ROMANIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEȚUL A___ OPERATOR 2826

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 422/2015

Ședința publică din 17 septembrie 2015

Președinte: C_________ D_____

Grefier: S______ L______

S-a luat în pronunțare cauza civilă privind plângerea formulată de petentul S___ E____ împotriva intimatului I____________ de Poliție Județean A___, pentru anularea procesului verbal de constatarea contravenției ________ nr.xxxxxxx, întocmit de intimat la data de 22.03.2015.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2015, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, a amânat pronunțarea pentru data 17.09.2015, având nevoie de timp pentru a delibera.

După deliberare,

J U D E C Ă T O R I A:

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.04.2015 petentul S___ E____, cu domiciliul în orașul Ineu, ______________________, jud. A___ și domiciliul procesual ales pentru citare în orașul Ineu, _______________________ _______________, CNP.xxxxxxxxxxxxx a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, __________________, nr.17-19, jud.A___, în principal, raportat la art. 16, art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, constatarea nulității absolute a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestată, întrucât agentul constatator a menționat în cuprinsul acestuia date nereale, respectiv faptul că a circulat cu o viteză de 103 Km/h; în subsidiar, solicită anularea procesului-verbal contestat; exonerarea petentului de la plata amenzii în cuantum de 877,5 lei și anularea punctelor amendă; anularea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile; obligarea IPJ A___ la restituirea permisului de conducere reținut, având în vedere că fapta nu a fost constatată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

În motivarea plângerii, petentul arată că, în fapt, prin procesul verbal contestat agentul constatator a reținut că, a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare BJ 363BE în localitatea Ineu unde limita de viteza este de 50km/h, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe auto MAI Ineu 9 cu viteza de 103 km/h și a aplicat sancțiunea contravențională a amenzii și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce prin reținerea permisului de conducere eliberat pe numele său.

Cu privire la petitul principal arată că a circulat pe raza localității Ineu din direcția stației PECO Lukoil spre centrul orașului Ine, arată că, pornind din stația Peco până la locul unde a fost oprit de către agentul constatator, respectiv vis-a-vis de oficiul poștal Ineu, era imposibil să fi atins viteza de 103 km/h. Semnalul agentului constatator în vederea opririi a fost efectuat de către acesta în fața Serviciului Fiscal Orășenesc Ineu, așadar a fost nevoit să încetinească în vederea opririi, fapt ce atestă cu atât mai mult că nu putea atinge în deplasarea efectuata 103 km/h.

A mai arătat că, la aprox 50 m de locul unde era poziționat echipajul, exista o denivelare pentru protecția pietonilor peste care nu se poate trece cu viteză și trecerea de pietoni, petentul cunoscând acest aspect, fiind localnic.

După ce agentul constatator i-a adus la cunoștință faptul că a circulat cu o viteza neregulamentară, petentul i-a solicitat să-i arate filmarea, solicitare refuzată în mod nejustificat.

În ce privește capătul subsidiar al cererii sale, petentul învederează următoarele aspecte:

După administrarea probatoriului, se va constata faptul că au fost încălcate Normele de Metrologic Legală 021-05 aprobată prin ODGBRML nr. 301/2005, modificata prin OBRML nr. 153/2007, respectiv, fapta nu a fost constatată cu mijloace tehnice certificate și omologate metrologic, deoarece: aparatul radar nu a fost pus în funcțiune de personal calificat; respectivul aparat cu care s-a făcut înregistrarea nu era însoțit de un certificat care atesta omologarea și verificarea de către Biroul R____ de Metrologie Legală; respectivul aparat radar nu a fost marcat și sigilat, și nu era însoțit de un buletin de verificare; aparatului radar nu i s-a făcut autotestarea la pornire; aparatul radar nu a fost amplasat pe autoturismul MAI Ineu 9 de personal calificat; aparatul radar nu are un registru care să menționeze marjele de eroare pe care acesta le înregistrează la momentul punerii în funcțiune.

Conform normelor de Metrologie Legală 021-05 aprobată prin ODGBRML nr. 301/2005 publicat în MO 1102/07.05.2005, modificată prin OBRML nr. 153/2007, la art. 3.1 intitulat “Cerințe metrologice” se stipulează care sunt erorile tolerate pentru măsurarea vitezei, astfel: 3.1.1 E____ tolerate pentru măsurarea vitezei:

3.1.1.E____ maxime tolerate pentru măsurarea vitezei:

- a) pentru măsurarea vitezei, simulată în condiții de laborator, eroarea maximă tolerată este de:+ 1 km/h pentru viteze până la 100 km/h; + 1 % din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

- b) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de: + 3 km/h pentru viteze până la 100 km/h; + 3 % din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

- c pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:

- în regim staționar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului de patrulare, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este de: + 4 km/h pentru viteze până la 100 km/h; + 4 % din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.

