Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C________

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.654

Ședința publică din data de 08 octombrie 2014

Completul compus din:

Președinte - A______ G_______

Judecător - E____ C_____ G______

Judecător . G________ P______

Grefier - I______ P___

S-a luat în examinare recursul privind litigii cu profesioniștii formulat de recurentul reclamant G____________ D__ I__, domiciliat în C________, ____________________.14, județul C________ și cu domiciliul procesual la SCP E____, Lizac și Asoc. situat în București, ___________________, sector 1, împotriva Sentinței civile nr.566/23.04.2014 pronunțată de Tribunalul C________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. P_________ S.A, cu sediul în C________, _________________ nr.45, județ C________, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii A__ .

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde av. C_______ E______ pentru recurentul reclamant și av. R___ C_______ pentru intimata pârâtă, în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este motivat și timbrat cu taxa judiciară de timbru de 20 lei și cu timbru judiciar de 1 leu.

În referatul asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, stadiul procesual. Învederează că la dosarul cauzei recurentul reclamant a depus concluzii scrise.

Nefiind probe de administrat sau incidente de soluționat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului.

Avocatul recurentului reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar modificarea hotărârii în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale a reclamantului și admiterii acțiunii astfel cum a fost modificată, cu consecința constatării nulității absolute a hotărârii A__ din 14.08.2012.

Critică hotărârea instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală, întrucât raționamentul instanței este greșit.

Potrivit art.132 alin.3 din legea nr.31/1990, când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată.

Dacă se admite că pentru cazul de nulitate absolută au calitatea de a introduce acțiuni chiar și persoane care nu pot fi acționari, cu atât mai mult nu poate fi restricționat în niciun fel dreptul acționarilor de a ataca hotărârile A__ pentru motive de nulitate absolută, având în vedere că alin.3 al art.132 prevede că orice persoană interesată poate formula acțiuni pentru motive de nulitate absolută.

Instanța de fond a apreciat că au calitatea de subiect calificat: persoanele care nu au luat parte la adunare, acționarii care au votat contra și au cerut să se insereze votul în procesul verbal al adunării și orice altă persoană interesată.

În opinia instanței de fond sintagma de persoană interesată trebuie să includă doar terți în raport de hotărârea A__.

În realitate sunt două ipoteze distincte și două tipuri de acțiuni vizate de art.132 alin.2 și 3 din lege, respectiv: acțiunea în nulitate relativă în care calitate procesuală activă o au persoanele care nu au luat parte la adunare generală a acționarilor, acționarii care au luat parte și au votat contra solicitând să se insereze votul lor în procesul verbal al adunării, acțiune care are termen de prescripție de 15 zile de la data publicării în Monitorul oficial și acțiunea în nulitatea absolută, în cadrul căreia calitate procesuală activă o are orice persoană interesată, atât acționarii, indiferent dacă au participat sau nu la adunare și indiferent de cum au votat în cazul în care au participat la vot, cât și persoanele care justifică un interes, această acțiune fiind imprescriptibilă.

Doctrina și practica sunt unanime în a aprecia că, din punct de vedere al calității procesuale active, deosebirea dintre cele două categorii de acțiuni constă în aceea că, în cazul acțiunilor în anulare, ele pot fi introduse numai de către acționarii care nu au participat la adunare sau care au votat împotrivă, de către administrator, director, membrii consiliului de supraveghere, sau cenzori, în timp ce în cazul acțiunilor în nulitate ele pot fi introduce de oricine are un interes legitim.

De asemenea, sunt de punctat două chestiuni, și anume: opoziția manifestată de acționarul Gheoghițescu față de modul de ținere a ședinței și de votarea ordinii de zi, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă. Astfel, justificarea calității procesuale active a acestuia rezultă din manifestarea opoziției față de modul de ținere a ședinței și de votarea ordinii de zi, atitudine ce trebuie caracterizată ca un vot împotrivă, fapt consemnat in procesul-verbal.

Chiar dacă s-ar aprecia că opoziția acționarului respectiv nu ar fi un vot împotrivă, ar fi trebuit fi reținută cel mult ca o neparticipare la ședința A__ respectivă.

În doctrină s-a arătat că procesul verbal al ședinței A__ reprezintă și un mijloc de probă, care poate fi combătut prin proba contrarie.

