R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR. 1890

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2015

Președinte - A____-C_____ B____

Judecător - E____ S_____

Grefier - C_______ C_____

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de pârâtele S.C. A_____ R______ S.A. (fosta S.C. ZAHĂRUL S.A.), cu sediul în București, _______________________-180, sector 1 și S.C. F___ E________ DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD S.A., cu sediul în Ploiești, ______________________, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 454/5 mai 2015 pronunțată de Tribunalul B____, în contradictoriu cu reclamanții C_____ I___, C_____ S____, A____ I__, I_____ T___, D______ D____, L____ M_____, B____ E___, C____ C_____, B____ B____, A________ C_________, C_______ V_____, A________ A________, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat P____ V_____, cu sediul în mun. B____, Cartier D________ II, ______________, _________________.

Apeluri scutite de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 29 lit.l din OUG nr. 80/2013.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-pârâtă ____________________, reprezentată de avocat Ș_____ C______ din Baroul București, potrivit împuternicirii avocațiale nr.xxxxxxx/18.11.2014 și intimații-reclamanți C_____ I___, C_____ S____, A____ I__, I_____ T___, D______ D____, L____ M_____, B____ E___, C____ C_____, B____ B____, A________ C_________, C_______ V_____, A________ A________, reprezentați de avocat P____ V_____ din Baroul B____, potrivit împuternicirii avocațiale nr. xxxxxx/14.09.2015, vizate de către Curte, lipsind apelanta-pârâtă S.C. F___ E________ DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD S.A.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință și se învederează că pârâtele au solicitat judecata în lipsă prin chiar cererile de apel. Totodată, se menționează că, în cadrul etapei scrise a procesului, intimații-reclamanți au formulat întâmpinări față de apelurile declarate de pârâte, înregistrate sub număr unic xxxxx/30.09.2015.

Apărătorii aleși ai părților, având pe rând cuvântul, declară că nu au cereri de formulat.

Curtea ia act că nu s-au formulat cereri și în temeiul art. 392 din noul Cod de procedură civilă, dispune deschiderea dezbaterilor.

Avocat Ș_____ C______, având cuvântul pentru apelanta-pârâtă ____________________, pentru motivele detaliate în cuprinsul cererii depusă în scris la dosar, solicită admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Apreciază că se impune o astfel de soluție, pentru ca tribunalul să analizeze temeinicia cererii formulată de fiecare reclamant, prin analiza situației concrete în care s-a aflat fiecare dintre aceștia și prin raportare la activitățile desfășurate în perioadele solicitate prin acțiune.

În opinia sa, sentința este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, iar eroarea judiciară constă în aceea că s-a analizat de către tribunal situația globală a reclamanților, deși situația fiecărui post era strict individualizată și se impunea o analiză distinctă pentru fiecare reclamant, prin raportare la normele legale incidente.

În privința apelului promovat de către pârâta _____________________________ Muntenia Nord SA, declară că lasă la aprecierea instanței soluția asupra căii de atac.

Avocat P____ V_____, având cuvântul pentru intimații-reclamanți C_____ I___, C_____ S____, A____ I__, I_____ T___, D______ D____, L____ M_____, B____ E___, C____ C_____, B____ B____, A________ C_________, C_______ V_____, A________ A________, potrivit apărărilor expuse în cuprinsul întâmpinării depusă la dosar, solicită respingerea apelurilor ca nefondate, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport, pe care le dovedește prin depunerea la dosar a chitanței nr. 1238/9.11.2015 și a bonului fiscal nr. 129/18.11.2015 emis de OMV Petrom.

Referitor la apelul declarat de pârâta _____________________, apreciază că soluția tribunalului este în consens cu probatoriile administrate si cu expertiza de specialitate întocmită, din care rezultă că acțiunea este absolut justificată, activitatea reclamanților fiind corect încadrată în grupa de muncă, în acord și cu temeiul de drept incident speței.

În privința apelului promovat de pârâta _____________________________ Muntenia Nord SA, apreciază că, indiferent de denumirile pe care societatea le-a avut de-a lungul timpului, are calitate procesuală pasivă în cauză, așa cum corect s-a stabilit și de către tribunal, câtă vreme aceasta a avut încheiate raporturi de muncă cu reclamanții și organe proprii de conducere.

