Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel - plângere contravențională -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1672

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2015

Președinte: C_____ A___

Judecător: Z______ C_____

Grefier: C______ M______

Pe rol fiind judecarea apelului în materie contravențională declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN SUCEAVA, cu sediul în Suceava. ________________.9, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 128 din data de 06 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petent intimat fiind U____ L_____, cu domiciliul în satul L____ Cetățuii, _____________________, jud. Iași.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, răspunde consilier juridic P_______ E____ - A___ pentru apelant, lipsă fiind petentul intimat .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Consilier juridic P_______ E____ - A___ pentru apelant, depune la dosar delegație.

Instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, astfel cum acestea au fost depuse la dosarul cauzei.

Nefiind alte cereri de solicitat și probe de administrat, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și constatând cererea de apel în stare de judecată , acordă cuvântul la dezbateri pe fondul acesteia.

Consilier juridic P_______ E____ – A___ pentru apelant, arată că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, probă care nu poate fi combătută decât cu o probă de aceeași valoare, care nu a fost făcută până la acest moment de către petent.

Solicită admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate în sensul respingerii plângerii contravenționale .

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

T R I B U NA L U L :

Asupra apelului de față constată următoarele:

Prin cererea promovată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 13.05.2014 și înregistrată sub nr. xxxxxx/245/2014, petentul U____ L_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN SUCEAVA, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului verbal de contravenție nr. xxxxxx/30.04.2014, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii aplicate, cu sancțiunea avertismentului și restituirea permisului de conducere.

În motivare, s-a arătat că , la data de 30.04.2014 , agentul constatator de la IPJ SUCEAVA - GURA HUMORULUI, a întocmit un proces-verbal de contravenție pe numele săi, ________ nr. xxxxxxx/ 30.04.2014, prin care s-a aplicat amenda de 765 ROn si i-a reținut si permisul de conducere .

In cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut faptul că , in ziua de 30.04.2014, ora 08 si 27 min., pe drumul DN 17 F_____, a condus auto marca Peugeot, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXXXXX, pe DN 17, în localitatea F_____ , cu viteza de 105 km/h, fiind filmat cu aparatul radar _____________, montat pe auto MAI xxxxx, aflat in staționare.

Petentul a considerat că cele consemnate in procesul verbal nu sunt adevărate deoarece:

Nu a circulat cu viteza arătata in procesul verbal de contravenție, circula cu o viteză de sub 60 km/h, iar când susține acest fapt, are in vedere aparatul GPS care este montat pe mașină , care îl avertizează de fiecare dată când depășește viteza de deplasare pe tronsonul de drum pe care circula si martorul pe care îl avea in mașină.

In mod greșit , s-a reținut că , la data indicată , ar fi săvârșit vreo contravenție in ceea ce privește normele de circulație rutieră.

Nu face mențiunea prezentei vreunui martor la săvârșirea pretinsei contravenții, deși dispozițiile legale, in speță art. 19 din O.G. nr. 2/2001 o cer -„agentul constatator va face mențiunea despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor", nu se face referire în procesul-verbal de cauza pentru care nu este menționată prezenta unui martor, deși in mașina pe care o conducea avea o persoana care i-a confirmat faptul că nu avea mai mult de 60 km/h; nu i s-a luat nici o declarație in ceea ce privește situația de fapt; agentul constatator a încălcat art. 16 alin. l din O.G. nr. 2/2001 și nu a arătat toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite", nu a săvârșit nici o faptă contravențională si se consideră nevinovat pentru cele ce s-au consemnat in procesul verbal de contravenție.

Totodată, a învederat, faptul că buletinul de verificare metrologică a cinemometrului utilizat la măsurarea vitezei, nu îndeplinește cerințele metrologice privind aplicarea la momentul efectuării verificării a erorii maxime tolerate prevăzute la punctul 3.1.1. lit. c) din Norma de Metrologie Legala NML 021-05/23.11.2005, incidentă cauzei.

Conform prevederilor art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, aprobat prin H.G. nr. 1391/2006 « Nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii, se constată de către polițiștii rutieri cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic ».