Instanța de fond a înlăturat fără nicio justificare probele administrate, respectiv punctul de vedere exprimat în scris de acționar care rezultă din însuși procesul - verbal al adunării și care demonstrează că acesta și-a manifestat clar opoziția cu privire la modul ținerii adunării și aprobării ordinii de zi.

Art.132 alin.2 impune totodată condiția de se cere consemnarea votului împotrivă: aceasta nefiind o obligație de rezultat, secretarul ședinței poate refuza consemnarea acestui vot, ceea ce s-a și întâmplat în cauză.

Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, singura condiție fiind cea a interesului legitim și pentru cazurile de nulitate absolută nu se impun condițiile prev. de art.132 alin.2 din Legea nr.31/90, fiind aplicabile condițiile din dreptul comun.

În doctrină s-a arătat că, în consonanță cu dispozițiile dreptului comun, art.132 alin.2 indică în mod expres că dreptul la acțiune în cazul nulității absolute aparține oricărei persoane interesate, așadar atât persoanelor care nu au calitate de acționar, cât și acționarilor care au participat la adunare și au votat hotărârea sau care au votat împotrivă, însă votul lor nu a fost consemnat în procesul verbal.

Când se invocă nulitatea absolută legitimarea procesuală activă decurge din însăși calitatea de acționar a respectivului și prin faptul că prin respingerea acțiunii s-ar ajunge la situația în care nulitatea absolută ar fi putut fi acoperită, ceea ce evident acționarii care au adoptat hotărârea nu o vor ataca.

O interpretare contrară ar conduce la o situație în care un terț față de societate ar avea posibilitatea să atace o hotărâre A__ pentru motive de nulitate absolută, în timp ce un acționar nu ar avea această posibilitate.

Pentru celelalte motive, solicită a se avea în vedere argumentele expuse în concluziile scrise pe care le depune la dosar.

Precizează că cheltuielile de judecată vor fi solicitate pe cale separată.

Avocatul intimatei pârâte solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Depune jurisprudență și doctrină contrară argumentelor expuse în cererea de recurs.

Învederează că în cauză aplicabile sunt prevederile art.132 alin.2 din legea nr.31/90, care dau posibilitatea de a ataca hotărârea celor care nu au avut posibilitatea să se manifeste și celor care au votat împotrivă și au solicitat menționarea votului lor în procesul verbal al ședinței.

Recurentul nu se regăsește în niciuna din aceste situații. Relevantă este și împrejurarea că, la momentul la care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active, ambele părți pus concluzii că ar fi necesară administrarea de probe care vizează fondul cauzei, inclusiv proba cu martori în sensul că reclamantul recurent ar fi votat împotrivă și ar fi solicitat inserarea în procesul verbal, iar secretarul ar fi refuzat să facă această consemnare, însă această probă nu a fost produsă.

Consideră că trebuie avut în vedere și obiectul hotărârii A__, prin această hotărâre s-a repartizat profitul și au fost stabilite și unele remunerații suplimentare.

Ca temei de drept a fost invocat art.136¹ din legea nr.31/1990, normă ce prevede că acționarii trebuie să-și exercite drepturile cu bună - credință și pentru interesele celorlalți.

Ori, în această situație este evident că terții nu au un interes legitim de a ataca repartizarea profitului și de a afirma că stabilirea unor remunerații și drepturi salariale le-ar vătăma interesele, cu atât mai mult cu cât art.136¹ această normă privește raporturile dintre acționari.

În această situație, motivele de nulitate sunt strâns legate de calitatea de acționar, calitate afirmată de altfel de recurentul reclamant care a arătat că deține 12,96% din capitalul social, astfel că nu se poate aprecia calitatea procesuală activă din prisma terțului, așa cum se susține, în mod clar aceasta derivând din calitatea de acționar.

Pentru cele expuse, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.

C U R T E A

Asupra recursului civil de față.

Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 28.09.2012 și înregistrată pe rolul Tribunalului C________ sub nr.XXXXXXXXXXXXXX, reclamantul G____________ D__ I__ a solicitat în contradictoriu cu pârâta ____________________ temeiul dispozițiilor art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990, anularea Hotărârii nr.5 a Adunării Ordinare a Acționarilor din data de 14.08.2012.

