Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX
Cod operator:2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL G___
SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE nr.919/2015
Ședința publică din 01 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I__ S_________
Judecător: S_____ I____ T_______
Grefier: E____ R_____ P______
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanta petentă B___ M____ J_____ și a cererii de apel formulată de apelanta intimată Inspectoratul de Poliție al județului G___, împotriva sentinței civile nr.5135 din 12 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J__, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns, pentru apelanta petentă, avocat P_____ C____, conform împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosarul cauzei, lipsind apelanta intimată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect anulare proces verbal de contravenție, apelurile se află la primul termen de judecată, sunt declarate în termen și motivate, apelul declarat de apelanta petentă este timbrat precum și faptul că, în cadrul procedurii prealabile, apelanta petentă a formulat întâmpinare.
În condițiile art.131 alin.2 coroborat cu dispozițiile art.482 NCPC tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art.95 pct.2 NCPC, coroborat cu dispozițiile art.34 alin.2 din OG nr.2/2001.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul declară cercetarea judecătorească încheiată, apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat P_____ C____, având cuvântul pentru apelanta petentă, solicită admiterea apelului formulat de apelanta petentă în sensul anulării procesului verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii. Față de apelul formulat de apelanta intimată, solicită respingerea acestuia.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin sentința civilă nr. 5135 din 12 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J__, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta B___ M____-J_____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/12.03.2014 încheiat de Poliția Municipiului Tg-J__, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G___, a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale aplicată prin procesul verbal ________ nr.xxxxxxx/12.03.2014, cu sancțiunea avertismentului și a menținut sancțiunea complementară.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/12.03.2014, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.135 lit.h din H.G. nr.1391/2006. Totodată, s-a aplicat și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile.
Prin actul de constatare s-a reținut că în data de 12.03.2014, petenta a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe ________________________ din Tg-J__, fără a acorda prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător, pe sensul său de mers.
Fiind investită, potrivit art.34 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Procedând la analiza temeiniciei procesului verbal contestat, instanța de fond a constatat că starea de fapt descrisă în procesul verbal este contestată de petentă, dar în același timp petenta a invocat și săvârșirea faptei în condițiile stării de necesitate.
Din probele administrate de intimată, respectiv înregistrarea video radar și fotografiile depuse la dosar rezultă fără echivoc că starea de fapt descrisă în procesul verbal corespunde realității, petenta neacordând prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea regulamentară a străzii, pe trecerea de pietoni, pe sensul de mers al petentei. Împrejurarea care a justificat, în opinia petentei, săvârșirea faptei contravenționale, a fost detaliată în cuprinsul plângerii și a fost confirmată de martorul A_______ C_______, precum și de actele medicale depuse la dosar. De asemenea, agentul constatator a menționat în cuprinsul procesului verbal că în mașină se afla un copil sugar.
Pentru a exista starea de necesitate trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții: fapta contravențională să fie săvârșită ca urmare a unui pericol neprevăzut, pericolul trebuie să fie iminent, real și inevitabil, fapta să fie săvârșită numai în scopul de a salva viața, integritatea corporală sau sănătatea făptuitorului sau a altei persoane, un bun material al său sau al altuia ori un interes public, iar prin contravenția comisă să nu se producă în mod conștient urmări mai grave decât cele ce s-ar fi produs dacă făptuitorul nu intervenea.
În speță, instanța de fond a reținut că situația invocată de petentă nu se circumscrie unei stări de necesitate în sensul disp.art.11 alin.1 din OG nr.2/2001 care să înlăture caracterul contravențional al faptei săvârșite întrucât nu este îndeplinită condiția ca pericolul să fie inevitabil, adică să nu poată fi înlăturat altfel decât prin comiterea faptei.
Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și inexistența stării de necesitate, instanța a analizat în continuare sancțiunea aplicată de agentul constatator, așa cum impune art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
Instanța de fond a avut în vedere că în art. 7 alin. 3 din O.G. nr.2/2001 s-a prevăzut expres posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede expres această sancțiune, pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusă și cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare.
Analizând gradul de pericol social concret al faptei săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, instanța de fond a considerat că sancțiunea amenzii aplicată este prea aspră, nefiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Pericolul social al faptei săvârșite de petentă este minim, aspect ce rezultă din împrejurările în care a fost săvârșită fapta, din faptul că nu s-au produs urmări grave.
