Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia Nr. 610/2013

Ședința publică de la 09 Aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L_______ M_____

JUDECĂTOR M______ S______

JUDECĂTOR S_____ I____ T_______

GREFIER M____ R______

Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul – intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G___ împotriva sentinței civile nr. 380 din data de 17.01.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – petent D___ V_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, intimatul – petent fiind reprezentat de avocat P_______ A_____.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

tribunalul, din oficiu, verificându-și competența în temeiul art. 159¹ alin. 4 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010, stabilește că este competent material, general și teritorial să judece pricina.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Avocat P_______ A_____ pentru intimatul – petent având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că starea de fapt reținută în procesul verbal de contravenție nu a fost confirmată de martorii prezenți, acest fapt reieșind și din declarațiile date de către aceștia în fața instanței de fond, intimatul – petent având casa de marcat pornită în timpul prestării activității în regim de taxi.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului declarat, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 380 din data de 17.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul D___ V_____, în contradictoriu cu intimatul I__ G___, a fost anulat procesul verbal ________ nr. xxxxxxx din 24.10.2012 și a fost exonerat petentul de plata amenzii de 1000 lei.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei, pentru încălcarea dispozițiilor art. 36 alin(3) din Legea nr. 38/2003.

S-a reținut prin procesul-verbal atacat că la data de 24.10.2012, pe __________________________________ a condus autoturismul Dacia, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, acesta fiind de taxi și având amplasată pe caroserie inscripția taxi și pe plafon tăblița taxi, fără a transporta persoane în regim de taxi.

Potrivit art. 36 alineat (3) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, se interzice amplasarea în interiorul și/sau pe caroseria unui autovehicul care nu deține, după caz, autorizația taxi ori copia conformă valabilă a însemnelor, a înscrisurilor, a dotărilor și a accesoriilor specifice autovehiculelor autorizate să execute transport public în regim de taxi sau în regim de închiriere.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx din 24.10.2012, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care făcea parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator și de petent, fiind astfel respectate și dispozițiile art. 19 din același act normativ. De asemenea, instanța a constatat că plângerea a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că procesul-verbal de contravenție a fost comunicat petentei la 24.10.2012 iar plângerea contravențională a fost depusă la Oficiul Poștal la data de 06.11.2012.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că mențiunile din procesul-verbal de contravenție sunt contrare cu mențiunile din raportul agentului constatator, astfel că instanța a apreciat ab initio că intimatul nu a prezentat probe care să răstoarne prezumția de nevinovăție de care se bucura petentul și pe care, în aceste condiții, instanța a avut-o în vedere cu prioritate.

Mai mult, instanța a observat că probele prezentate de intimat în susținerea celor constatate au fost contrazise de declarațiile martorilor audiați în cauză. Astfel, din declarația martorului C________ D_____ C_________, instanța a reținut că, fiind adesea client al petentului, în ziua în care a fost încheiat procesul-verbal, împreună cu martora Giurică L____ D______ au luat taxiul condus de petent, din zona Parc, acesta punând în funcțiune casa de marcat. A declarat martorul că de la petent știe ca acesta are probleme cu bateria și că, din acest motiv, casa de marcat pornește mai greu. Declarația martorului C________ D_____ C_________ se coroborează și cu declarația martorei Giurică L____ D______, care a precizat că în ziua în care a fost sancționat petentul, împreună cu martorul C________ D_____ C_________, fiind liber, s-au urcat în taxiul petentului, care a pornit casa de marcat, iar în dreptul intrării din Parc a fost oprit de organele de poliție. În continuare, a arătat martora că petentul are o problemă la casa de marcat, bateria acesteia nefuncționând bine.

Instanța a apreciat, în urma administrării acestor probe, că petentul a prezentat probe suficiente pentru a se putea concluziona că prezumția de temeinicie de care beneficiază procesul-verbal contestat a fost răsturnată. Prin compararea probelor prezentate de intimată, care constau în procesul-verbal atacat și raportul agentului constatator, ambele provenind de la aceeași persoană agent constatator, probe care în parte s-au contrazis, cu probele prezentate de petent, constând în 2 declarații de martori care au perceput în mod direct, prin propriile simțuri, evenimentele care fac obiectul prezentei cauze, instanța, față și de prezumția de nevinovăție de care beneficia petentul, a concluzionat că situația de fapt, astfel cum a fost reținută de agentul constatator, nu corespundea adevărului obiectiv, fiind reținută în mod eronat în felul în care a fost prezentată în procesul-verbal atacat.