În privința excepțiilor invocate de această pârâtă, consideră că tribunalul în mod corect a stabilit că se impune atât respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune, dat fiind că reclamanții au investit instanța cu o acțiune în constatare, ce este imprescriptibilă, cât și a inadmisibilității, față de mențiunile din carnetele de muncă și de adresa emisă de ____________________ la fila 24 vol.II, în care s-a menționat că activitatea acestora se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100%

Curtea, în temeiul art. 394 din noul Cod de procedură civilă dispune închiderea dezbaterilor și rămâne în pronunțare asupra apelurilor, iar după deliberare decide următoarea soluție:

C U R T E A,

Deliberând asupra apelurilor civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanții C_____ I___, C_____ S____, A____ I__, I_____ T___, D______ D____, L____ M_____, B____ E___, C____ C_____, B____ B____, A________ C_________, C_______ V_____, A________ A________ au solicitat în contradictoriu cu pârâții S.C. A_____ R______ S.A. (fosta S.C. Zahărul S.A.) și S.C. F___ E________ Distribuție Muntenia Nord S.A.(SDEE E________ S.A). pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că, pentru perioadele indicate în tabelul anexat și cele din carnetele de muncă, activitatea desfășurată se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au desfășurat activitate la cele două pârâte în meserii, secții și locuri de muncă care intră sub incidența dispozițiilor Ordinului Ministerului Muncii și Ocrotirii Sociale și a Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 – completat cu Ordinul nr. 100/1990 și 125/1990, în sensul că se încadrează în grupa a II-a de muncă deoarece este vorba despre condiții deosebite de muncă.

Au precizat reclamanții că, așa cum rezultă din carnetele de muncă și adeverințele atașate cererii de chemare în judecată, pentru anumite perioade indicate în coloana 4 din tabelul anexă, celor mai mulți dintre reclamanți le-a fost recunoscută activitatea ca fiind desfășurată în condiții deosebite de muncă ce se încadrează în grupa a II-a iar ulterior cele două pârâte nu au mai făcut încadrarea corespunzătoare activității desfășurate.

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile Ordinului nr. 100/1990 și 125/1990.

Pârâta A_____ R______ SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

A arătat pârâta că dispozițiile legale privind încadrarea în grupele I și II de muncă reprezentată de Ordinul nr. 50/1990 aceasta se realiza în situația în care cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile prevăzute în aceste grupe depășea nivelul maxim admis prevăzut de Normele republicane de protecție a muncii. Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe este necesar să rezulte din determinările de noxe efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuiau confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care constatau dacă s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecția a muncii funcționau normal.

Nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupele I-a și a II-a de muncă se realiza de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective.

A învederat pârâta că a dat eficiență acestor prevederi legale, astfel că locurile de muncă, activitățile și categoriile de salariați care se încadrau în condițiile pentru acordarea grupei a II-a de muncă au făcut obiectul anexelor la contractele colective de muncă, semnate de conducerea societății și de reprezentanții salariaților.

A solicitat să se constate că nu a nominalizat în grupa a II-a de muncă activitatea desfășurată de reclamanți la Centrala Electrică de Termoficare CET considerând că nu se încadrează în niciunul din punctele Anexei II la Ordinul 50/1990, această situație rezultând din contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității în anii 1996, 199, 1999, 2000.

Mai mult reclamanților nu le-a fost emisă nicio decizie internă de încadrare în grupa a II-a de muncă și nici în carnetele de muncă nu sunt efectuate înscrieri cu privire la această grupă, neexistând documente valabile din care să rezulte încadrarea activității desfășurate de reclamanți în grupa a II-a de muncă.

Pretenția reclamanților de a li se acorda grupă de muncă motivată de existența unor sentințe definitive și irevocabile nu este întemeiată, întrucât prin legislația în materie – Ordinul nr. 50/1990, se reglementează expres criteriile pe baza cărora se stabilesc locurile de muncă ce se încadrează în grupele I și II de muncă, organele competente care să facă aceste încadrări, metodologia pe baza căreia unitățile efectuează încadrarea în grupele I și II de muncă.

Ordinul nr. 50/1990 prevede că încadrarea locurilor de muncă în grupele I și II, trecerea de la o grupă la alta și scoaterea lor dintr-o anumită grupă, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupă de muncă au caracterul unor acte de organizare internă a unităților instanța nefiind competentă să facă încadrarea unui loc de muncă / activitate în grupa a II-a de muncă, astfel cum pretind reclamanții – Decizia nr. 4/1976 a fostului Tribunal Suprem.

Chiar dacă criteriile enunțate ar fi fost îndeplinite, verificarea dacă reclamanții și părțile care beneficiază de grupă de muncă în baza unor hotărâri judecătorești sunt în situații similare presupune, în primul rând, raportarea la prevederile Ordinului 50/1190 – raportare care nu se poate face în speță, în caz contrar fiind incidentă autoritate de lucru judecat și, în plus, în sistemul juridic românesc practica judiciară nu constituie izvor de drept, o hotărâre judecătorească irevocabilă dată într-un caz concret, cu verificarea stării de fapt existente nu poate obliga o altă instanță de judecată să pronunțe o soluție identică, fără verificarea în concret a stării de fapt. A solicitat să fie avută în vedere soluția pronunțată în sentința civilă nr. 1188/11.10.2010 a Tribunalului B____ Secția civilă într-o speță similară în care acțiunea colegului reclamanților D______ M_____ ce a ocupat funcția de electrician la CET a fost respinsă.

În drept, pârâta A_____ R______ SA a invocat Ordinul nr. 50/1190, cu modificările ulterioare și dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.