Deși nu înlătură existența contravenției și vinovăția petentei, aspectele învederate de petent și reținute de instanță din analiza materialului probator (starea de boală a copilului, faptul că pietonul a făcut semn petentei să circule) constituie totuși împrejurări ce relevă un grad de pericol social redus al contravenției săvârșite, căruia trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalentă, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, având în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 raportate la împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, lipsa producerii unor urmări, instanța de fond a apreciat că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului, potrivit art. 7 și art. 5 teza I din O.G. nr. 2/2001.
Această sancțiune este mai potrivită realizării scopului general al aplicării unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientului asupra faptei săvârșite.
Împotriva sentinței civile nr. 5135 din 12 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J__, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX a declarat apel petenta B___ M____ J_____, prin care a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii în totalitate a plângerii contravenționale.
În motivarea cererii de apel a arătat că, în fapt, prin cererea formulată a solicitat instanței anularea procesului verbal de contravenție ________, nr.xxxxxxx din 12.03.2014 emis de I__ G___, exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale și înlăturarea măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 zile. Prin procesul verbal contestat a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei și i-a fost reținut permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 30 zile.
De asemenea s-a reținut faptul că „am condus autoturismul marca Renault fără a acorda prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni semnalizata corespunzător aflata pe sensul de mers”.
Astfel, prin plângerea formulată a arătat faptul că în data de 12.03.2014, în jurul orelor 15.20 circula cu autoturismul în Târgu-J__ dinspre Liceul T____ V___________ înspre ________________ intrarea stânga spre _______________ afla o trecere de pietoni, trecere care la mijlocul acesteia este prevăzută cu un scuar de refugiu pentru pietoni. În momentul în care s-a apropiat de aceasta trecere a observat că pe trecerea de pietoni (dinspre gara CFR) este angajat un pieton care se afla până în scuarul de refugiu menționat anterior. A oprit mașina pentru a-i acorda prioritate însă acesta a încetinit traversarea și cred că s-a și oprit pe acel scuar și i-a făcut semn cu mâna să treacă mai departe cu mașina.
În susținerea plângerii contravenționale a arătat faptul că ________________ Tg-J__, în prezent este o stradă cu sens unic, însă cu ceva timp în urmă (câțiva ani) aceasta era deschisă circulației din ambele sensuri, între cele 2 foste sensuri, la mijloc, s-a construit un scuar ce delimitează aceste sensuri, scuar care exista și în prezent. Pietonul în cauză era angajat în trecerea străzii dinspre gara CFR spre centru și se afla înainte de acest scuar, de delimitare.
În condițiile în care acesta nu se afla pe trecerea de pietoni între scuarul de delimitare și trotuarul dinspre centru orașului, a considerat că acesta nu se afla pe sensul său de mers.
În acest sens, apelanta petentă a invocat dispozițiile art. 100 alin.3 din OG nr.195/2002 actualizată, potrivit cărora constituie contravenție „b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”.
A arătat de asemenea că în data de 10.03.2014 fiul său în vârstă de numai 7 luni a fost supus unei prime consultații de către medicul pediatru, fiindu-i prescris un tratament pentru o afecțiune respiratorie.
În acest sens, în data de 12.03.2014, observând că starea copilului se înrăutățește a mers din nou la același medic care, observând starea în care se afla i-a recomandat prezentarea la Spitalul Județean de Urgență Tg-J__, eliberându-i bilet de trimitere în acest sens.
În aceste condiții, fiind efectiv speriată de starea fiului său, în timp ce se deplasa spre Spital a fost oprită de echipajul de politie și a fost sancționată contravențional.
A arătat că, față de cele relatate în cauză a săvârșit pretinsa faptă în stare de necesitate acționând astfel pentru a salva de la un pericol iminent și care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public.
De altfel, pe lângă înscrisurile medicale pe care le-a prezentat, în dovedirea celor menționate a invocat mențiunile agentului constatator care confirma că ,,...în autoturism se mai află conducătorul auto și un copil sugar” dar și audierea martorului A_______ C_______, care a confirmat aspectele sesizate de aceasta.