Prin Sentința civilă nr.566/23.04.2014, Tribunalul C________ a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului G____________ D__ I__ și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta S.C. P_________ S.A, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, obligând reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 6.340 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că din procesul verbal al ședinței adunării generale din 14.08.2012 rezultă că numai în ceea ce privește punctul 4 al ordinei de zi și numai acționarul P_____ G_______ ar fi menționat votul său împotrivă, iar reclamantul, prezent fiind, dacă ar fi votat împotrivă nu a solicitat menționarea votului său împotrivă în ceea ce privește hotărârile atacate.

Așadar, reclamantul din cauză nu se regăsește în niciuna dintre situațiile vizate de text motivat de împrejurarea că a participat la ședința adunării generale, iar hotărârile nu au fost adoptate în absența sau cu votul împotrivă al reclamantului.

A constatat prima instanță că nu se poate reține faptul că în cauză n-ar fi aplicabile dispozițiile art.132 alin.2 din legea în materie dat fiind că suntem în prezența unei nulități absolute, așa cum susține reclamantul.

Sub aspect legal s-a constatat că, potrivit art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990, hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Potrivit alin.2, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței. La alin.3 se prevede că atunci când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată.

Calitatea procesuală activă în astfel de acțiuni în anulare a hotărârilor A__ o pot avea doar acționarii care au votat, personal sau prin mandatar, în temeiul unei procuri speciale, împotriva luării acelei hotărâri și au cerut să se consemneze în procesul – verbal votul lor împotrivă. De asemenea, pot avea calitate procesuală activă și acționarii care nu au participat la A__, din orice motive. Acestor categorii de persoane, în drept subiecte calificate, li se pot adăuga și alte categorii de persoane interesate, care, deși nu sunt acționari, pot justifica un interes legitim, personal, născut și actual, pentru promovarea unor astfel de acțiuni în anulare, în cazul prevăzut de alin.3, respectiv atunci când se invocă nulitatea absolută a unei hotărâri.

Ori, astfel cum rezultă din actele și piesele dosarului, reclamantul nu se situează în niciuna dintre cele două ipoteze prevăzute de legiuitor, atât timp cât reclamantul a participat personal la adunare, însă nu a cerut să se consemneze votul său împotrivă și nici nu a probat această stare de fapt pe parcursul soluționării cauzei.

Astfel, instanța de fond a reținut că, din interpretarea gramaticală a textului sus amintit, rezultă că hotărârile adunării generale pot fi atacate de următorii subiecți calificați: acționarii care nu au luat parte la adunare, acționarii care au votat contra și au cerut să se insereze votul lor împotrivă în procesul-verbal al ședinței și orice altă persoană interesată. În sintagma „persoană interesată” trebuie inclus doar terțul în raport de hotărârea adunării generale, respectiv cel care nu deține calitatea de acționar sau asociat la entitatea societară.

Dacă s-ar admite o interpretare contrară a prevederilor legale, s-ar încălca condițiile restrictive în care se pot ataca astfel de hotărâri și deturnarea scopului pentru care a fost edictată această normă.

În consecință, reclamantul este lipsit de calitate procesuală activă în cauză, în raport de dispozițiile imperative ale art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs (calificat astfel prin încheierea din 24.09.2014) reclamantul G____________ D__ I__, care a criticat soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul a susținut că eronat a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a reclamantului, raționamentul instanței de fond fiind greșit.

Dacă se admite că - pentru cazuri de nulitate absolută - au calitatea de a introduce acțiuni chiar și persoane care nu sunt acționari, cu atât mai mult nu se impune și nu poate fi restricționat în niciun mod dreptul acționarilor de a ataca hotărârile A__ pentru motive de nulitate absolută, având în vedere că art.132 alin.(3) din Legea nr.31/1990 stipulează clar că "orice persoană interesată" poate formula acțiuni pentru motive de nulitate absolută.

Consideră că instanța de fond a amalgamat textele legale, reținând că au calitatea de subiecți calificați: persoanele care nu au luat parte la adunare, acționarii care au votat contra și au cerut să se insereze votul împotrivă în procesul verbal al adunării și orice altă persoană interesată. În opinia instanței de fond, în sintagma "persoană interesată" trebuie inclus doar terțul în raport de hotărârea A__, respectiv cel care nu deține calitatea de acționar.

În realitate, sunt două ipoteze distincte și două tipuri de acțiuni vizate de art.132 alin.(2) si (3) din Legea nr.31/1990:

- acțiunea în nulitate relativă, în care calitate procesuală activă au

persoanele care nu au luat parte la adunare, acționarii care au votat contra și au cerut să se insereze votul împotrivă în procesul-verbal, termenul de prescripție fiind de 15 zile de la data publicării hotărârii A__ în Monitorul Oficial.