La rândul său, pârâta S.C. F___ „E________ Distribuție Muntenia Nord S.A.” a formulat întâmpinare, prin care solicită respingea acțiunii în privința reclamanților C_____ I___ și C_____ S____.

Pe cale de excepție, a invocat: excepția inadmisibilității acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului la acțiune.

Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii a susținut că reclamanții au fost încadrați ca operator chimist, lăcătuși, fochiști, electricieni, ingineri, activități care nu se încadrează în cele prevăzute de art. 35 Anexele 1 și 2 Ordinul 50/1990. Încadrarea în grupele I și II de muncă se face în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut de Normele republicane de protecția a muncii. Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe este necesar să rezulte din determinările de noxe efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuiau confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care constatau dacă s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecția a muncii funcționau normal. Societatea s-a adresat organelor competente inclusiv pentru expertizarea activității secției CET care au stabilit prin Buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de muncă următoarele locuri de muncă cu condiții nocive prin expertizare a locurilor de muncă următoarele locuri de muncă cu condiții nocive sau periculoase: camera de comandă, întreținerea, revizuirea , repararea instalațiilor aflate sub tensiune.

În baza acestor determinări și a Buletinului de determinare a fost emisă decizia nr. 137 care a stabilit la propunerea secției CET meseriile ce se încadrează în prevederile în Anexa 2 a Ordinului nr. 50/1990, în care cea de operator chimist, electricieni, ingineri nu se regăsesc, deoarece nu se desfășoară în condițiile de nocivitate și periculozitate prevăzute de lege.

Felul muncii și funcția pe care au deținut-o conform fișei postului și a sarcinilor de serviciu nu se încadrează în niciuna dintre activitățile prevăzute în anexa 2 a Ordinului nr. 50/1990.

Contrar susținerilor reclamanților, meseriile și funcțiile deținute nu se regăsesc în pct. 113 anexa 2 din Ordinul nr. 125/1990 de completare a Ordinului nr. 90/1990, lucrările efectuate de aceștia realizându-se numai cu scoaterea instalațiilor de sub tensiune.

În concluzie, Ordinul nr. 50/1990 cu modificările și completările ulterioare făcute prin Ordinul nr. 100/1990 și Ordinul nr. 125/1990 emise conform arat. 2 din Decretul Lege nr. 68/1990 precizează în mod limitativ locurile de muncă, activitățile și categoriile de personal cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării.

Reclamanții nu se încadrează în niciuna din pozițiile prevăzute în anexa II a acestui ordin, neputându-se face o completare printr-o cerere de chemare în judecată pe motive de similitudine, având în vedere principiul de drept conform căruia excepțiile sunt de strică interpretare.

Față de aceste considerente a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, motivat de faptul că, pentru perioadele la care se referă reclamanții, societatea nu avea personalitate juridică, fiind o subunitate iar încadrarea activităților pe grupe de muncă a fost efectuată prin negocierea și semnarea contractelor colective de muncă de către alte entități, a arătat tribunalul.

Referitor la excepția prescrierii dreptului la acțiune în ceea ce privește cererea de încadrare în grupa a II-a de muncă, arată tribunalul că în speță, dreptul reclamanților de a beneficia de încadrare în grupă de muncă, pentru perioada anterioară datei de 01.01.1990, s-a născut la data intrării în vigoare a Ordinului nr. 50/1990 - de 20.03.1990, nefiind condiționat de existența buletinelor de determinare a noxelor iar pentru perioada ulterioară acestei date până la _____________________ Legii nr. 19/2000 (01.04.2001), dreptul la încadrare în grupa a II-a de muncă s-a născut la finalizarea operațiilor prevăzute în acest ordin, operațiuni care trebuiau finalizate prin emiterea dispoziției de nominalizare a persoanelor beneficiare.

A apreciat că termenul de prescripție de trei ani a început să curgă de la data de 01.04.2001 și s-a împlinit cu mult înainte de promovarea acțiunii, salariații cunoscând încadrarea în grupa a II-a de muncă încă de la data semnării contractului individual de muncă.

Cu privire la fondul cauzei, a solicitat să se constate netemeinicia susținerilor făcute de reclamanți, întrucât funcțiile în care și-au desfășurat activitatea, conform mențiunilor din carnetul de muncă, nu pot fi asimilate celor expres și limitativ prevăzute în Ordinul nr. 50/1990, completat prin Ordinul nr. 125/1990, respectiv în funcția de electrician și alt personal din formațiile de revizii și reparații ale LEA de 110 KV și mai mari care lucrează sub tensiune sau la potențial, nominalizată la pct. 113 anexa 2 la ordin.

Astfel, potrivit disp. cuprinse în Ordinul nr. 50/1990 al MMSS invocat de către reclamanți ca temei de drept, locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupa I de muncă sunt cuprinse în anexa 1 și 2 la ordin, enumerarea acestora având caracter limitativ și nu enunțiativ, astfel încât să permită adăugarea altor situații în afara celor cuprinse în anexă.

Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte după apariția Ordinului 50/1990, din determinarea efectuată de către reprezentanți ai MSF sau de laboratoarele de specialitate proprii ale respectivei societăți. Aceste determinări trebuiau confirmate de inspectorii pentru protecția muncii care la data efectuării verificărilor au constat că s-au aplicat toate măsurile de normalizare a condițiilor de muncă și că toate instalațiile de protecția funcționează normal.

Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupe de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care îți desfășoară activitatea persoanele respective: nivelul noxelor , condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc de explozie, iradiere, infectare etc.

Potrivit art. 5 din Ordinul 50/1990, existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe efectuate de Ministerul Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților care trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii.

Deci, îndeplinirea condițiilor de încadrare în grupă de muncă trebuie stabilită după această procedură și nu prin asimilare cu alte funcții și numai în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile prevăzute în acest grupe depășește nivelul maxim prevăzut de Normele republicane de protecția a muncii.

________________________ cu reprezentanți ai sindicatelor au evaluat locurile de muncă ale salariaților și au stabilit măsurile tehnico – sanitare și organizatorice de muncă, astfel încât să se elimine posibilitatea încadrării acestora în grupa I sau II de muncă.

Concluzionând, dacă activitatea desfășurată de personalul salariat al _____________________________ Muntenia Nord SA nu se regăsește în cuprinsul anexelor 1 și 2 ale Ordinului 50/1990, aceasta nu poate fi încadrată în grupe superioare de muncă, pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001, punct de vedere confirmat și de către CNPAS prin adresa nr. 1364/10.05.2006.

Prin încheierea din 20.10.2014, tribunalul a respins excepțiile inadmisibilității, lipsei calității procesuale pasive și a prescripției dreptului la acțiune, invocate de pârâta S.C. F___ „E________ Distribuție Muntenia Nord S.A.”.

În cauză, au fost administrate probe cu înscrisuri și cu expertiză de specialitate,

Prin sentința civilă nr. 454/5 mai 2015, Tribunalul B____ a admis acțiunea formulată de reclamanții și a constatat aceștia au desfășurat activități, în cadrul societăților pârâte, ce se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, conform Ordinului nr. 50/1990, astfel:

- La Filiala de Distribuția a Energiei Electrice „E________ Muntenia Nord” SA : C_____ I___ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; B____ E___ -01.03.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; C_______ V_____ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; L____ M_____ -01.03.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; A________ C_________ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; A________ A________ -20.07.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123; C____ C_____ -18.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; B____ B____ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; A____ I__ - 01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123; D______ D____ -01.01.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123; C_____ S____ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123; I_____ T___ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123.

2. La ____________________ : C_____ I___ -01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.46 și 123; B____ E___ -01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.46 și 123; C_______ V_____ -01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.46 și 123; L____ M_____ -01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.46 și 123; A________ C_________ -01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.46 și 123; A________ A________ -01.12.xxxxxxxxxxxxx97, Anexa 2, pct.123; C____ C_____ -01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.46 și 123; B____ B____ -01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.46 și 123; A____ I__ -28.03.xxxxxxxxxxxxx85 și 01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.123; D______ D____ -13.12.xxxxxxxxxxxxx84 și 01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.123; C_____ S____ –01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.123; I_____ T___ -01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.123.

A fost obligată pârâta ____________________ să plătească fiecărui reclamant cheltuieli de judecată în sumă de 225 lei, reprezentând onorarii apărător și expert.

A fost obligată pârâta Filiala de Distribuția a Energiei Electrice „E________ Muntenia Nord” SA să plătească fiecărui reclamant cheltuieli de judecată în sumă de 225 lei, reprezentând onorarii apărător și expert.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Reclamanții C_____ I___, C_____ S____, A____ I__, I_____ T___, D______ D____, L____ M_____, B____ E___, C____ C_____, B____ B____, A________ C_________, C_______ V_____, A________ A________, potrivit carnetelor de muncă și raportului de expertiză, în perioadele ce fac obiectul cauzei au fost salariații celor două unități pârâte, desfășurându-și activitatea în cadrul CET B____, în meserii de electrician și bobinator, reclamanții A____ I__, D______ D____, I_____ T___, respectiv C_____ S____, de operator cazane, operator turbine, fochist, reclamanții C_____ I___, B____ E___, C_______ V_____, L____ E___, A________ C_________, operator chimist, reclmantul A________ A________, inginer CET, reclamanții C____ C_____, B____ B____, cel din urmă lucrând și ca electrician o perioadă.

Pentru stabilirea perioadelor de activitate, conform raportului de expertiză, au fost analizate atât carnetele de muncă, cât și contractele individuale de muncă, stabilindu-se și funcția deținută de fiecare.

Instanța a reținut că, în baza Legii nr. 3/1977 și a Decretului-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, a fost emis Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării

Potrivit art. 3 alin. 1 din Ordinul nr. 50/1990 beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.

La art.6, din acest ordin, s-a prevăzut că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de conducerea unităților împreună cu sindicatele, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă, concrete, în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condițiile nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică și nervoasă, etc.).