Cu toate acestea, instanța de fond i-a admis doar în parte plângerea formulată, în sensul înlăturării sancțiunii amenzii contravenționale aplicată, soluție pe care o consideră ca fiind neîntemeiată având în vedere că starea de necesitate invocată de aceasta nu a fost reținută de instanță.
Deși s-a reținut că aspectele sesizate de aceasta s-au confirmat în urma probatoriilor administrate (acte medicale, audierea martorului și mențiunile agentului constatator), se apreciază că nu este îndeplinită condiția ca pericolul să fie inevitabil, neputând fi înlăturat altfel decât prin comiterea faptei. A arătat că a fost trimisă de medicul pediatru, după consultul fiului său, să îl ducă în cel mai scurt timp la spital având în vedere că era cu mașina.
Chiar dacă nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonului menționat, deși susține că acesta nu se afla pe sensul de mers pe care circula, a considerat că, având în vedere starea de sănătate a fiului său pe care îl transporta la spital este de natură să înlăture răspunderea contravențională.
În al doilea rând, fapta reținută în sarcina sa nu este întemeiată. Instanța a reținut în considerentele sentinței faptul că ,,pietonul i-a făcut semn să circule..”, în această situație neexistând faptă contravențională.
Având în vedere aceste aspecte, a solicitat instanței admiterea apelului, modificarea sentinței atacată în sensul admiterii în totalitate a plângerii contravenționale.
În dovedirea cererii înțelege să se folosească de probele administrate la instanța de fond.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.466 și următoarele Noul cod de procedură civilă.
Împotriva sentinței civile nr. 5135 din 12 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J__, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX a declarat apel intimata Inspectoratul de Poliție al județului G___, criticând-o pentru netemeinicie.
În motivarea cererii de apel a arătat că probele administrate în primă instanță au confirmat fără dubii comiterea faptei de către petent, respectiv neacordarea priorității de trecere unui pieton angajat în traversarea drumului public pe trecerea pentru pietoni, semnalizată corespunzător.
În opinia sa, fapta nu are un grad redus de pericol social, având în vedere că neacordarea de prioritate constituie una dintre principalele cauze generatoare de accidente rutiere, soldate cu victime.
De asemenea, a considerat că trebuie avută în vedere și atitudinea duplicitară a petentei, reflectată în plângerea contravențională, aceasta solicitând în principal anularea procesului verbal și doar în subsidiar aplicarea unei sancțiuni mai blânde.
În condițiile date, este greu de presupus că prin aplicarea sancțiunii avertismentului petenta va putea fi determinată ca pe viitor să nu mai săvârșească astfel de fapte.
Față de considerentele de mai sus, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii în totalitate.
În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art.466 și următoarele din Codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul dispozițiilor art.30, alin.1 din O.U.G. nr.80/2013, având în vedere că amenda aplicată se face venit la bugetul local al localității de domiciliu a contravenientei, constituind venit public, în sensul dispozițiilor art.30 alin.2 din același act normativ, instituția apelantă intimată este scutită de plata taxei judiciare de timbru pentru prezentul apel.
În baza art. 411, alin. 1, pct. 2, teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În temeiul dispozițiilor art.471 Noul cod de procedură civilă, apelanta petentă a formulat întâmpinare prin care a arătat că, în fapt, prin cererea formulata a solicitat instanței anularea procesului verbal de contravenție ________, nr.xxxxxxx din 12.03.2014 emis de I__ G___, exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale și înlăturarea măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 zile. Prin procesul verbal contestat a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei și i-a fost reținut permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 30 zile. S-a reținut faptul că „am condus autoturismul marca Renault .. fără a acorda prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător aflată pe sensul de mers..”.
Prin sentința pronunțată, instanța de fond i-a admis doar în parte plângerea formulată, în sensul înlăturării sancțiunii amenzii contravenționale aplicată. S-a reținut faptul că aspectele sesizate de aceasta prin plângerea formulată s-au confirmat în urma probatoriilor administrate (acte medicale, audierea martorului și mențiunile agentului constatator).
De asemenea a arătat că a săvârșit pretinsa faptă în stare de necesitate acționând astfel pentru a salva de la un pericol iminent și care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia, sau un interes public.
Pe lângă înscrisurile medicale pe care le-a prezentat, în dovedirea celor menționate a invocat mențiunile agentului constatator care confirma că ,,...în autoturism se mai afla conducătorul auto și un copil sugar” dar și audierea martorului A_______ C_______, care au confirmat aspectele sesizate de aceasta.