- acțiunea în nulitate absolută în care calitate procesuală activă are

orice persoană interesată (ce include atât acționarii - indiferent dacă au participat sau nu la adunare și de modul în care au exercitat sau nu dreptul de vot, precum și terți care justifică un interes), termenul de prescripție fiind imprescriptibil.

În acest sens este atât doctrina în materie, cât și practica judiciară, care a statuat că, din punct de vedere al calității procesuale active, deosebirea celor două categorii de acțiuni constă în aceea că, în cazul acțiunilor în anulare, ele pot fi introduse numai de către acționarii care au votat contra sau care nu au luat parte la adunare, de către administratori/directori/membrii consiliului de supraveghere sau de către cenzori, în timp ce, în cazul acțiunilor în nulitate, ele pot fi introduse de către oricine are un interes legitim.

A mai susținut recurentul să justificarea calității sale procesuale active rezultă cu evidență din manifestarea opoziției față de ținerea adunării și de aprobarea ordinii de zi, atitudine care trebuie caracterizată ca fiind un vot împotriva ordinii de zi, fapt consemnat în procesul-verbal încheiat ulterior ținerii A__ și chiar dacă nu ar putea fi reținută ca un vot împotrivă, această opoziție trebuia reținută ca o neparticipare la ședința A__ respectivă, ipoteză prevăzută de art.132 alin.(2).

Pe fondul cauzei, a arătat că Hotărârea A__ atacată este nulă absolut întrucât nesocotește o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă, respectiv Decizia civilă nr.538/20.04.2012 a Curții de Apel C________ care, admițând recursul declarat de Gheorghțescu D__ I__ împotriva Sentinței civile nr.1161/06.10.2011 a Tribunalului C________, a anulat parțial Hotărârea A__ nr.1 din 21.05.2010 - art.3 si 4 și parțial Hotărârea A__ nr.2 din 21.05.2010 - art.1 paragraful 3 și a statuat că: „sunt excluși de la beneficii administratorii și personalul societății".

În consecință, Hotărârea A__ a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor imperative cuprinse art.183 alin.(4) LSC cu privire la alte categorii de persoane, altele decât acționarii care pot participa la profit, cu titlu de fond de premiere, participare la profit pe baza criteriilor de performanță pentru directori și personal de conducere sau cu orice alt titlu.

Un alt motiv de nulitate absolută a hotărârii A__ invocat de recurent este determinat de nerespectarea drepturilor și intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari. În speță, Hotărârea A__ a fost adoptată cu rea-credință și cu încălcarea intereselor legitime ale acționarilor, constând în lipsirea acestora de posibilitatea obținerii unui profit la care raportul de asociere le permitea să spere în mod legitim.

Mai mult, reaua-credință în privința repartizării profitului rezidă și în faptul că Hotărârea A__ stabilește un plafon de 2.000.000 lei - dividende cuvenite celor 498 acționari și 4.500.000 lei - fond de premiere pentru directori și personal de conducere. Această disproporție vădită între cuantumul dividendelor raportat la numărul de acționari pe de o parte și cuantumul participării la profit sub forma de „fond de premiere" acordat managementului raportat, de asemenea, la numărul membrilor personalului de conducere al P_________ SA, vădește reaua-credință a managementului P_________ SA și afectează interesele legitime ale acționarilor.

Prin întâmpinare, intimata pârâtă a arătat că în cauză sunt incidente prevederile art.132 alin.9 din Legea nr.31/1990 de la data la care a început procesul, ce prevăd calea de atac a recursului, iar nu cele modificate de art.18 pct. 10 din Legea nr.76/2012, întrucât cererea introductivă a fost înregistrată la 28.IX.2012, fiind astfel incidente prevederile art.3 din Legea nr.76/2012 și art.24 din NCPC, precum și prevederile art.27 NCPC potrivit cărora hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin Concluzii scrise, recurentul reclamant a solicitat, în principal, casarea Sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere faptul că modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi, deoarece se impune administrarea probei testimoniale, acționarii prezenți la adunare putând confirma/infirma că acționarul G____________ D__ a ridicat opoziții față de ținerea adunării și de aprobarea ordinii de zi, a făcut propuneri pentru modificarea ordinii de zi și a votat împotrivă.

