ROMÂNIA

TRIBUNALUL C____- S______

REȘIȚA

SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE C_________

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Cod operator 2896

DECIZIA CIVILĂ NR.832/2015

Ședința publică din data de 29.09.2015

PREȘEDINTE : A________ O___ S____

JUDECĂTOR: VEGHES A__ T______

GREFIER : I____ L____ M______

S-a luat în examinare apelul formulat de către apelantul D______ I__ împotriva sentinței civile nr. 715/9.04.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului C____-S______ având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelantul, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că dosarul se află la primul termen de judecată, părțile fiind legal citate.

La interpelarea instanței apelantul arată că nu are alte cereri.

În baza art.392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul asupra apelului.

Apelantul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reșița, la data de 17.11.2014, petentul D______ I__ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului C____-S______ a solicitat instanței anularea procesului verbal ________ nr. xxxxxxx.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/07.11.2014 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 9000 lei, și măsura complementară a reținerii certificatului de înmatriculare, în conformitate cu prev. art. 6 pct. 1 din HG nr. 69/2012, reținându-se în sarcina sa că la data de 07.11.2014, orele 14:45, pe Calea Caransebeșului din Mun. Reșița, a efectuat transport de persoane pe ruta Reșița-Ezeriș-Fîrliug-Remetea Pogănici și retur, cu auto marca Mercedes nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, fără a deține licență de transport, licență comunitară, certificat de transport în cont propriu, licență pentru activități conexe transportului rutier contra cost de persoane, faptă prevăzută de Art. 3 pct. 1 din HG nr. 69/2012.

Potrivit art. 3 pct. 1 din HG nr. 69/2012, reprezintă o încălcare foarte gravă a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune, efectuarea transportului rutier sau a activităților conexe transportului rutier fără a deține licență de transport, licență comunitară, certificat de transport în cont propriu, licență pentru activități conexe transportului rutier, licență de traseu, autorizație de transport internațional și/sau documentul de transport specific tipului de transport efectuat ori transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate efectuat în alte zile și la alte ore decât cele înscrise în graficul de circulație, după caz.

Conform art. 6 alin.(1) din același act normativ, contravenția prevăzută la art. 3 pct. 1 se sancționează cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române ori străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz.

Conform prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Sub aspectul legalității, prima instanță a constat că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin.(1) din O.G. nr. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului.

În ce privește locul săvârșirii contravenției, instanța a reținut că aceasta s-a produs pe Calea Caransebeșului, având în vedere indicarea de către agentul constatator la rubrica locului săvârșirii faptei și semnarea procesului-verbal de către petent, înlăturând argumentele acestuia.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a constat că deși O.G nr. 2/2001 nu prevede nici o dispoziție cu privire la forța probantă a procesului verbal de contravenție, există o prezumție de legalitate și realitate a acestuia având în vedere faptul că este vorba de un act administrativ.

Prezumția de veridicitate și autenticitate este însă una relativă, fiind permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil (cauza A_____ vs. România, 4 octombrie 2007).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil ( art. 31-36 din OG. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de dovadă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a păstra limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

În cauză, instanța a constat că cele menționate în cuprinsului actului de sancționare corespund realității respectiv, că a efectuat transport de persoane pe ruta Reșița-Ezeriș-Fîrliug-Remetea Pogănici și retur, cu autoturismul marca Mercedes nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, fără a deține licență de transport, licență comunitară, certificat de transport în cont propriu, licență pentru activități conexe transportului rutier contra cost de persoane.

Instanța nu a înlăturat susținerile petentului privind lipsa calității de contravenient și sancționarea pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o, deoarece nu el a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, având în vedere că nu aceasta este contravenția pentru care a fost sancționat.

Petentul, prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/07.11.2014, a fost sancționat pentru fapta de a efectua transport de persoane fără a deține licență de transport, fapta de a conduce autoturismul marca Mercedes Vito cu nr. XXXXXXXXX din direcția Reșița-Caransebeș, având în interiorul acestuia mai multe persoane decât câte locuri are înscris în certificatul de înmatriculare fiind reținută în sarcina lui Bombescu A________-I____, prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx.

Potrivit certificatului de înmatriculare, autoturismul marca Mercedes Benz Vito 112 CDI cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, cu un nr. de 9 locuri, cu care au fost transportate persoane în speță, indicat în procesul-verbal atacat, este proprietatea petentului D______ I__.

Faptul că există o licență de traseu, respectiv licența de traseu ________ nr. xxxxxxx pentru transport de persoane prin servicii regulate nu înlătură caracterul contravențional al faptei, deoarece aceasta este eliberată pentru operatorul de transport rutier SAM & GIONITRANS SRL, pentru microbuz de 16 locuri.

