Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din data de 27.03.2015

Instanța compusă din:

Președinte – P_______ M_____ M______

Judecător - H________ G___ – A____

Grefier - T_______ R_____ - A_____

DECIZIA nr. 244 A

Pe rol judecarea cererii de apel, formulată de apelantul – intimat I____________ de Poliție Județean B_______, în contradictoriu cu intimatul – petent B____ M_____ C_________, împotriva sentinței nr. 462/07.04.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic G____ G______ pentru apelant, lipsă intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de apel.

Consilier juridic G____ G______ solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, în sensul respingerii plângerii și menținerii procesului verbal. Acesta arată, cu privire la proba cu înregistrarea video, că instanța de fond nu a administrat-o în prezența părților, astfel neputându-se pune în discuție eventualele observații sau obiecții.

Instanța rămâne în pronunțare pe cererea de apel.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cererii de apel, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_______ la data de 16.04.2013, sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXX, petentul B____ M_____ C_________ a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 04.04.2013, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______ – Poliția mun. B_______, solicitând, în principal anularea actului sancționator, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment, deoarece în raport cu gravitatea faptei și a altor măsuri procedurale prealabile declanșate până la momentul constatării faptei, este suficientă aceasta sancțiune.

În motivare, petentul a arătat că a fost sancționată ar fi condus auto Skoda XXXXXXXXX cu viteza de 64 km/h, pentru care a fost sancționat cu amenda în valoare de 150 lei și 4 puncte penalizare.

Petentul a arătat că art. 16 al. 1, teza a III a din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor stipulează ca procesul verbal al contravenției va conține, în mod obligatoriu și următoarele mențiuni: adresa, CNP, ocupația si locul de munca al contravenientului.

Or, în procesul verbal lipsesc cu desăvârșire mențiunile privind ocupația și locul de muncă al contravenientului, deși exista obligația legală imperativă ca acestea să fie menționate, ceea ce constituie un motiv temeinic de anulare a acestuia. A precizat că sancțiunea ce intervine pentru lipsa acestor mențiuni este nulitatea absolută, nulitate ce nu poate fi acoperită în nici un fel, întrucât afectează serior prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal pe care înțelege să îl atace.

Petentul a mai precizat că fapta reținută în sarcina sa, că în data de 06.04.2013 ar fi condus auto Skoda XXXXXXXXX cu viteza de 64 km/h, pentru care am fost sancționat cu amendă in valoare de 150 iei si 4 puncte penalizare are un grad de pericol social minor și în vădită neconcordanța cu amenda aplicata de agentul constatator.

Astfel, a solcitat ca instanța să aprecieze ca scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea unui avertisment.

În dovedire, petentul a depus o copie a procesului verbal contestat.

În drept, au fost invocate prevederile O.G. 2/2001.

Legal citat, intimatul I____________ de Poliție Județean B_______ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal, ca fiind legal și temeinic întocmit.

În motivare, intimatul a arătat că, în data de 04.04.2013, agentul constatator se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu care priveau controlul și supravegherea traficului rutier pe raza loc. B_______ și acționa conform planificării cu autoturismul nr. MAI nr. xxxxx care are montat sistem de supraveghere video și de măsurare a vitezei. La ora 20,42, a fost înregistrat cu mijloace tehnice omologate și avizate tehnologic autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX cu o viteză de 64 km/h, în localitate, conform CD-ului anexat.

Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Prin sentința nr. 462/07.04.2014, Judecătoria B_______ a admis plângerea contravențională formulată de petentul B____ M_____ C_________, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 04.04.2013, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______ – Poliția și a anulat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 04.04.2013 în privința contravenției prevăzute de art. 108 lit. a pct. 4 din OUG nr. 195/2002, republicată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 04.04.2013 întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție B_______, petentul B____ M_____ C_________ a fost sancționat contravențional cu 2 puncte amendă și 4 puncte de penalizare, în baza art. 108 lit. a pct. 4 și pct. 3 din OUG nr. 195/2002, republicată, constatându-se că, în ziua de 04.04.2013, ora 20:45, în timp ce conducea autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX cu o viteză de 64 km/h, în mun. B_______, a fost depistat și înregistrat de către aparatul radar montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI nr. xxxxx și, de asemenea, nu purta centura de siguranță.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 04.04.2013, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța de fond a apreciat că fapta reținută în sarcina petentului B____ M_____ C_________ a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Contrar susținerilor petentului, instanța de fond a apreciat că neindicarea în cuprinsul procesului verbal de contravenție a ocupației și a locului de muncă al contravenientului nu constituie un motiv de nulitate absoultă a actului sancționator, iar petentul nu a făcut dovada unei vătămări pentru a se pronunța anularea procesului verbal pe acest temei.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța de fond a reținut că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Având în vedere aceste principii, instanța de fond a reținut că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.

În ceea ce privește prima faptă contravențională reținută în sarcina petentului, instanța de fond a reținut că potrivit art. 109 alin. 2 si 3 din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 121 alin. 2 din H.G. nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de politiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

De asemenea, conform art. 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“ aprobată prin Ordinul nr. 301/2005 emis de Biroul Român de Metrologie Legală, ,,înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

– data și ora la care a fost efectuată măsurarea;

– valoarea vitezei măsurate;

– imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia”.

Prin urmare, în cazul constatării contravențiilor cu ajutorul mijloacelor de măsurare, înregistrările fac parte integrantă din procesul-verbal, astfel că, observând că imaginilor video înregistrate pe cd-ul atașat la dosrul cauzei nu au pus în evidență numărul de înmatriculare al autovehiculului (fila 18), instanța de fond a reținut că în cauză există un dubiu care nu poate fi înlăturat prin administrarea altor probe, dubiu care profită făptuitorului, respectiv petentului, potrivit principiului in dubio pro reo, principiu complementar prezumției de nevinovăție. Astfel, procesul verbal contestat urmează a fost anulat în ceea ce privește fapta contravențională prevăzută de108 lit. a pct. 4 din OUG nr. 195/2002, republicată.

În ceea ce privește fapta prevăzută de art. 108 lit. a pct. pct. 3 din OUG nr. 195/2002, republicată, instanța de fond a constatat că petentul nu a contestat procesul verbal în ceea ce privește această contravenție constând în faptul că petentul nu ar fi purtat centura de siguranță.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimatul I____________ de Poliție Județean B_______ care a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței civile nr. 4621/23.04.2014 a Judecătoriei B_______ în sensul respingerii plângerii și menținerii procesului verbal.

În fapt, apelantul a arătat că instanța a soluționat cauza neținând cont de situația de fapt existentă în momentul constatării contravenției. Astfel, instanța nu a avut în vedere că fapta a fost observată și direct de agentul constatator, care se afla în misiune de patrulare cu autoturismul de serviciu și probată cu CD cu imagini filmate anexat la dosar.

Apelantul a considerat că prin probele administrate petentul nu a putut demonstra contrariul celor specificate de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție. A menționat, de asemenea, că instanța de fond nu a apreciat constatarea făcută de polițist ca fiind obiectivă cu luarea în calcul a prezumției de autenticitate și veridicitate a procesului-verbal, înscris ce are valoarea probantă a unui act doveditor preconstituit care face dovada faptei săvârșite.

A mai menționat că instanța de fond a deliberat pronunțându-se pe interpretarea data CD cu imagini cum că nu se observă cu claritate numărul de înmatriculare al autovehiculului. Or, apelantul a apreciat ca din imaginile puse la dispoziția instanței rezultă cu certitudine săvârșirea contravenție și surprinderea pe imagini a numărului de înmatriculare al autovehiculului condus de petent. Mai mult intimatul, a arătat că petent nu a avut nici o obiecțiune asupra modului de constatare a contravenției.