Potrivit dispozițiilor punctului 1.2 din Norma de Metrologie Legală NML 021-05/23.11.2005, aprobata prin Ordinul nr. 301 din 23.11.2005, pentru a putea fi introduse pe piață, puse in funcțiune sau utilizate in măsurările de interes public, cinemometrele trebuie să îndeplinească cerințele metrologice prevăzute prin Norma, aplicabilitatea acestora rezultând din Tabelul 1, anexă.

Nedescrierea exacta a locului săvârșirii contravenției, respectiv a localității, kilometrul si sectorului de drum, echivalează cu lipsa descrierii faptei contravenționale în actul de constatare a contravenției, iar absența acesteia este sancționată de art. 17 din O.G. 2/2001 cu nulitatea absoluta si expresa a procesului-verbal, nulitate care nu este condiționată de dovedirea unei vătămări.

Totodată, în lipsa unor mențiuni exacte si concrete cu privire la locul în care s-a săvârșit contravenția , se încalcă dreptul la apărare al contravenientului, acesta fiind pus în situația de a nu-si putea formula apărările în mod corespunzător, aceasta pentru a se putea stabili cu exactitate si limita de viteza din zona respectivă.

In ceea ce privește fondul cauzei, contestă situația reținuta in procesul verbal de contravenție, deoarece nu a săvârșit fapta contravențională și nici nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei reținute in sarcina sa.

De asemenea, consideră că trebuie să se țină seama de garanțiile procesuale recunoscute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului si de jurisprudenta CEDO (cauza Ozturk contra Germaniei- Hotarirea din 21 februarie 1984 cauza Ziliberberg contra Moldovei- Hotarirea din 1 februarie 2005 si cauza A_____ Contra României), in sensul ca o acuzație in materie contravenționala este o acuzație « penala » in sensul Convenției, motiv pentru care persoana sancționată este îndreptățită (si in materie contravențională) să beneficieze de prezumția de nevinovăție, Curtea statuând in jurisprudența sa că și faptele contravenționale privind regimul circulației rutiere intră in sfera acuzațiilor materiei penale, la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenție, întrucât norma juridică sancționatoare are caracterul general, iar sancțiunile urmăresc un scop represiv si preventiv. In consecință , petentului trebuie sa ii fie recunoscute si garanțiile specifice materiei penale, între care se găsește prezumția de nevinovăție.

Această prezumție de nevinovăție impune următoarele condiții : a) instanța să nu pornească de la premisa că petentul contravenient a săvârșit fapta ce i se retine in sarcina sa; b) sarcina probei revine organului constatator; c) îndoiala este în beneficiul contravenientului.

In practica CEDO, prezumția de nevinovăție se aplica si in materie civilă (cauza Erkner si Hofauer contra Austriei, Hotarirea din 23 aprilie 1987), astfel incât este evident ca ea acoperă si materia contravențiilor.

Fapta contravențională se sancționează daca este « săvârșita cu vinovăție » si este prevăzută și sancționată ca atare prin acte normative ale autorilor abilitați.

Exista vinovăție atunci când fapta care prezintă pericol social este săvârșită cu intenție sau din culpă.

Vinovăția constituie latura subiectiva a contravenției, respectiv « ea este un act de conștiința care implica in primul rând un factor intelectiv si apoi unul volitiv, deci un proces de conștiința si apoi unul de voința, conștiința fiind premisa voinței ».

Ilicitul contravențional se raportează la responsabilitatea pentru acțiuni sau inacțiuni constând in neîndeplinirea unei obligații impusă de lege care produce urmări dăunătoare.

Din trăsăturile caracteristice contravenției, fapta trebuie sa fie săvârșită cu vinovăție, să prezinte pericol social si sa fie sancționată drept contravenție prin legi sau alte acte normative. Nici una din aceste condiții nu sunt îndeplinite in ceea ce
privește sancționarea sa contravențională.

În concluzie, sub aspectul temeiniciei procesului verbal, solicită a se examina din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, conform art. 20 din Constituția României, textul convenției si jurisprudenței CEDO sunt încorporate in dreptul intern, având in același timp o forță juridică superioară legilor in materia drepturilor fundamentale ale omului.

Astfel, vă rog sa analizați criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de CEDO (CAUZA LAUKO vs. Slovacia, A_____ vs. România) si să constatați că procesul verbal de contravenție trebuie sa respecte un raport de proporționalitate între scopul urmărit de lege si mijloacele folosite, iar , în cauza de față , acest raport de proporționalitate este evident că nu există.

