiunea formulată de către petentă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta _________________ prin care a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului verbal, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că instanța de fond nu a analizat în profunzime situația reală cu privire la fiecare dintre cele trei persoane identificate în procesul verbal. Cu privire la Arsin D__ C_________ s-a arătat că s-a aflat în perioada 23.06.xxxxxxxxxxxxx14 orele 12-16 în perioada de verificare a aptitudinilor profesionale și personale, timp în care între părți nu au avut loc raporturi de muncă. În mod greșit a interpretat instanța art. 29 din codul muncii în sensul că verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale se poate realiza, anterior încheierii contractului de muncă, exclusiv prin solicitarea de informații de la persoana care solicita angajarea sau de la foștii săi angajați, iar verificarea efectivă a aptitudinilor se poate realiza doar în cadrul perioadei de probă reglementată de art. 31 din codul muncii. Așa cum s-a arătat în doctrina de specialitate, anterior angajării, verificarea aptitudinilor profesionale și personale se poate realiza prin activități precum: verificare CV, scrisori de recomandare, examen/concurs, interviu, probă practică. Verificarea prealabila în speță s-a realizat prin susținerea unor probe practice, menite să formeze convingerea în ceea ce privește cunostințele și competențele profesionale necesare pentru angajare. Arsin D__ urma să își pregatească actele și să înceapă activitatea la data de 4.07.2014. Fiind o persoana diligentă, acesta a dorit ca în zilele premergatoare începerii activității să mai vină pe la societate, astfel încat să fie bine pregătit pentru când va începe munca, fără însă a presta efectiv activități pentru societate.Aceste aspecte rezultă și din corespondența electronică purtată cu departamentul contabilitate și resurse umane în data de 1.07.2014 ora 9:49. Din data de 3.07.2014 s-a încheiat și contractul individual de muncă.

Deși domnul D__ Arsin a declarat în fața instanței că nu s-a aflat în perioada de verificare a aptitudinilor acest aspect este contrazis de înăași declarația dată pe propria răspundere în data de 23.06.2014 prin care se precizează că starea de sănătate este bună și că se află în perioada de verificare a aptitudinilor personale. Cu ocazia audierii același martor a declarat că lucrează din data de 1.04.2014 , aspect contrazis de fișa de identificare în care se consemnează data de 28.06.2014.Martorul B______ C______ , persoana desemnata cu supravegherea sa, a declarat că acesta se afla în perioada de verificare.

Referitor la domnul Chitoroaga I_____ s-a arătat că acesta se afla la data de 1.07.2014 în perioada de verificare prealabila a aptitudinilor personale și profesionale, dovadă în acest sens fiind decizia nr 15/1.07.2014 emisă de societate, procesul verbal din aceeași dată, declarația acestuia din 1.07.2014. Aceste aspect au fost declarate în fața instantei de Chitoroaga I_____ și martorul B______ C______.

Referitor la doamna T__ A________ s-a arătat că neîncheierea contractului individual de munca nu s-a datorat relei credințe ci neprezentării tuturor documentelor necesare la angajare în principal a fișei medicale. Această personă nu presta efectiv activitate la punctul de lucru ci venise să se familiarizeze cu ce activități urma sa desfășoare ca viitoare angajată.

În ce priveste solicitarea de înlocuire a sancțiunii s-a arătat că sanctiunea aplicată este mult prea aspra nefiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Societatea apelanta respecta dispozitiile codului muncii așa cum rezultă din procesele verbale întocmite cu ocazia altor controale, iar fapta nu a produs urmări grave.

În drept s-a invocat art. 466 și următoarele Cod procedură civilă.

Intimata ITM B_____ a formulat întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea apelului motivat de faptul că cele trei persoane au declarat că prestează activitate pentru petenta și că în regulamentul intern trebuie precizate condițiile și perioada pentru care se face testarea viitorilor salariati pentru ca aceștia să fie apărați de puterea discreționară și eventualelor abuzuri ale angajatorului. Mai mult, așa zisă perioadă de testare prealabilă trebuia comunicată în scris viitorului salariat cu arătarea exacta a perioadei, probelor teoretice și practice la care urmează să fie supus, precum și faptul că nu va fi remunerată pe aceasta perioadă. Aceste documente lipseau cu desăvârșire și nu au fost invocate în timpul controlului. Numitul Chitoroaga I_____ era angajat în functia de muncitor necalificat așa că se pune întrebarea ce aptitudini trebuiau verificate timp de o lună. Așa zisele decizii și procese verbale au fost redactate pro causa. În ce o privește pe doamna T__ A________, s-a arătat că dacă persoana selectata nu aducea vreun document necesar încheierii contractului, apelanta avea obligația de a nu o primi la muncă.

Apelanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat ca veridicitatea documentelor nu a fost contestată și au fost semnate de Arsin D__ si Chitoroaga I_____, ca cele trei persoane au fost informate cu privire la verficarea aptitudinilor, că instanța de fond a propus din oficiu audierea martorilor la care se referă procesul verbal, că apelanta nu s-a opus în fața instanței de fond la audierea martorilor.

În probațiune nu s-au administrat probe noi.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor și apărărilor formulate Tribunalul îl va respinge ca neîntemeiat pentru urmatoarele considerente:

În procesul verbal de contravenție s-a retinut ca numitul Arsin D__ a dorit ca, ulterior perioadei de verificare a aptitudinilor să se prezinte la societate pentru a se pregăti temenic, aceasta nu poate fi primită, societatea apelanta trebuind să fie diligentă în respectarea dispozitiilor legale și să refuze primirea sa la munca fără încheierea unui contract individual de muncă. În fișa de identificare Arsin D__ a precizat că nu are contract de muncă, că prestează munca din data de 28.06.2014 și că are un salariu de 900 lei net. La fel au completat fișele de identificare și celelalte doua persoane Chitoroaga I_____ si T__ A________ cu indicarea salariului pe care îl primesc deși pe perioada verificării aptitudinilor cei verificați nu sunt remunerați.

Inscrisurile de la filele 18-27 dosar fond pot fi considerate ca fiind constituite pro causa devreme ce ele nu au fost prezentate la momentul controlului, nu poartă o data certă și nu a fost prezentat un registru în care să fie mentionate. Oricum, important este faptul că la data controlului, 1.07.2014 expirase perioada de probă pentru Arsin D__ iar pentru T__ A________ nu exista nici un document referitor la perioada de probă. În cel privește pe Chitoroaga I_____ acesta a declarant în aceeași zi de 1.07.2014 că se afla în proba între orele 12-16, iar ulterior, la ora controlului 14:30 a declarat în fișa de identificare că programul său de lucru este de 12 ore pe zi cu 24 completând în detalii în ce zile ale lunii a lucrat.

Corespondența electronica din data de 1.07.2014 nu dovedește altceva decât intenția apelantei de a încheia în viitor contract de munca nerezultând care ar fi fost și persoana vizată.

Tribunalul apreciază că în mod corect a coroborat instanta de fond declarațiile martorilor audiati cu celelalte probe administrate.

Martora T__ A________ arăta că a lucrat timp de o lună de zile și a fost data afară pentru ca a spus adevărul. Declarația acesteia dată în fața instanței se coroborează cu declarația din fișa de identificare.

Martorul Arsin D__ a arătat că lucrează efectiv încă din luna aprilie și a arătat că nu i s-a plătit salariul. Declarația acestuia se coroborează cu declarația dată în cuprinsul fișei de identificare.

În privința martorului Chitoroaga I_____ se reține că acesta este angajat al petentei astfel că declarația lui are un pronunțat caracter subiectiv. A arătat instanței că a completat singur fișa de identificare și că data de 1.06.2014 i-a fost sugerată de o doamna inspector. Cu toate acestea a completat în fișa detaliat programul de lucru și salariul, deși în declarația de martor a arătat că nu a discutat cu apelanta detalii ale contractului. În mod corect a apreciat instanța de fond declarația sa ca nesinceră .

Deasemeni, în ce privește martorul B______ C______, acesta a fost nesincer în fața instanței întrucât a declarat că atât Arsin D__ cât și Chitoroaga I_____ se aflau în perioada de probă, cu toate acestea însăși apelanta a arătat că la data controlului Arsin D__ nu se afla în perioada de probă ci se afla voluntar în incinta punctului de lucru.

În ce priveste solicitarea de înlocuire a sanctiunii aplicate Tribunalul reține că fapta săvârșită este una gravă, astfel că în raport de durata pentru care cele trei persoane au prestat muncă fără contract, se impune menținerea sancțiunii aplicate.

În consecință, tribunalul va respinge în baza art.480 alin. 1 Cod procedură civilă apelul și va menține sentința primei instanțe ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta _________________ împotriva sentinței civile nr.566/21.01.2015 a Judecătoriei B_____ pe care o menține.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 11.09.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

B_______ D______ V________ A_____ T______

GREFIER,

N____ M______

Red._____________

Dact.NM/29.09.2015

4 ex.

Judecător fond-D______ I_____ T______