Prin urmare, solicită a se constata faptul că până și în condiții de laborator, respectivul aparat înregistrează erori tolerate de +/- l km/h, motiv pentru care există posibilitatea ca viteza înregistrată și constatată cu aparatul radar să nu fi fost 103 km/h ci mai puțin de l00 km/h, fapt ce ar fi condus la încadrarea faptei contravenționale într-o altă categorie de sancțiuni.

Astfel, având în vedere că există un dubiu care profită petentului, potrivit principiului in dubio pro reo, principiu complementar prezumției de nevinovăție, solicită a se dispune anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx.

În drept își întemeiază plângerea pe prevederile art. 16. art. 17, art. 31 alin. 1 și art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În probațiune, petentul solicită încuviințarea probei testimoniale și proba cu înscrisuri, sens în care solicită a se pune în vedere intimatului să depună următoarele înscrisuri și să fie încuviințată proba cu aceste înscrisuri: dovada faptului că modelul de cinemometru cu care s-a efectuat constatarea contravenției, era aprobat de către Institutul de Metrologic Legala; dovada efectuării verificării metrologice inițiale a cinemometrului amplasat pe autoturismul MAI In eu 9; dovada efectuării metrologice periodică (buletin de verificare metrologica) a cinemometrului amplasat pe autoturismul MAI Ineu 9; dovada faptului că aparatul radar a fost montat pe mașina MAI Ineu 9 de o persoana autorizară și a faptului că la montare au fost respectate cerințele metrologice și tehnice din NML 021-05; dovada faptului că agentul constatator are calitatea de Operator calificat în sensul prevăzut în NML 021-05; filmarea înregistrată cu aparatul radar amplasat pe autoturismul MAI Ineu 9 de unde rezultă cu ce viteză a circulat petentul la data de 22.03.2015, în jurul orei; Ordinul de serviciu al agentului constatator C____ F_____.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei conform chitanței ________ INEU1 nr. xxxxxx (fila 13) în temeiul art. 19 OUG nr. 80/2013.

La plângere, petentul a anexat în probațiune: procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx fila 6, copie carte de identitate fila 5, taxa judiciară de timbru fila 13.

Intimatul I____________ Județean de Poliție A___, a depus întâmpinare (fila 19 bis) prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind neîntemeiată și menținerea valabilității actului de sancționare ca fiind temeinic și legal.

În motivarea întâmpinării, petentul arată că, în fapt, la data consemnată în procesul-verbal atacat, agentul constatator din cadrul IPJ A___, executându-și atribuțiile de serviciu în oraș Ineu, jud. A___, a depistat în traficul rutier autoturismul marca BMW, cu nr. de înmatriculare BJ-363-BE, al cânii conducător auto, în persoana potentului, a încălcat normele rutiere prevăzute de legislația în vigoare, acesta circulând cu viteza de 103 km/h (+53), unde limita de viteză este de 50 km/h.

Agentul a procedat la întocmirea procesului-verbal de sancționare contravențională pentru încălcarea prevederilor HG nr. 1391/2006 (Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep.), stabilind sancțiunile prevăzute de OUG nr. 195/2002, actele normative fiind în vigoare la data constatării contravenției.

Din verificările efectuate reiese că procesul-verbal de constatare este temeinic si legal, învederând că, în speța dedusă judecății, nu se pune problema probatoriului administrat de petent, iar actele dosarului nu pot fi ignorate în raport de simpla negare a faptei de către petent, care apreciază aleatoriu că agentul de poliție nu putea observa săvârșirea contravenției. Totodată, consideră că instanța va pronunța o hotărâre în acord cu practica judiciară internațională în materie (v. cauza H______ s.a. contra României).

În aceste cauze reunite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției.

În această situație, în lipsa probelor produse de reclamant și în raport de existența la dosarul cauzei a înregistrării video și a procesului-verbal de contravenție, consideră că singura soluție viabilă ce poate fi adoptată de prima instanță este respingerea plângerii în contextul existentei faptei contravenționale.

Prin urmare, în speță, instanța urmează să aprecieze în raport de concluziile Curții cuprinse în cauza H______ ș.a. contra României potrivit cărora prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, în materia legislației rutiere procesul verbal de contravenție bucurându-se de prezumția de legalitate până la proba contrară.

Cât privește fapta petentului, opinează că aceasta a existat și a fost corect individualizată, fiind aplicat minimul prevăzut de lege pentru fapta săvârșită, aspect ce denotă preocuparea agentului de a aplica prevederile legale raportat la particularitățile cazului și la conduita petentului, în cauză nefiind necesară intervenția judecătorului.