In conformitate cu prevederile art. 4 din Norma de metrologie legala intitulat - Cerințe privind utilizarea cinemometrelor, măsurările si înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere in vigoare, trebuie sa fie efectuate numai de către operatori calificați. Instruirea operatorilor se va efectua in conformitate cu reglementările specifice in vigoare, elaborate de instituția abilitata sa dețină si sa utilizeze cinemometrele. Cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai daca au fost verificate metrologic, au fost marcate si sigilate in conformitate cu prevederile prezentei norme si sunt însoțite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate semnate si stampilate de cel care a făcut verificarea.

Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere daca nu sunt respectate cerințele 4.1...4.3 precum si in următoarele cazur, respectiv, dacă măsurările au fost efectuate in condiții de ceață, ploaie, ninsoare sau furtună;

daca cinemometrul este destinat numai utilizării in regim staționar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrul in mișcare; dacă, in momentul măsurării, in raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar in evidenta.

Paragraful 3.2.6. din norma de metrologie NML 021-05, prevede că înregistrarea efectuată trebuie sa conțină mențiunea că a fost efectuata autotestarea aparatului, că această funcție trebuie sa fie activată automat la fiecare punere in funcțiune a cinemometrului, în cazul depistării unor defecte sau dereglări funcționale, acestea vor fi semnalate , iar funcționarea cinemometrului va fi blocată.

Paragraful 3.5.1 din norma de metrologie NML 021-05 prevede ca înregistrările efectuate trebuie sa cuprindă cel puțin următoarele: data si ora la care a fost efectuata măsurarea; valoarea vitezei măsurate; sensul de deplasare a autovehiculului; faptul ca a fost efectuata autotestarea (conform. 3.2.6); imaginea autovehiculului, cu viteza de deplasare din care sa poată fi pus in evidenta clara numărul de înmatriculare al acestuia.

Pentru considerentele mai sus expuse, având in vedere si dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata prin Legea nr. 180/2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările ulterioare, solicită instanței de judecata să admită plângerea, să anuleze procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției, să îl exonereze de la plata amenzii contravenționale si să înlăture măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce.

De asemenea , a solicitat instanței de judecată să pună in vedere organului constatator sa pună la dispoziție documentația care a stat la întocmirea procesului verbal, probe prin care sa confirme contravenția săvârșită, ordinul de serviciu al agentului constatator vizat si semnat, atestatul agentului constatator stampilat si semnat de organul emitent, omologarea si verificarea metrologica a aparaturii cu care s-a constatat contravenția, ștampilată și semnată de cel care a făcut metrologia aparatului si sa ne specifice care este eroarea aparatului cu care s-a măsurat viteza mașinii, ținând cont că mașina politiei era in staționare, dovada faptului că înainte de pornirea înregistrării s-a făcut autotestarea aparatului radar.

Intimatul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași și declinarea competenței de soluționare a cauzei către Judecătoria Gura Humorului, în a cărei rază de competență s-a săvârșit fapta.

Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca nefondată și menținerea procesului verbal de constatare a contravenției și implicit sancțiunea aplicată, pentru motivele arătate în cuprinsul acesteia.

Prin Sentința civilă nr. xxxxx a Judecătoriei Iași s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Gura Humorului.

Plângerea s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Gura Humorului, sub nr. XXXXXXXXXXXXX din 22.12.2014.

Prin sentința civilă nr. 128 din data de 06 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului, a fost admisă în parte plângerea contravențională, anulat parțial procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 30 aprilie 2014, încheiat de către intimat în sarcina petentului, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, cu menținerea celorlalte dispoziții ale procesului verbal de constatare a contravenției mai sus menționat. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 30 aprilie 2014 , în jurul orelor 8,28 , petentul U____ L_____ a fost sancționat contravențional cu 9 puncte-amendă , în cuantum de 765 lei, fiindu-i aplicată și măsura complementară de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, în baza art.1 02 alin. 3 lit .e din OUG nr.195/202, rep.