În aceste condiții, a apreciat că se impune respingerea apelului formulat de Inspectoratul de Poliție al județului G___.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.205-208 raportat la art.471 alin.5 Cod procedură civilă.
Analizând apelul declarat de apelanta intimată Inspectoratul de Poliție al județului G___ precum și apelul declarat de apelanta petentă B___ M____ J_____, în raport de criticile formulate, tribunalul urmează să respingă ca nefundat apelul Inspectoratul de Poliție al județului G___ și să admită apelul petentei, să schimbe sentința, în sensul admiterii plângerii contravențională și anulării procesului verbal de contravenție, în raport de criticile formulate, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a înlocuit amenda contravențională cu avertismentul, apreciind că a fost săvârșită fapta contravențională așa cum a fost reținută în procesul verbal de contravenție dar la individualizarea sancțiunii contravenționale a avut în vedere criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 și a considerat că aplicarea unei sancțiuni cu avertismentul este suficientă pentru a se realiza scopul sancțiunii.
Apelanta intimată Inspectoratul de Poliție al județului G___ a considerat că există probe suficiente din care să rezulte săvârșirea contravenției de către petentă și că fapta nu prezintă un pericol social redus așa cum a reținut instanța de fond.
Apelanta petentă a criticat de asemenea sentința instanței de fond, arătând că în data de 10.03.2014 fiul său în vârstă de 7 luni a fost consultat de medicul pediatru și i-a prescris un tratament pentru afecțiune respiratorie iar în 13.03.2014, observând că starea copilului se înrăutățește, s-a deplasat la Spitalul Județean de Urgență Târgu-J__, ocazie cu care a fost oprită în trafic de echipajul de poliție și sancționată contravențională și cu toate că în instanță a invocat starea de necesitate aceasta nu a fost reținută de instanță iar în ceea ce privește faptul că nu a acordat prioritate de trecere unui pieton a arătat că acest pieton nu se afla pe sensul de mers pe care circula.
În ceea ce privește apelul apelantei intimate Inspectoratul de Poliție al județului G___, tribunalul urmează să-l respingă admițând apelul apelantei petente deoarece aceasta nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa întrucât din fotografiile existente la dosarul cauzei rezultă că la timpul 15:24:24 când petenta a pătruns în intersecție și se afla pe trecerea de pietoni nu se observă îndreptându-se spre acest autoturism condus de petentă vreun pieton, la timpul 15:24:25 se observă pietonul pe un scuar care intenționa să se deplaseze pe trecerea de pietoni pe care autoturismul petentei începuse să părăsească trecerea de pietoni iar la timpul 15:24:26 când pietonul pune piciorul pe trecerea de pietoni deja autoturismul petentei părăsise cu o secundă trecerea de pietoni, astfel că nu a incomodat sub nici o formă accesul acestuia pe trecerea de pietoni și deplasarea sa.
Așadar, rezultă că apelanta petentă nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, că nu a fost în situația de a acorda prioritate pietonului deoarece când acesta se angajase în traversarea străzii, autoturismul petentei părăsise deja trecerea de pietoni și respectiv intersecția încadrându-se pe banda dreaptă corespunzătoare direcției de mers.
Văzând dispozițiile art.480 alin.1 și alin.2 NCPC,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta intimată Inspectoratul de Poliție al județului G___, cu sediul în Târgu-J__, _________________, județul G___, împotriva sentinței civile nr. 5135 din 12 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J__, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, ca nefondat.
Admite apelul declarat de apelanta petentă B___ M____ J_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Târgu-J__, ___________________ Tell, ___________, ___________________, împotriva sentinței civile nr. 5135 din 12 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J__, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.
Schimbă sentința civilă nr.5135 din 12 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu-J__, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în sensul admiterii plângerii contravenționale împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 12.03.2014 și anulează procesul verbal de contravenție.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 01 aprilie 2015, la Tribunalul G___.
Președinte, I__ S_________ |
|
Judecător, S_____ I____ T_______ |
|
Grefier, E____ R_____ P______ |
|
Red. S.I.
Tehnored. P.R.
Jud. fond: M. P_______
4 ex./29.04.2015