Pentru toate aceste motive, instanța a admis plângerea contravențională, a anulat procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 24.10.2012 emis de intimată și l-a exonerat pe petent de plata amenzii contravenționale în cuantum de 1000 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Inspectoratul de Poliție al Județului G___, criticând-o pentru nelegalitate.

În motivele scrise de recurs, recurenta – intimată a apreciat că instanța de fond a interpretat eronat probele administrate în cauză.

Petentul a fost sancționat contravențional pentru conducerea pe drumul public a unui autoturism inscripționat „TAXI” și care avea montată lampa „TAXI”, cu care nu a efectuat activități de transport de persoane.

Faptul că nu a efectuat activități de transport persoane a fost comunicat polițistului chiar de conducătorul auto oprit în trafic, ca justificare pentru faptul că nu avea casa de marcat pornită.

În opinia sa, declarațiile martorilor nu se coroborează cu documentele depuse de petent la dosar și nu reflectau realitatea.

Astfel, petentul a depus la dosar un „raport șofer” de la ora 14,31 și un bon fiscal de la ora 14,22 din care rezultă că autovehiculul a staționat timp de 15 min și 22 sec, fără a parcurge vreun kilometru, în condițiile în care petentul a fost oprit în trafic și sancționat la ora 13,48.

De asemenea, martorii audiați au declarat că petentul a fost oprit de agentul de poliție în intervalul orar 11 - 11³⁰, cu mai mult de o oră înainte de cea menționată în procesul-verbal și cu privire la care petentul nu a formulat obiecțiuni.

În această situație a apreciat că prezumția de temeinicie a procesului-verbal nu a fost înlăturată.

Față de motivele arătate a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii plângerii.

În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 și 312 din Codul de procedură civilă și art. 34dinO.G. nr. 2/2001.

În baza art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În temeiul art.115 C.pr. civ. intimatul – petent a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A apreciat că instanța de fond nu a apreciat corect probele pentru că starea de fapt precizată în procesul-verbal de contravenție nu a fost confirmată de nici o probă.

Cu actele depuse la dosar, în instanța de fond a dovedit faptul că nu era o persoană care să nu folosesc aparatul de taxare și că a avut doar temporar micuțe probleme cu motorul autoturismului pe care avea instalate însemnele TAXI, probleme care îi închideau la plecarea de pe loc aparatul de taxare.

În ce privește proba testimonială, la instanța de fond au fost audiați ambii martori menționați în procesul-verbal de contravenție.

Pentru că ambii martori au confirmat starea de fapt prezentată de mine și nu starea de fapt susținută de agentul contestator, a considerat că în mod temeinic și legal a fost admisă plângerea contravențională.

În motivele de recurs, partea adversă a menționat că actele depuse de în apărare nu pot fi luate în calcul pentru că vizează un alt interval de timp și nu cel precizat în procesul verbal de contravenție, însă a depus aceste acte pentru a dovedi un alt aspect, așa cum a arătat anterior, aspectul legat de faptul că nu este o persoană cu un comportament antisocial și că obișnuiește să folosească acest aparat de taxare, pentru care a fost sancționat de agentul contestator.

Recurentul, în motivele de recurs, a precizat că nici proba testimonială nu trebuie luată în considerare, tot din punctul de vedere al timpului precizat de acești martori. Față de această critică, a considerat că nici această solicitare a recurentei nu a fost întemeiată pentru că cele două persoane audiate ca martori de instanța de fond au fost prezente la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenție fiind menționate chiar și în procesul-verbal de contravenție.

Neconcordanța dintre ora indicată de acești martori în sala de ședință și cea precizată în procesul-verbal de contravenție s-a datorat trecerii timpului.

Depoziția martorilor audiați la instanța de fond s-a coroborat cu actele depuse la dosar, în sensul că nu este o persoană care respectă legea, mai ales cu privire la folosirea aparatului de marcat, pentru care a fost și sancționat contravențional, însă susținerile agentului constatator nu au fost confirmate nici măcar de acte și martorii menționați în acest proces-verbal de contravenție.

