Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.5885
Ședința publică din data de 31.08.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A________-R_____ P___
GREFIER: F______ Ț____
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta Stamata C_______, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, în ordinea listei, a răspuns petenta, personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Instanța procedează la verificarea identității petentei, pe baza actului de identitate prezentat.
Instanța, fiind primul termen de judecată, în acord cu dispozițiile art.131 alin.1 C.pr.civ., procedează la verificarea, din oficiu, a competenței sale și, în acest context, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, conform dispozițiilor art. 101 din O.G. 15/2002.
Instanța acordă cuvântul în probațiune.
Având cuvântul, petenta solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Instanța, în temeiul art.258 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.255 alin.1 C.pr.civ., încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosar, considerându-le a fi pertinente, concludente și utile soluționării prezentei cauze.
Instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei, inclusiv pe aspectul privind legalitatea actului constatator atacat, prin prisma Deciziei nr.6/16.02.2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.199/25.03.2015), pronunțate într-un recurs în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr.2/2001 și ale Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator necesare legalității procesului-verbal de contravenție, pentru contravențiile sancționate de O.G. nr.15/2002.
Având cuvântul, petenta solicită admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, arătând că a vândut mașina în luna martie 2014 și că a făcut demersuri la sediul primăriei pentru a scoate autoturismul de pe rolul fiscal, însă nu a știut că trebuia să o radieze și de la Serviciul Permise, însă ulterior comunicării procesului-verbal a mers și la Serviciul Permise și a fost luat în evidență contractul de vânzare-cumpărare. Față de această situație, petenta apreciază că nu are calitatea de contravenient.
Instanța, fiind lămurită, în temeiul art.394 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare pe cererea de chemare în judecată.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, la data de 02.03.2015, sub nr.XXXXXXXXXXXXX, petenta Stamata C_______, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N., a solicitat instanței anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/16.02.2015 și scutirea de la plata amenzii.
În motivarea în fapt a cererii, petenta a arătat că la data săvârșirii contravenției, autovehiculul nu se mai afla în proprietatea sa, în condițiile în care respectivul autovehicul a fost vândut în data de 13.03.2014, astfel cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare atașat la dosarul cauzei.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei potrivit dispozițiilor art.19 coroborat cu art.53 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În dovedirea cererii sale, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le-a atașat.
În data de 27.04.2015, intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca nefondată și neîntemeiată, și, în subsidiar, menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției ca temeinic și legal întocmit.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimata a arătat că în data de 14.11.2014, pe raza localității Crevedia, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXX, aparținând petentei C_______ Stamata, a fost surprins în timp ce circula pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, sens în care, la data de 16.02.2015, a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr.xxxxxxx.
În atare condiții, intimata a precizat că procesul-verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr.15/2002, coroborat cu O.G. nr.2/2001, fiind întocmit cu respectarea prevederilor art.9 alin.2 și alin.3 din O.G. nr.15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat în baza de date furnizate de M.A.I. – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, intimata arată că s-a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, în sensul că s-a aplicat minimul amenzii contravenționale.
Din analiza dispozițiilor art.7 și art.8, coroborate cu cele cuprinse în art.1 alin.1 pct.b din O.G. nr.15/2002, reiese că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției. Astfel, nefinalizarea formalităților de publicitate se poate transforma într-o cauză de impunitate contravențională, iar, pe de altă parte, un vânzător diligent are la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru îndeplinirea tuturor formalităților de publicitate prevăzute de lege, chiar și în situația unui cumpărător de rea-credință.
În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr.2/2001, O.G. nr.15/2002, Legea nr.455/2001, Ordinul M.T.I. nr.769/2010.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le-a atașat.
În data de 18.05.2015, petenta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
La termenul din data de 31.08.2015, instanța, în temeiul art.258 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.255 alin.1 C.pr.civ., a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosar, considerându-le a fi pertinente, concludente și utile soluționării prezentei cauze, rămânând în pronunțare pe cererea de chemare în judecată.
Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanța reține că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/16.02.2015, petenta Stamata C________ a fost sancționat contravențional de către intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N., cu amendă în cuantum de 250 lei aplicată pentru contravenția prevăzută și sancționată de art.8 alin.1 și alin.2 din O.G. nr.15/2002, menționându-se că la data de 14.11.2014, în jurul orelor 11:42, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Cu mențiunea că intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N. a făcut dovada comunicării procesului-verbal prin poștă, cu aviz de primire.