De asemenea, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiata, având în vedere că fapta petentului a existat și este încadrată juridic corespunzător, procesul-verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit, petentului nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art. 175 alin. 1 din Legea nr. 134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

Intimata învederează instanței că situația de fapt reținută în procesul-verbal este rezultatul constatărilor personale ale unui organ de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca ultim scop respectarea legilor și apărarea statului de drept.

Deși petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție în baza art. 6 CEDO, veridicitatea constatărilor personale ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității.

Aceste indicii trebuiesc furnizate de petentul care susține netemeinicia procesului-verbal, neputându-se reduce însă la o simplă susținere a acestuia în sensul negării faptelor imputate.

În caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.

Din analiza actelor depuse la dosar rezultă că petentul nu a promis nicio probă și nu a indicat nici un indiciu în susținerea afirmațiilor sale, mai mult, nu a indicat nici un motiv minim plauzibil pentru care agentul constatator l-a oprit în trafic pe reclamant în lipsa oricărei încălcări a regulilor de circulație din partea sa și, după ce a fost oprit în trafic, în lipsa oricărui incident sau încălcări a normelor rutiere, să îi întocmească un proces-verbal total neadevărat.

Raportat la această situație, în lipsa indicării unor minime indicii de netemeinicie a procesului-verbal, consideră că se respectă în cauza dedusă judecății cerința de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit prin recunoașterea valorii probatorii a procesului-verbal întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului constatator.

În condițiile îndeplinirii de către lucrătorul de poliție a tuturor cerințelor art. 17 din ordonanță, apreciază că procesul-verbal este corect întocmit, fiind în acord cu normele legislației rutiere.

Cât privește temeinicia procesului-verbal, apreciază că procesul-verbal de contravenție nu este un simplu act de acuzare, întrucât el conține și constatarea faptei făcută personal de agentul constatator, precum și sancțiunea aplicată.

Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 si art. 34 din O.G. nr. 2/2001 reiese că procesul verbal nu numai că nu este lipsit de forță probantă, dar face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care trebuie făcută de petent în raport strict de fapta reținută prin procesul-verbal.

În speță, petentul nu a motivat în niciun fel în ce constă netemeinicia procesului-verbal ce i-a fost întocmit și nu a adus dovezi în sprijinul nevinovăției afirmate în fața instanței, dovezi care să arate în concret ce a determinat nerespectarea de către petent a legislației care să ducă la infirmarea celor reținute prin procesul verbal întocmit de agent.

Este de reținut că petentul a avut posibilitatea de a se apăra împotriva prezumției de legalitate a procesului-verbal de contravenție, atât prin dreptul la formularea de obiecțiuni ce au fost inserate în conținutul procesului-verbal de către organul instrumentator, cât și prin plângerea adresată instanței, însă afirmația conform căreia fapta descrisă nu este cea reală nu poate conduce la înfrângerea celor constatate de polițist, astfel neputându-se afirma că a fost încălcată prezumția de nevinovăție.

În temeiul art. 223 din Legea nr. 134/2010 solicită judecarea cauzei și în lipsă.

La întâmpinare a anexat în probațiune: înregistrarea abaterii săvârșite de petent pe suport digital (CD), iar la solicitarea instanței a depus adresa nr. xxxxx/19.08.2015 fila 35, raport din data de 29.07.2015 fila 36, copie buletin de verificare metrologică fila 37 dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 22.03.2015 întocmit de către intimatul I____________ De Poliție Județean A___, petentul S___ E____ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 877,5 lei și cu sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, constatându-se că în data de 22.03.2015, ora 1:43, pe Calea Republicii din Orașul Ineu, Județul A___, a condus autoturismul marca BMW, înmatriculat în Italia cu numărul BJ363BE cu viteza de 103 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx, faptă prevăzută de dispozițiile art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 22.03.2015 a fost semnat de către petent, la rubrica alte mențiuni fiind consemnat „doresc să vizionez filmarea„.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx din 22.03.2015, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului S___ E____ a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.

În prezenta cauză, instanța reține că sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 877, 5 lei și sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile aplicate unei persoane fizice pentru o contravenție la regimul circulației pe drumurile publice, sunt suficient de grave pentru a determina instanța să concluzioneze că față de petent a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, se impune cu forță superioară.

Instanța constată că petentul S___ E____ nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, existând la dosar doar susținerile acestuia în contra prezumției de temeinicie a actului contestat, prin procesul-verbal de constatare și sancționarea contravenției ________ nr. xxxxxxx din 22.03.2015, reținându-se că în data de 22.03.2015, ora 1:43, pe Calea Republicii din Orașul Ineu, Județul A___, a condus autoturismul marca BMW, înmatriculat în Italia cu numărul BJ363BE cu viteza de 103 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx.