Potrivit declarației martorului B______ S____, în ziua de 07.11.2014, pe când se afla cu petentul în vederea întocmirii actelor necesare pentru angajarea la societatea condusă de acesta, petentul a fost sunat de către un șofer al său, care i-a spus că a rămas cu mașina defectă la ieșire din Fârliug, în mașină aflându-se copii abonați, iar petentul a luat mașina lui și a plecat pentru a lua copii și a-i duce la Reșița, mașina defectă fiind luată de către petent care împreună cu martorul au dus-o în service, deoarece „fierbea motorul”. Instanța reține că această stare de fapt relatată de martor nu întrunește condițiile stării de necesitate, pentru a înlătura caracterul contravențional al faptei petentului, de a transporta persoane cu un autoturism fără a deține licență de transport.

Referitor la individualizarea sancțiunii, instanța a constat că aceasta s-a realizat corect, fapta prezentând un grad de pericol social ridicat prin consecințele deosebit de grave pe care le-ar fi avut un eventual eveniment rutier produs ca urmare a nerespectării regulilor de circulație. Față de aspectele menționate, instanța a constat că numai sancțiunea amenzii este de natură să asigure caracterul preventiv educativ al sancțiunii, organul sancționator aplicând minimul amenzii, avertismentul nefiind în măsură să atingă gradul de severitate și prevenție necesar împiedicării săvârșirii unor fapte similare de către petent pe viitor.

În consecință, raportat la considerentele de fapt și de drept expuse anterior, având în vedere că prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției nu a fost răsturnată, în temeiul art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, prima instanță a respins plângerea contravențională.

Împotriva acestei sentințe, la data de 16.06.2015, petentul D______ I__ a formulat apel.

În motivarea apelului, apelantul arată că starea de fapt reținută de prima instanță nu este reală deoarece nu el este cel care, la data de 07.11.2014, a efectuat acel transport de persoane menționat în actul contestat, ci societatea comerciala SAM&GIONITRANS S.R.L. Această societate are ca obiect de activitate transportul rutier de persoane, deținând - potrivit înscrisurilor aflate la dosar - toate autorizările și licențele prevăzute de lege pentru a efectua activitățile menționate în actul său constitutiv. La data de 07.11.2014, în baza unui contract de comodat, a împrumutat societății autoturismul menționat în procesul verbal de contravenție, motiv pentru care nu se poate reține că a efectuat activități de transport persoane.

Mai arată că a fost nevoit să pună la dispoziția societății SAM & GIONITRANS S.R.L. acest autoturism deoarece autoturismul cu care societatea își desfășura activitatea s-a defectat pe traseu, iar societatea s-a găsit în imposibilitatea de a transporta elevii (printre care se aflau și elevi din clasele primare) care dețineau abonamente de transport emise de către societate.

Că ținând seama și de consecințele negative ce puteau apărea ca urmare a nefinalizării transportului și abandonării pasagerilor pe ruta pe care se derula transportul, consecințe ce se răsfrângeau atât asupra societății, cât și, în mod indirect, asupra sa, în condițiile în care deține atât calitatea de administrator, cât și pe cea de asociat la SAM & G____ TRANS S.R.L., a hotărât să pună la dispoziția societății autoturismul.

Apelantul mai arată că nici individualizarea sancțiunii nu a fost în mod corect realizată de către prima instanță, întrucât aceasta nu a avut în vedere nici împrejurarea că fapta nu a avut urmări și nu a produs nici un fel de paguba și nici circumstanțele persoanele, nefăcând nici o diferență între contravenienții primari și recidiviști.

În drept apelantul a invocat disp.art.480 C.proc.civ.

Intimatul I____________ de Poliție al Județului C____-S______ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și păstrarea în totalitate a sentinței civile pronunțată de instanța de fond.

Prin întâmpinare arată că, pe baza probelor administrate prima instanță a apreciat că apelantul a fost sancționat în mod legal și temeinic, procesul verbal de constatare a contravenției reflectând realitatea.

Cu privire la sancțiunea aplicată, intimatul arată că potrivit art. 21, alin.3 din OG 2/2001, amenda contravențională este proporțională cu gradul de pericol al faptei săvârșite, iar transformarea amenzii în avertisment nu poate atinge scopul preventiv și educativ al sancțiunii. Proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei este una din cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (hot. Muller c. Franța, hot. Handyside c. Regatul Unit).