În sarcina petentului s-a reținut că , la data de 30 aprilie 2015, ora 8,27 , în timp ce conducea autoturismul marca Peugeot, cu nr. de înmatriculare IS-o9-NZB, pe DN 17 , în interiorul localității F_____, orașul F_____, din direcția Gura Humorului către Vatra Dornei , a fost depistat și înregistrat de către aparatul radar – cinemometru de control de tip rutier - tip AUTOVISION _________ nr .444, montat și omologat pe autospeciala DACIA L____ MCV, cu nr. de înmatriculare MAI -xxxxx , rulând cu viteza de 105 Km/h, depășind cu peste 50 km/h – 55 km/h – limita de viteză legală stabilită pe acel sector de drum de către administratorul drumului, faptă prev. de art.121 alin.1 din HG nr.1391/2006.

Procesul verbal este actul administrativ prin care se individualizează fapta ilicită și contravenientul.

Procesul verbal de constatare a contravenției marchează existența raportului juridic contravențional, ce se va afla la baza derulării întregii activități procesuale contravenționale până la stingerea acesteia, fiind actul prin care se declanșează și la care se raportează activitatea de tragere la răspundere a celor care au săvârșit contravenții.

El reprezintă singurul act al contravenției săvârșită în fața organului sancționator, al instanței de judecată ori a organului de executare și, de asemenea, reprezintă actul supus controlului judiciar.

Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură.

În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în cauza A_____ împotriva României, a statuat că ”deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală”.

Posibilitatea constatării din oficiu a nulității absolute a procesului verbal de contravenție este o derogare de la principiul disponibilității care guvernează procesul civil, ale cărui reglementări sunt aplicabile în materia contravențiilor.

În această situație instanța ca reprezentantă a intereselor statului și ale cetățenilor lui, este chemată să cenzureze faptele consemnate de către agentul constatator, dând expresie principiului legalității și egalității de tratament juridic a părților.

Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001, legea contravențională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală, că constituie contravenție, fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a Consiliului local al comunei orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a Consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.

Contravenția, ca formă de conduită ilicită, presupune îndeplinirea mai multor elemente, în lipsa cărora aceasta se situează în afara sferei dreptului contravențional și nu poate constitui temei al răspunderii contravenționale.

Elementele concrete indispensabile existenței contravenției sunt înscrise în normele contravenționale care reglementează faptele ce constituie contravenție.

Componentele (elementele) generice ale contravenției constau în componenta sau latura obiectivă (fapta exteriorizată), componenta generică (prevederea faptei într-un act normativ, elementul legal) și componenta sau latura morală (vinovăția făptuitorului), la care se mai adaugă și inexistența unei împrejurări (cauze) justificative.

Potrivit Deciziei nr.183/2003 a Curții Constituționale, procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care are o natură relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară, iar cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.

Conform jurisprudenței C.E.D.O., reglementările ce sancționează contravențiile au o natură penală, astfel că la judecarea unor astfel de cauze, trebuie respectate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție.

La rândul său, Curtea Constituțională a României, prin Deciziile nr. 183/2003, 197/2003 și 259/2003 a statuat că legislația contravențională intră sub incidența art.6 din C.E.D.O.

Prezumțiile de fapt și de drept sunt compatibile cu prevederile europene anterior menționate în situația în care se utilizează în limite rezonabile, nu operează automat și cel în favoarea căruia operează acestea, are la îndemână mijloace de probă pentru a putea dovedi că sunt neîntemeiate.

Prezumția relativă de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal potrivit legislației contravenționale din România este comparabilă cu prevederile art. 6 din CEDO și, ca atare, poate fi răsturnată prin orice mijloc de probe prevăzut de lege, asigurându-se ,astfel, dreptul la apărarea petentului.

Analizând legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției, instanța de fond a constatat că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale corespunzătoare, respectiv, ale art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de aceste texte de lege, sub sancțiunea nulității absolute.

În același timp, instanța de fond a reținut că nu sunt date cauze de nulitate absolută, ce ar putea fi invocate și din oficiu.

Din actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.

Instanța a avut în vedere probatoriul administrat , din care rezultă că petentul circula cu depășirea limitei legale de viteză , fapta săvârșită întrunind elementele contravenției reținute în sarcina petentului.