A considerat că, din probatoriul administrat, rezultă fără dubii vinovăția petentului, iar aplicarea sancțiunii este justificată, aceasta fiind temeinică și legală. Totodată, a considerat că, deși IPJ B_______ a înaintat CD cu imagini filmate. Instanța nu a stăruit în administrarea acestei probe în a-și forma convingerea cu privire la săvârșirea abaterii, nepunându-se în discuție vizionarea acestui CD și neadministrându-se această probă în prezenta părților, instanța de fond neadministrând această probă în prezenta celor două părți implicate, IPJ B_______ și petent, așa cum ar fi fost normal, nu s-au putut pune în discuție eventualele observații sau obiecții.

A arătat că prin încheierea din 07.04.2014 (fila 15 dosar fond), instanța de fond a stabilit doar asupra administrării probei cu înscrisuri, nu și asupra vizionarii CD.

În aceste condiții a considerat că proba cu imagini video era definitorie în administrarea unui probatoriu complet.

Tot in acest context a considerat că trebuie luat în considerare faptul că viteza excesivă poate produce grave prejudicii unui trafic normal și corespunde unor necesitați de ordin sancționator și preventiv în menținerea unui climat de normalitate în siguranța rutieră.

A mai arătat că aprecierea făcută de instanța de fond asupra judecării cauzei s-a făcut printr-o interpretare eronată a surprinderii pe imagini a numărului de înmatriculare a autovehiculului.

Apelantul a invocat în susținerea probei prevederile art. 466 Cod de procedură civilă.

Legal citat, intimatul petent nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a asigurat reprezentare legală la judecarea cauzei.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel raportat la apărările intimatului și probele admisnitrate în cauză, Tribunalul reține următoarele:

Instanța de fond a soluționat cauza la primul termen, termen la care părțile au lipsit. A administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, încadrând în această categorie și înregistrarea video atașată de apelantul-initmat la întâmpinare. Cu privire la înregistrarea video, această probă a fost efectiv analizată prin sentința apelantă, iar soluția primei instanțe a avut în vedere lipsa de claritate a acestei înregistrări. Ca atare, este neîntemeiată susținerea apelantului că instanța de fond nu a stăruit în administrarea acestei probe. Atâta timp cât părțile au solicitat judecata în lipsă, iar la termenul de administrare a probelor acestea au lipsit, instanța nu avea nici o obligație suplimentară de a solicita părților prezența personală pentru vizionarea probei cu înregistrarea video.

De altfel, nici în apel apelantul nu a făcut o cerere expresă de readministrare a probei cu înregistrarea video și nici nu a considerat necesar să depună un alt CD cu acea înregistrare.

În ceea ce privește înregistrarea propriu-zisă, din vizionarea acesteia de către instanța de apel rezultă că imaginile au fost capturate pe timp de noapte și, din cauza farurilor, nu se poate identifica numărul de înregistrare a nici un autoturism care apare în înregistrare, fiind greu de identificat chiar și marca mașinii. Pentru aceste motive, Tribunalul consideră că organul constatator nu a putut să facă dovada ( cu înregistrarea făcută de un mijloc tehnic omologat) că petentul circulă cu viteza menționată în procesul verbal. Agentul constatator nu poate să determine, prin propriile simțuri, care era viteza autoturismului petentului, 109 alin. 2 si 3 din O.U.G. nr. 195/2002 făcând trimitere expresă la mijloace tenice de înregistrare a vitezei.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 C.proc.civ., se va respinge, ca nefondat apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul – intimat I____________ de Poliție Județean B_______ cu sediul în municipiul B_______, Bulevardul M____ E_______, nr. 57, județul B_______ în contradictoriu cu intimatul – petent B____ M_____ C_________ cu domiciliul în municipiul B_______, __________________________, nr. 12, ____________, jud. B_______, împotriva sentinței nr. 462/07.04.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27.03.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

P_______ M_____ H________ G___ - A____ T_______ R_____ -A_____

Red. HG / 08.06.2015

Tehnored. TR / HG / 08.06.2015

Judecătoria B_______ – jud. F______ S_____

Ex. 4