Procesul verbal de contravenție a fost în mod temeinic întocmit, agentul constatator a respectat dispozițiile legale și a întocmit actul sancționator în conformitate cu acestea, fiind cuprinse toate mențiunile obligatorii potrivit art. 16 din OG 2/2001. De asemenea, fapta este descrisă de agentul constatator în amănunt, făcând posibilă încadrarea acesteia în dispozițiile legale.

Examinând sentința civilă apelată potrivit dispozițiilor art.479 Cod procedură civilă și motivelor de apel invocate, sub aspectul temeiniciei și legalității, Tribunalul constată că:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/07.11.2014 întocmit de un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C____-S______, apelantul D______ I__ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 9000 lei, în conformitate cu prevederile art.3 pct. 1 din HG 69/2012, reținându-se în sarcina sa că la data de 07.11.2014, ora 14,45, a efectuat un transport de persoane cu autoturismul marca Mercedes Vito cu nr.XXXXXXX pe ruta Reșița – Ezeris - Scăiuș și retur, fără a deține licență de transport.

Referitor la legalitatea actului constatator al contravenției, Tribunalul observă că prima instanță a apreciat corect că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.16 și 19 din O.G. nr.2/2001, nefiind incidente dispozițiile art.17 din același act normativ, care reglementează cazurile de nulitate.

În ceea ce privește temeinicia actului constatator, Tribunalul consideră că prima instanță a reținut corect împrejurarea că petentul nu a răsturnat prezumția de veridicitate a actului constatator.

Apelantul D______ I__ deși a invocat atât în fața primei instanțe, cât și prin motivele de apel împrejurarea că autoturismul oprit în trafic de către agentul constatator, era utilizat de către societatea SAM & G____ TRANS S.R.L., în temeiul unui contract de comodat, nu a prezentat înscrisul constatator al convenției. Prezentarea înscrisului era cu atât mai importantă cu cât apelantul a afirmat că deține atât calitatea de administrator cât și pe cea de asociat al acestei societăți.

În ceea ce privește cazul fortuit generat de defectarea pe traseu a autoturismului aparținând societății SAM & G____ TRANS S.R.L., Tribunalul observă că, din nou, apelantul nu a depus nici un înscris care să-i confirme apărarea. În condițiile în care atât apelantul cât și martorul audiat în primă instanță au afirmat că autoturismul a fost dus în servis pentru reparații, omisiunea de a depune devizul de reparații sau orice alt înscris care să confirme această stare de fapt este nejustificată.

Criticabil, în opinia Tribunalului, apare însă modul în care instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.21 alin.3 din OG nr.2/2001. În acest sens, Tribunalul observă că, spre deosebire de sancțiunile aparținând altor ramuri de drept, sancțiunile de drept contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv-educativ.

În același timp, la stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, cel care aplică sancțiunea trebuie să analizeze criteriile generale, prevăzute de art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 precum și criteriile prevăzute în legile speciale.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.21 al.3 din O.G.2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

În speță, există un raport disproporționat între sancțiunea aplicată respectiv amenda în sumă de 9000 lei și fapta săvârșită, în condițiile în care apelantul nu a mai fost sancționat contravențional iar din cuprinsul procesului verbal nu rezultă indicii că fapta a avut urmări grave.

Tribunalul apreciază că sancțiunea avertismentului este aptă pentru îndreptarea petentului, respectiv pentru crearea unei conștiințe de respect față de valorile legale cu recomandarea respectării acestora pentru a evita săvârșirea unei alte fapte de natura celei pentru care a fost sancționat.

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate mai sus, în temeiul art.480 alin.2 C.proc.civ., Tribunalul, va admite apelul declarat de apelantul D______ I__ împotriva sentinței civile nr. 715/09.04.2015 pronunțate de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului C____-S______, va schimba, în parte, sentința atacată și va admite, în parte, plângerea contravențională formulată de apelant împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/07.11.2014, înlocuind sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

În temeiul art.453 Cod procedură civilă, va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :

Admite apelul declarat de apelantul D______ I__ domiciliat în Reșița, ______________________, ____________, _________________-S______, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, împotriva sentinței civile nr.715/09.04.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului C____-S______, cu sediul în Reșița, __________________, nr.40, jud. C____ S______.

Schimbă, în parte, sentința apelată.

Admite, în parte, plângerea contravențională formulată de către petentul D______ I__ împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx din data de 07.11.2014.

Modifică sancțiunea amenzii aplicata prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 07.11.2014 în avertisment.

Fără cheltuieli de judecata.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

A________ O___ S____ VEGHES A__ T______

GREFIER:

I____ L____ M______

Red.AOS /ILM/2.11.2015/2ex