Sancțiunea aplicată se încadrează în limitele legale conform prevederilor art. 21 alin.1 din OUG nr. 2/2001, în sensul că sancțiunea contravențională se alică în limitele prevăzute de actul normativ sancționator și trebuie să fie în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările comiterii faptei, scopul urmărit, urmările produse și circumstanțele personale ale petentului.

Instanța de fond a apreciat că aspectele puse în discuție fac referire la împrejurări care relevă un grad de pericol social redus al contravenției săvârșite și căreia, potrivit art. 5 alin.5 din OG nr. 2/2001, trebuie să îi corespundă o măsură echivalentă în plan sancționator, față de situația de fapt reținută, că petentul este la prima abatere în acest sens.

Instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, care prevede posibilitatea instanței de a hotărî asupra sancțiunii aplicate, că această prerogativă privește atât alegerea între categoriile de sancțiuni aplicabile, la ceea ce presupune legalitatea sancțiunii aplicate, inclusiv cuantumul acesteia, că amenda contravențională aplicată este într-un cuantum ridicat și prea împovărător pentru petent , la momentul actual.

Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat apel intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN SUCEAVA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel, a arătat că instanța fără probe, a reținut circumstanțe atenuante cu privire la împrejurările comiterii faptei și persoana contravenientului, reținând că petentul este la prima abatere.

Arată că petentul nu este la prima abatere de acest gen și nu numai, dar nu a făcut dovada unor circumstanțe de natură să reindividualizeze în acest mod sancțiune contravențională.

Fapta este una de pericol, acțiunea petentului de a circula cu viteza de 105 km/h în localitatea, a pus în pericol viața sa cât și a celorlalți participanți la trafic.

O astfel de soluție, încurajează încălcarea normelor rutiere și se creează un precedent nefavorabila cu efect asupra îndeplinirii atribuțiilor legale stabilite, conform, art. 1 alin. 2 și 3 din OUG nr. 195/2002 rep., privind circulația pe drumurile publice.

Pe cale de consecință a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței civile în sensul respingerii plângerii contravenționale.

Petentul intimat U____ L_____ a depus la dosar întâmpinare (fila 9) prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

Arată că instanța a reținut că din probatoriul administrat a rezultat săvârșirea contravenției și în mod corect a reținut, totodată că, contravenția săvârșită are un pericol social redus și a dispus anularea parțială a procesului verbal de contravenție și transformarea amenzii în avertisment.

Astfel, instanța a procedat în mod corect, nefiind încălcate normele legale și a apreciat în mod corect gravitatea contravenției săvârșite cât și faptul că nu se face vinovat de săvârșirea altor contravenții la regimul circulației.

Intimatul apelant I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN SUCEAVA, a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat că își menține apărările formulate prin cererea de apel , solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței civile în sensul respingerii plângerii contravenționale.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, în raport de întregul complex probator prin prisma dispozițiilor aplicabile cauzei și de criticile aduse instanței de fond, pentru considerentele ce urmează, Tribunalul expune următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 30 aprilie 2014, petentul U____ L_____ a fost sancționat contravențional cu 9 puncte-amendă , în cuantum de 765 lei, fiindu-i aplicată și măsura complementară de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, în baza art.1 02 alin. 3 lit .e din OUG nr.195/202, rep. fiind reținut că , la data de 30 aprilie 2015, ora 8,27 , în timp ce conducea autoturismul marca Peugeot, cu nr. de înmatriculare IS-o9-NZB, pe DN 17 , în interiorul localității F_____, din direcția Gura Humorului către Vatra Dornei , a fost depistat și înregistrat de către aparatul radar – cinemometru de control de tip rutier - tip AUTOVISION _________ nr .444, montat și omologat pe autospeciala DACIA L____ MCV, cu nr. de înmatriculare MAI -xxxxx , rulând cu viteza de 105 Km/h, depășind cu peste 50 km/h – 55 km/h – limita de viteză legală stabilită pe acel sector de drum de către administratorul drumului, faptă prev. de art.121 alin.1 din HG nr.1391/2006.

Tribunalul reține că apel în cauză a declarat doar apelantul IPJ Suceava în ceea ce privește dispoziția instanței de fond de înlocuire a amenzii contravenționale cu măsura avertismentului.

Tribunalul reține astfel că părțile au achiesat la celelalte dispoziții și considerente ale sentinței, motiv pentru care instanța va face aplicarea disp. art. 477 Cod procedură civilă, urmând a analiza apelul declarat în limitele motivelor invocate.