Din aceste considerente, a solicit respingerea recursului ca fiind nefondat .

În drept, și-a întemeiat prezenta întâmpinare pe dispozițiile art.115C.pr. civ.

Analizând recursul declarat de recurentul – intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G___ tribunalul constată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

Prin procesulș verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, petentul D___ V_____ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 36 alineat (3) din Legea nr. 38/2003, constând în aceea că la data de 24.10.2012, pe __________________________________ a condus autoturismul Dacia, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, acesta fiind de taxi și având amplasată pe caroserie inscripția taxi și pe plafon tăblița taxi, fără a transporta persoane în regim de taxi.

Tribunalul constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, s-a reținut în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale, aceasta deoarece potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului acest gen de contravenție, intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Tribunalul reține de asemenea că în cauza I___ P__ c. României, hotărârea din 28 iunie 2011, Curtea a analizat modalitatea concretă în care instanțele naționale au respectat garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, aplecându-se îndeosebi asupra echilibrului ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei penale și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție existentă în dreptul național. Astfel, Curtea a apreciat că invocarea de către instanțe a acestei din urmă prezumții, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu poate avea un caracter neașteptat pentru acesta având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională (A_____, par. 58 și 59). Curtea a mai reținut că petentului i s-a oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă și că petentul nu a fost pus ______________________________ față de autorități pentru simplu fapt ca regimul contravențional este diferit de regimul aplicabil in penal.

Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Având în vedere aceste principii, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Transpunând aceste principii în speța de față tribunalul constată că instanța de fond a audiat cele 2 persoane aflate în autoturismul condus de petent la momentul sancționării, aceștia neconfirmând cele reținute în sarcina petentului de agentul constatator.

Astfel cei 2 martori au declarat faptul că în momentul în care au urcat în vehiculul petentului care efectua servicii de taximetrie, acesta a pornit casa de marcat, același lucru fiind susținut și de petent la momentul întocmirii procesului verbal de contravenție contestat, acesta semnând procesul verbal de contravenție contestat cu mențiunea „aveam casa de marcat pornită”.

Astfel, ținând seama de mențiunile petentului consemnate în cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat și declarațiile celor 2 persoane transportate de petent la momentul sancționării, tribunalul constată că prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție în virtutea faptului că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii a fost răsturnată, neconcordanța între ora menționată pe procesul verbal de contravenție ca fiind ora controlului și cea precizată de martorii audiați în cauză nefiind de natură să conducă la o altfel de concluzie, nereprezentând un element esențial care să anihileze celelalte informații oferite de martori atâta timp cât aceștia au declarat că au fost de față la controlul efectuat, prezentarea eronată a orei putându-se datora timpului scurs între momentul întocmirii procesului verbal de contravenție și momentul audierii ca martori ori simplului fapt al modului de percepere al fiecăruia dintre cei 2 martori. Mai mult, tribunalul constată că unul dintre martori a declarat că petentul ar fi fost oprit în jurul orelor 11-11,30 iar cel de-al doilea martor a precizat orele 11-12, deci ambii martori practic au determinat oarecum generic momentul prânzului, nici unul dintre ei neprecizând cu certitudine ora. Or, în condițiile în care ora menționată în cuprinsul procesului verbal de contravenție, respectiv 13,48 se situează tot în jurul prânzului, tribunalul apreciază că acest aspect, așa cum am menționat, nu este de natură a conduce la înlăturarea declarațiilor celor 2 martori.

Având în vedere considerentele expuse și reținând că prin declarațiile celor 2 martori audiați în cauză petentul a făcut dovada contrară celor reținute în sarcina sa, tribu8nalul, în temeiul art. 312 Cod de procedură civilă, urmează să respingă recursul declarat de recurentul – intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G___ împotriva sentinței civile nr. 380 din data de 17.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul – petent D___ V_____, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurentul – intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G___ împotriva sentinței civile nr. 380 din data de 17.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul – petent D___ V_____, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 09 Aprilie 2013, la Tribunalul G___.

Președinte, L_______ M_____	Judecător, M______ S______	Judecător, S_____ I____ T_______
	Grefier, M____ R______

Red. S.M./ Tehn.M.R.

J.F./ R.Z. N______

2ex/10 Mai 2013