În aplicarea acestor dispoziții, în carnetele de muncă ale reclamanților au fost efectuate consemnări referitoare la încadrarea activității în grupa II de muncă, însă pentru alte perioade, nu și pentru cele ce fac obiectul cauzei, perioade indicate în Anexa 1 la raportul de expertiză, încadrare efectuată de pârâta _______________ temeiul Ordinului nr.50/1990 și art.2 din Decretul-Lege nr.68/1990, iar de către F___ E________ în temeiul Ordinului nr.50/1990, Anexa 2, pct.35 și Decizia FRE B____ nr.137/1991.

A reținut tribunalul, în expertiza efectuată, că la nivelul unităților pârâte au fost emise mai multe decizii de evaluare a locurilor de muncă în vederea încadrării în grupă de muncă, în acest sens fiind Adresa nr.2518/1995 emisă de FRE B____ și comunicată _________________ cuprinde precizări cu privire la încadrarea în grupa II de muncă a salariaților CET până la data de 01.01.1985, în baza Ordinului nr.50/1990, Anexa 2, pentru meseriile de operator cazane, turbine, fochist, electricieni, operatori chimiști, la nivelul __________________ anexele la contractul colectiv de muncă pe anii 1996, 1997, 1999 și 2000, ce cuprind dispoziții referitoare la această încadrare a activității zidarilor, samotorilor, operatorilor, lăcătușilor la cuptoarele de var, sudură la interior, șoferi, operatori turbine, Decizia nr.137/1991 a F___ E________, pentru personalul secției CET, operatori turbine, cazane, sudori, electricieni, lăcătuși, zidari.

Conform concluziilor expertului, activitatea reclamanților, din perioadele cuprinse pentru fiecare în anexa la raport, se încadrează în grupa II de muncă, în procent de 100%, potrivit dispozițiilor Ordinului nr.50/1990, Anexa 2, pct.122, ce corespunde cu pct.116 din forma inițială a ordinului, referitor la activitatea de epurare a apelor reziduale sau menajere, alta decât aceea prevăzută la grupa I de muncă, pct.123, ce corespunde cu pct.117 din forma inițială a ordinului, privind exploatarea, întreținerea și repararea cazanelor și instalațiilor de alimentare ale acestora cu păcură și cărbune, cât și a instalațiilor din gospodăriile de cărbune ale centralelor termice și termoelectrice, pct.46, ce corespunde cu pct.35 fin forma inițială a ordinului, activitatea personalului de exploatare a suflantelor, turbosuflantelor, turbocompresoarelor, turbinelor de abur, turbinelor de gaz și exhaustoarelor instalate în hale industriale.

Au fost indicate sarcinile de serviciu ale funcțiilor deținute de fiecare dintre reclamanți, precizându-se că pentru același loc de muncă, respectiv CET B____, și pentru aceleași meserii, _______________ acordat grupa II de muncă pentru perioada 18.03.xxxxxxxxxxxxx94(Adresa nr. 2518/1995), iar F___ E________ a acordata aceeași grupă pentru perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxx92 (Decizia nr.137/1991).

S-a mai reținut că în raport de dispozițiile art.7 din Ordinul nr.50/1990, conform căruia „încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca pentru grupa I de muncă personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa a II-a cel puțin 70% din programul de lucru”, reclamanții, potrivit statelor de salarii și foilor colective de prezență, au desfășurat activitate în program normal de lucru și permanent la locul de muncă CET B____, putând beneficia de încadrarea în grupa II de muncă în procent de 100%.

Pârâta ____________________ a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză ce au vizat constatările și aprecierile expertului cu privire la sarcinile de serviciu ale reclamanților, expertul, în răspunsul întocmit, precizând că atribuțiile de serviciu au fost identificate în baza fișelor de post ce i-au fost puse la dispoziție chiar de către pârâtă, pentru perioade ulterioare celei analizate, însă tocmai pentru că pârâta nu deținea fișele de post din perioada dedusă judecății, obiecțiuni referitoare la activitatea reclamantului A____ I__,ca electrician și a reclamantei C_____ S____ ca gestionar și la temeiurile legale indicate.

Referitor la temeiul legal, expertul a răspuns indicând textele din Ordinul nr.50/1990 și a făcut referire la încadrarea în grupa II de muncă efectuată de pârâte, iar în privința meseriei de electrician aceasta este cuprinsă cu activitate în grupă de muncă, precizată în Adresa nr.2518/1995 emisă de RENEL-FRE B____ .

Raportat la obiecțiunile pârâtei și la situația rezultată din carnetul de muncă al reclamantei C_____ S____, instanța reține că sunt fondate cele care au vizat perioada 01.12.xxxxxxxxxxxx01, pct.61-62 din carnet, în care aceasta nu a mai deținut meseria de bobinatoare, ci aceea de gestionar, care nu implica activități și sarcini de serviciu dintre cele acre au fi atras încadrarea în grupa II de muncă, reținută de expert pentru perioada integrală indicată de această reclamantă.