În mod corect prima instanță a constatat ca legal și temeinic procesul verbal de contravenție pe baza materialului probator administrat în fața acestei instanțe.

Astfel , Tribunalul reține din probele administrate că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu iar instanța de fond a efectuat o analiză corectă și judicioasă a motivelor de nulitate invocate de contravenient .

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție , Tribunalul reține că mențiunile procesului verbal de contravenție privind fapta contravențională reținută în sarcina petentului sunt susținute de materialul probator administrat în fața primei instanțe, respectiv de planșele foto și înregistrarea pe suport CD care surprind viteza autovehiculului IS-o9-NZB ca fiind de 105 km/h în interiorul localității .

Se mai reține și faptul că la dosarul cauzei au fost depuse de către intimat buletin de verificare metrologica , atestat agent constatator.

În al doilea rând, tribunalul constată că nu poate fi reținută nici argumentația apelantului privind aplicarea marjei de eroare de +/-4% km/h deoarece Normele de metrologie legală nr. 021-05/23.11.2005 stabilesc cerințele pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere. Prin urmare, toate cinemometrele atestate legal realizează măsurarea vitezei cu respectarea marjei de eroare, iar aplicarea acestei marje și de către instanța de judecată ar duce la o dublă aplicare a normei arătate.

În același timp, dacă ar fi permisă aplicarea marjei de eroare ulterior constatării de către mijloacele tehnice omologate a vitezei, nu ar exista nici un argument juridic sau logic pentru care marja ar trebui aplicată în sensul diminuării și nu a aprecierii că viteza era de fapt cu 4% mai mare decât cea înregistrată de cinemometru.

Față de cele de mai sus, prezumția de nevinovăție a petentului a fost răsturnată de amplul material probator aflat la dosarul cauzei care susține întrutotul existența faptei contravenționale reținute în sarcina petentului.

Cât privește proporționalitatea sancțiunii, Tribunalul reține că în mod incorect prima instanță a dispus înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului apreciind că fapta petentului prezintă un pericol redus.

A circula pe un sector de drum cu mai mult decât dublul vitezei legale admise, în localitate, pe timp de zi nu poate fi apreciat în nici un caz ca întrunind elementele unui pericol rutier redus ci dimpotrivă denotă un pericol ridicat pentru siguranța circulației pe drumurile publice .

Astfel, Tribunalul reține că organul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 765lei (9 puncte amendă), individualizând în mod corect sancțiunea.

Potrivit art.102 alin.3 lit. e din OUG 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută din clasa a IV-a de sancțiuni (….), depășirea cu mai mult de 50km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată potrivit legii, cu mijloacele tehnice omologate și verificate metrologic., iar conform art.98 alin.4 lit.d din OUG 195/2002 pentru clasa a IV-a de sancțiuni se aplică de la 9 la 20 puncte-amendă, un punct de amendă reprezentând valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

Se observă față de cele de mai sus că agentul constatator a aplicat petentului amenda contravențională în cuantum minim pentru fapta contravențională reținută, mai mult petentul având posibilitatea de achita în cel mult 2 zile lucrătoare jumătate din minimul amenzii.

În baza art. 102 alin.3 lit. e din OUG 195/2002, în caz de nerespectare a regulilor privind viteza de conducere pe drumurile publice, pe lângă sancțiunea principală se aplică și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, această măsură având la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto, având caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă pentru participanții la trafic un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră.

D____ urmare, critica formulată de apelant este justificată, drept pentru care, Tribunalul în raport de dispozițiile art. 480 alin. 2 C. pr. civ., va admite apelul , va schimba în tot sentința apelată și va respinge plângerea contravențională ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite apelul în materie contravențională declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN SUCEAVA, cu sediul în Suceava. ________________.9, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 128 din data de 06 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petent intimat fiind U____ L_____, cu domiciliul în satul L____ Cetățuii, _____________________, jud. Iași.

Schimbă în tot sentința apelată.

Respinge plângerea contravențională ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 11 noiembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

C_____ A___ Z______ CorinaCiobanu M______

Red. C.A.

Jud. fond Socolic E.

Tehnored.C.M.

4 ex./20.11.2015