Astfel, instanța reține că, sub aspectul legalității procesului-verbal, actul atacat nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.16-17 din O.G. nr.2/2001, având în vedere, totodată, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii care a făcut obiectul deciziei nr.XXII din 19.03.2007 în legătură cu aplicarea dispozițiilor art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001.
Iar aceasta, în condițiile în care procesul-verbal contestat nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, având în vedere, în acest sens, cele statuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.6/16.02.2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.199/25.03.2015), pronunțată într-un recurs în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr.2/2001 și ale Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator necesare legalității procesului-verbal de contravenție, pentru contravențiile sancționate de O.G. nr.15/2002.
Potrivit acestei din urmă decizii, “modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Nu se poate aprecia că, prin imprimarea procesului-verbal pe suport hârtie și comunicarea persoanei sancționate contravențional în această formă, impusă de art.27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, având mențiunea că a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare, se poate acoperi nulitatea absolută, întrucât, de principiu, o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, elementul lipsă fiind considerat de lege esențial.
În acest context nu poate fi reținut argumentul de interpretare juridică prezentat în cadrul celei de a doua orientări jurisprudențiale potrivit căruia art.17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura olografă a agentului constatator, astfel încât, conform principiului ubi lex non distinguit, nos distinguere debemus, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției poate fi semnat și prin aplicarea semnăturii electronice.
În primul rând, principiul legalității impune o interpretare strictă a normei juridice, astfel încât rezultatul interpretării să fie concordant cu voința legiuitorului (...).
În al doilea rând, astfel cum s-a demonstrat anterior, prin utilizarea argumentelor de interpretare logică și sistematică a prevederilor din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 și a celor cuprinse în Legea nr.455/2001, voința legiuitorului a fost aceea ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională să fie comunicat persoanei sancționate pe suport hârtie. În aceste condiții, există o incompatibilitate logică și juridică între suportul pe care actul scris este comunicat persoanei sancționate și semnătura electronică extinsă, pretins a fi aplicată pe acel act pentru asigurarea autenticității sale.
Dacă legiuitorul ar fi dorit să prevadă o atare posibilitate prin care să valideze practica administrativă analizată și în privința proceselor-verbale încheiate, în condițiile art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, de personalul împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., ar fi prevăzut, în cuprinsul acestui act normativ, o soluție similară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.40/2014 prevederilor art.43 alin.(6) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care consideră valabil actul administrativ fiscal emis prin intermediul unui centru de imprimare masivă, chiar dacă nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă îndeplinesc celelalte cerințe legale aplicabile în materie.
Este adevărat că semnătura electronică extinsă atașată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său (...), însă aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic.
În caz contrar, atunci când înscrisul este primit de către destinatarul său pe suport hârtie, autenticitatea actului, atunci când forma scrisă este cerută de lege ad validitatem, este asigurată doar prin aplicarea, pe acest act, a semnăturii olografe a agentului instrumentator (in solemnibus forma dat esse rei)”.
Pe cale de consecință, instanța supremă a statuat că “procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și (3) din aceeași ordonanță a Guvernului, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, în raport cu dispozițiile art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001.”
Pentru aceste considerente, în temeiul ar.34 din O.G. nr.2/2001, instanța va admite plângerea contravențională, formulată de petenta Stamata C________, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N și va anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/16.02.2015 ca nelegal, cu consecința exonerării petentei de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicate pentru contravenția prevăzută și sancționată de art.8 alin.1 și alin.2 din O.G. nr.15/2002 și înlăturării oricăror altor măsuri dispuse prin procesul-verbal sus-arătat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională, formulată de petenta Stamata C_______, cu domiciliul în București, ___________________.19, sector 5, București, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N., cu sediul în București, ___________________.401A, sector 6, București.
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/16.02.2015 ca nelegal.
Dispune exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicate pentru contravenția prevăzută și sancționată de art.8 alin.1 și alin.2 din O.G. nr.15/2002 și înlătură orice alte măsuri dispuse prin procesul-verbal sus-arătat.
Cu drept numai de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A________-R_____ P___ F______ Ț____
Jud., red. și tehn. A.R.P. – 4 ex./08.09.2015
Se vor efectua 2 ____________________________>