Astfel, în privința sa vor fi avute în vedere concluziile expertului, exceptând perioada indicată mai sus.

Ca urmare, având însă în vedere condițiile de lucru și activitățile prestate de reclamanți, așa cum au fost descrise de expert, concluziile raportului de expertiză, și considerentele de mai sus, instanța a admis acțiunea și a constatat că reclamanții au desfășurat activități, în cadrul societăților pârâte, ce se încadrează în grupa II de muncă, în procent de 100%, conform Ordinului nr.50/1990, astfel:

1. La Filiala de Distribuția a Energiei Electrice „E________ Muntenia Nord” SA : C_____ I___ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; B____ E___ -01.03.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; C_______ V_____ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; L____ M_____ -01.03.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; A________ C_________ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; A________ A________ -20.07.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123; C____ C_____ -18.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; B____ B____ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.46 și 123; A____ I__ - 01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123; D______ D____ -01.01.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123; C_____ S____ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123; I_____ T___ -01.04.xxxxxxxxxxxxx96, Anexa 2, pct.123.
2. La ____________________ : C_____ I___ -01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.46 și 123; B____ E___ -01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.46 și 123; C_______ V_____ -01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.46 și 123; L____ M_____ -01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.46 și 123; A________ C_________ -01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.46 și 123; A________ A________ -01.12.xxxxxxxxxxxxx97, Anexa 2, pct.123; C____ C_____ -01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.46 și 123; B____ B____ -01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.46 și 123; A____ I__ -28.03.xxxxxxxxxxxxx85 și 01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.123; D______ D____ -13.12.xxxxxxxxxxxxx84 și 01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.123; C_____ S____ –01.12.xxxxxxxxxxxxx00, Anexa 2, pct.123; I_____ T___ -01.12.xxxxxxxxxxxxx01, Anexa 2, pct.123.

În temeiul art.275 Codul muncii cu ref. la art.451-455 Cod procedură civilă, a obligat pârâta ____________________ să plătească fiecărui reclamant cheltuieli de judecată în sumă de 225 lei, reprezentând onorarii apărător și expert, iar pârâta Filiala de Distribuția a Energiei Electrice „E________ Muntenia Nord” SA să plătească fiecărui reclamant cheltuieli de judecată în sumă de 225 lei, reprezentând onorarii apărător și expert.

Instanța a reținut că totalul cheltuielilor de judecată a fost de 5400 lei, din care 3600 lei onorariu expert, chitanțe filele 30, 98 dosar, și 1800 lei onorariu apărător, chitanțele nr.1050/2015 și nr.900/2014, astfel că fiecare reclamant a efectuat cheltuieli în sumă de 450 lei, ce vor fi suportate, în mod egal, câte ½, respectiv, câte 225 lei de fiecare pârâtă.

Împotriva sentinței au declarat apel, pârâtele ____________________ București și _____________________________ Muntenia Nord SA, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Apelul declarat de pârâta ____________________ București:

Susține apelanta că instanța de fond a reținut că în aplicarea dispozițiilor art. 3 alin. 1 coroborat cu art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, în carnetele de muncă ale reclamanților au fost efectuate consemnări referitoare la încadrarea activității în grupa a II-a de muncă în temeiul Ordinului nr. 50/1990 și art. 2 din Decretul Lege nr. 68/1990, însă pentru alte perioade , nu și pentru cele ce fac obiectul cauzei.

Apreciază apelanta că instanța de fond se află în eroare sub două aspecte:

- că ar fi acordat grupa a II-a de muncă salariaților Secției CET până la data de 31.12.1984 în temeiul adresei nr. 2518/13.03.1985 emise de Renel (fila 33 dosar fond) și nu în temeiul unui înscris întocmit în baza art. 6 Ordinului nr. 50/1990, care să emane de la conducerea societății în colaborare cu sindicatul liber de unitate și care să țină seamă de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective;

- faptul că anterior anului 1984 o parte dintre reclamanți, respectiv C_____ I___, L____ M_____, Argaseala C_________ și C_____ S____ au beneficiat de încadrarea în grupa a II-a de muncă, astfel cum este consemnat în carnetul de muncă al acestora, nu constituie motiv temeinic pentru acordarea acestei grupe și ulterior, tuturor reclamanților, în perioada 01.12.1996 – 01.04.2001, întrucât în interval de 12 ani, de la acordarea beneficiului grupei a II-a este posibil să aibă loc nominalizarea condițiilor de muncă în cadrul CET și să nu se justifice încadrarea în grupă de muncă.

A arătat apelanta că pentru perioada dedusă judecății, în realizarea obligației prevăzută de lege, a dat eficiență dispozițiilor art. 6 din Ordinul nr. 50/1990 și a nominalizat locurile de muncă, activitatea și categoriile de salariați care se încadrau în condițiile pentru acordarea grupei a II-a de muncă în cuprinsul anexelor la contractele colective de muncă , semnate de conducerea societății și reprezentanților salariaților.