În subsidiar, în ipoteza în care se va reține cauza spre soluționare, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a Sentinței în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului și admiterii acțiunii, astfel cum a fost modificată, cu consecința constatării nulității absolute a Hotărârii nr.5 Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din data de 14.08.2012.

În drept, recurentul a invocat disp. art.304/1 Cod procedură civilă.

Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.

Se reține că în mod corect instanța de fond a considerat că, față de dispozițiile art.132 din Legea nr.31/1990, reclamantul, în calitate de acționar al pârâtei care, deși prezent la vot, nu a solicitat să se insereze votul său negativ în procesul verbal al ședinței, nu are legitimitate procesuală activă în cauză.

Într-adevăr, dispozițiile menționate disting în mod clar între cele două categorii de persoane care pot ataca hotărârile A__, respectiv: acționarii, care pot contesta hotărârea în condițiile expres și limitativ prevăzute la alin.2, și anume dacă nu au luat parte la adunare sau au votat contra și au cerut să se insereze votul lor împotrivă în procesul-verbal al ședinței, și orice altă persoană interesată, în această ultimă categorie putând fi incluși doar terții, persoane ce nu sunt implicate în viața socială, dar care justifică un eventual interes în a interveni în aceasta prin atacarea hotărârii A__.

Curtea apreciază că interpretarea dată de recurent disp. art.132 din Legea nr.31/1991 nu corespunde intenției legiuitorului deoarece nu se poate considera că, atunci când este vorba de o cauză de nulitate absolută, situația acționarului se schimbă. A___.3 nu poate fi separat de alin.2, ci trebuie văzut ca fiind o completare a acestuia, distincția purtând doar asupra termenului în care se poate formula acțiunea de către acționarii prevăzuți în alin.2 și asupra faptului că, atunci când se invocă motive de nulitate absolută, acțiunea poate fi inițiată și de terții interesați.

Prin urmare, ceea ce se desprinde în mod esențial din textele menționate este că pentru motivele de nulitate relativă, asociații pot ataca hotărârea doar în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce pentru motive de nulitate absolută acțiunea este imprescriptibilă, fără ca prin aceasta să se elimine condițiile pe care acționarul trebuie să le îndeplinească și care îi conferă acestuia calitatea de subiect activ calificat.

O astfel de interpretare se întemeiază pe faptul că, dincolo de drepturile de care se bucură acționarii/asociații, affectio societatis implică și responsabilitatea acestora față de societatea comercială, ceea ce presupune că asociatul/acționarul care are cunoștință de adoptarea unei hotărâri A__ ce ar înfrânge ordinea juridică este obligat să acționeze de îndată, votând împotrivă și făcând să se menționeze votul său în procesul verbal al ședinței.

Legiuitorul consacră astfel securitatea raporturilor juridice de drept comercial ca fiind prioritară în raport de interesul particular al acționarului și chiar față de interesul societar, în situația în care, într-adevăr, hotărârea luată de acționari încalcă ordinea juridică.

Mai mult, deși din punct de vedere teoretic acționarii justifică întotdeauna un interes în ceea ce privește hotărârile luate în cadrul societății de adunarea generală, în concret, legea nu recunoaște drept legitim interesul acelui acționar care, participând la adunare, nu se opune adoptării unor decizii ce sunt contrare legii, rămânând astfel într-o pasivitate nejustificată.

Curtea apreciază că opoziția recurentului față de ținerea adunării și față de ordinea de zi ar putea dovedi că votul său a fost contra, însă împrejurarea că recurentul nu a solicitat menționarea votului său în procesul verbal al ședinței face ca acesta să nu se încadreze în condițiile de procedibilitate expres prevăzute la art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990, legea impunând în acest caz ca proba să se facă cu însuși procesul verbal de ședință.

Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurent sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul reclamant G____________ D__ I__, domiciliat în C________, ____________________.14, județul C________ și cu domiciliul procesual la SCP E____, Lizac și Asociații situat în București, ___________________, sector 1, împotriva Sentinței civile nr.566/23.04.2014 pronunțată de Tribunalul C________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. P_________ S.A, cu sediul în C________, _________________ nr.45, județ C________, ca nefondat..

Obligă recurentul la plata sumei de 4.340 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 08 octombrie 2014.

Președinte, A______ G_______	Judecător, E____ C_____ G______	Judecător, G________ P______
	Grefier, I______ P___

Jud. fond: I.C_____

Red.dec.jud.ECG

2 ex/04.11.2014