Situația descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 22.03.2015 este susținută de raportul agentului constatator aflat la fila 36 din dosar, agentul arătând că în timp ce executa serviciul de patrulare, supraveghere și control al traficului rutier, cu autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx, pe care era montat aparatul radar, a observat cum autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare BJ363BE, circula cu viteza de 103 km/h, pe Calea Republicii, în Orașul Ineu, județul A___, unde limita maximă de viteză este de 50 km/h.

Instanța reține că la dosarul cauzei se află și cd-ul cu înregistrarea video a prezumtivei contravenții, din care se observă că autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare BJ363BE, condus de către petent, a fost surprins, în Orașul Ineu, județul A___, cu viteza de 103 km/h.

De asemenea, instanța constată că înregistrarea a fost făcută în conformitate cu cerințele legale, aspect ce rezultă din buletinul de verificare metrologică a aparatului radar nr. xxxxxxx din data de 24. 03. 2014 depus în copie la fila 37 dosar.

În ceea ce privește susținerea petentului potrivit căreia „aparatul radar nu a fost pus în funcțiune de personal calificat”, este de reținut că punctul 4.2 din norma de metrologie legală nml 021 – 05 “aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)” potrivit căruia: ”măsurările și înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere în vigoare, trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificați”, a fost abrogat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187 din 2009, încât atestatul operatorului radar nu mai constituie o cerință a valabilității măsurătorii efectuate.

Susținerile petentului în sensul că autospeciala pe care era montat aparatul radar s-ar fi deplasat în timpul înregistrării vitezei autoturismului pe care îl conducea, iar agentul constatator nu a ținut cont de marja de eroare a aparatului radar, urmează a fi înlăturate de către instanță, ca neîntemeiate.

Astfel, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 1.4 din NML 021-05, după destinația utilizării lor, cinemometrele se pot clasifica în cinemometre destinate a fi utilizate numai în regim staționar, care pot fi instalate atât pe autovehicule de patrulare, cât și în exteriorul acestora, pe teren, pe un amplasament special amenajat, și cinemometre destinate a fi utilizate atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare a autovehiculului de patrulare.

Din analiza buletinului de verificare metrologică a aparatului radar nr. xxxxxxx din data de 24.03.2014, instanța reține că aparatul radar montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx este un cinemometru destinat a fi utilizat atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare a autovehiculului de patrulare (fila 37).

De asemenea, instanța reține că deși în art. 3 din NML 021-05 se stabilește că în cazul aparatelor pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre) se aplică anumite marje de toleranță, aceste marje sunt avute în vedere de către Biroul Român de Metrologie Legală în momentul în care verifică aparatul radar, așa cum rezultă din interpretarea coroborată a art. 3 cu art. 5 din NML 021-05. Din momentul în care Biroul Român de Metrologie Legală își dă avizul afirmativ prin eliberarea buletinului de verificare metrologică, aparatelor radar nu li se mai aplică nici o toleranță.

Față de aceste aspecte, instanța reține că nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși petentului îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă.

Astfel, instanța consideră că petentul S___ E____ se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului.

Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că pericolul social al faptei săvârșite de petent este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind desfășurarea circulației rutiere, menite a asigura protejarea populației.

În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a amenzii în cuantum de 877, 5 lei cu avertisment, având în vedere locul în care a fost surprins petentul cu viteza de 103 km/h, respectiv în localitate, instanța consideră că scopul educativ, dar și cel preventiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.

Instanța reține că aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile se impune având în vedere limita cu care petentul a depășit viteza legală, respectiv 53 km/h, dar mai ales pentru a permite petentului să înțeleagă regulile de circulație pe drumurile publice, necesitatea nu numai legală, dar și morală și de bun simț de a respecta aceste reguli și de a nu fi un pericol cel puțin pentru ceilalți participanți la trafic.

Deosebit, este de reținut că petentul în timp ce conducea autoturismul cu viteza de 103 km/h în localitate, se afla și sub influența alcoolului, pericolul contravenției sancționate fiind astfel accentuat.

Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul S___ E____, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 22.03.2015 în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul S___ E____ C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 22.03.2015, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN A___, ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Ineu.

Pronunțată în ședința publică din 17.09.2015.

PreședinteGrefier

C_________ DanielStănilă L______

Red.C.D.

Tehnored.S.L.

4 ex./2 _______________

Se comunică cu:

- petentul S___ E____ Ineu, _______________________ ________________

- intimat I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, __________________, nr.17-19, jud. A___