Astfel, arată că în acest sens a depus la dosar:

- Anexa nr. 7 la CCM încheiat pentru anul 1996 (fila 229);

- Anexa nr. 7 la CCM încheiat pentru anul 1998 (fila 232);

- Anexa nr. 9 la CCM încheiat pentru anii 1999 - 2000 (fila 236).

De asemenea, pentru anul 2011, arată apelanta că a depuse la dosar tabelul nominal nr. 2597/2001 cu salariații încadrați în grupele I și II de muncă emis în aplicarea Ordinului nr. 50/1990 (fila 32).

Susține apelanta că în documentele sus-menționate sunt enumerate expres categoriile de salariați și locurile de muncă care se încadrau în grupa a II-a de muncă și în niciunul dintre aceste înscrisuri nu se regăsesc meseriile exercitate de reclamanți sau locul acestora de muncă.

Arată apelanta că aceasta este și concluzia expertului precizată la pag. 4 la răspunsul la obiecțiuni și reținută de instanța de fond, în sensul că: ____________________ a acordat beneficiul grupei a II-a de muncă până la data de 31.12.1984. În cadrul fostei Fabrici de Zahăr, s-a apreciat că meseriile din cadrul CET nu se încadrează în grupa superioară de muncă și nu sunt cuprinse în anexele la CCM începând cu anul 1996.

Referitor la faptul că instanța de fond a reținut în motivarea sentinței apelate concluziile raportului de expertiză în privința condițiilor de lucru și a activităților prestate de reclamanți, apelanta susține că pe tot parcursul judecății a arătat că pentru analizarea condițiilor de muncă și a atribuțiilor reclamanților aferente perioadei solicitate, respectiv 01.12.1996 – 01.04.2001, expertul nu poate avea în vedere fișe de post corespunzătoare acelor posturi pentru care se solicita încadrarea în grupă de muncă, întocmită ulterior perioadei menționate, în speță anul 2009, întrucât, în absența altor înscrisuri privind condițiile concrete de muncă și activitățile îndeplinite de reclamanți, acestea nu pot atesta condițiile de muncă și atribuțiile pentru o perioadă anterioară emiterii lor.

Solicită apelanta a se observa că niciuna dintre activitățile desfășurate de către reclamanți la CET, nu se regăsesc în cadrul dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, Anexa nr. 2, pct. 46 și pct. 123, conform cărora sunt încadrate în grupa a II-a de muncă:

- pct. 46: Activitatea personalului de exploatare a suflantelor, turbosuflantelor, turbocompresoarelor, turbinelor de abur, turbinelor de gaze și exhaustoarelor instalate în hale industriale;

- pct. 123: Exploatarea, întreținerea și repararea cazanelor și instalațiilor de alimentare ale acestora u păcura sau cărbune, cât și ale instalațiilor din gospodăriile de cărbune ale centralelor termice și termoelectrice.

Arată că, în situația în care s-ar accepta opinia expertului, ar însemna ca toți salariații CET să beneficieze de grupa a II-a de muncă, indiferent de meseria desfășurată: operator cazane, operator turbine, operator chimist, electrician, inginer sau bobinator.

Or, în opinia apelantei, aceste meserii nu se desfășoară în condiții de nocivitate și periculozitate care să ateste acordarea grupei de muncă, cu atât mai mult cu cât, acestea nu au fost nominalizate în înscrisurile încheiate la nivelul societății în aplicarea dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990.

Arată apelanta că instanța de fond nu a făcut o analiză a situației concrete a fiecărui reclamant, deși aceștia se aflau în situații profesionale distincte.

Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art. 50/1990 și ale art. 466 și urm. din Noul Cod de procedură civilă.

Apelul declarat de pârâta _____________________________ Muntenia Nord SA:

Consideră apelanta că respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, este greșită, deoarece cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva unei entități care nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care solicită admiterea apelului, și pe fond, respingerea acțiunea reclamantei față de S.C. F___ E________ Distribuție Muntenia Nord S.A., ca inadmisibilă, fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală.

Precizează că în perioadele la care se referă reclamanții, societatea nu a avut personalitate juridică, fiind mai întâi o subunitate, fără personalitate juridică, în cadrul Regiei Autonome de Electricitate (RENEL), o fostă companie de stat, înființată în anul 1990 și care a luat locul Departamentului Energiei Electrice și Termice (DEET) - fost Ministerul Energiei Electrice (MEE) în perioada anterioară anului 1989.

Menționează apelanta că societatea a căpătat personalitate juridică abia în anul 2002, ca urmare a reorganizării S.C. E________ S.A. București, dispusă prin H.G. nr. 1342/2001 publicată în Monitorul Oficial nr. 47/23.01.2002.

Solicită apelanta a se avea în vedere faptul că solicitarea reclamanților privind constatarea încadrării activității acesteia în grupa a II-a de muncă se referă la o perioadă când societatea avea statut de subunitate, fără personalitate juridică, iar încadrarea activităților pe grupe de muncă a fost efectuată prin negocierea și semnarea contractelor colective de muncă de către alte entități, nicidecum de către S.C. Filiala de Distribuție a Energiei Electrice "E________ Distribuție Muntenia Nord" S.A care nu avea calitate de angajator.

Arată că RENEL, CONEL și ____________________ entitățile la nivelul cărora, împreună cu sindicatele reprezentative, s-a negociat și stabilit încadrarea salariaților în grupele de muncă, acestea având calitatea de angajator și nu Întreprinderea de Rețele Electrice Ploiești.

Față de aceste considerente solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Arată apelanta că respingerea excepției prescripției dreptul la acțiune în ceea ce privește cererea de încadrare în grupa a II-a de muncă, este nelegală, având în vedere că prin acțiunea formulată reclamanții au solicitat modificarea conținutului raporturilor de muncă, motiv pentru care solicită admiterea excepția prescrierii dreptului la acțiune și respingerea acțiunii ca tardiv formulată, fiind incidente dispozițiile art. 268 alin. 2 din Codul muncii, potrivit cărora termenul de prescripție este de 3 ani de la data nașterii dreptului.

In speță, dreptul reclamanților de a beneficia de încadrarea în grupa a II-a de muncă, pentru perioada anterioară datei de 01.01.1990, s-a născut la data intrării in vigoare a Ordinului nr. 50/1990 (20.03.1990), nefiind condiționat de existența buletinelor de determinare a noxelor, iar pentru perioada ulterioară acestei date până la _____________________ Legii nr. 19/2000 (01.04.2001), dreptul de încadrare în grupa a II-a s-a născut la finalizarea operațiunilor prevăzute în acest ordin, operațiuni care trebuiau finalizate prin emiterea dispoziției de nominalizare a persoanelor beneficiare.

Prin urmare, dreptul reclamanților de a beneficia de încadrarea corespunzătoare a activității lor s-a născut anterior datei de 01.04.2001, iar reclamanții au luat cunoștință despre faptul că nu au fost nominalizați și încadrați în grupa a II-a de muncă cel mai târziu la acea dată, astfel ca termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut pentru formularea acțiunii în justiție, a început să curgă de la data de 01.04.2001 și s-a împlinit cu mult înainte de promovarea acțiunii, salariații cunoscând încadrarea in grupa a II-a de muncă, de la semnarea contractului individual de muncă.

Față de aceste considerente solicită respingerea acțiunii, ca fiind prescrisă

Pe fondul cauzei, apelanta solicită să se constate că instanța de fond nu a avut în vedere netemeinicia susținerilor făcute de către reclamanți, omițând să se pronunțe asupra excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată.

Arată apelanta că prin întâmpinare a invocat excepția inadmisibilității pentru următoarele considerente:

Art. 2 din Decretul Lege nr. 68/1990 prevede ca „Locurile de muncă si activitățile care se încadrează în grupele I si a-II-a de muncă, potrivit prevederilor prezentului articol, vor fi precizate, la propunerea ministerelor, de Ministerul Muncii si Ocrotirii sociale. Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii, în termen de 30 de zile de la data emiterii prezentului decret - lege.”

In baza acestui articol a fost emis Ordinul nr. 50 din data de 05.03.1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și a-II-a de muncă în vederea pensionarii.

La pct. 2 acest ordin prevede ca în grupa II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2.

De asemenea, la pct. 3 se precizează ca "Beneficiază de încadrarea în grupele I și a-II-a, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.”

Arată apelanta că reclamanții nu se încadrează în niciuna din pozițiile prevăzute în anexa II a Ordinului nr. 50/1990, neputându-se face o completare a ordinului printr-o cerere de chemare în judecata pe motive de similitudine, având în vedere principiul de drept conform căreia excepțiile sunt de strictă interpretare.

Solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Arată apelanta că dacă se va trece peste aceste excepții, pe fondul cauzei, hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.

Astfel, în mod greșit instanța a asimilat funcțiile în care și-au desfășurat activitatea reclamanții, întrucât acestea, conform mențiunilor din carnetul de muncă, nu pot fi asimilate celor expres și limitativ prevăzute în Ordinul nr. 50/1990, completat prin Ordinul nr. 125/1990.

Astfel, potrivit dispozițiilor cuprinse în Ordinul nr. 50/1990 al M.M.S.S., invocat de către reclamanți ca temei de drept al cererii lor, locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupa I de muncă sunt cuprinse în anexa 1 si anexa 2 la ordin, enumerarea acestora având caracter limitativ și nicidecum enunțiativ, astfel încât să permită adăugarea altor situații în afara celor cuprinse în anexă.

Susține apelanta că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și a-II-a de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seamă de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.).

Mai trebuie reținut faptul că potrivit art. 5 din Ordinul nr. 50/1990 existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților, determinări care trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii.

S.C. E________ S.A. împreună cu reprezentanți ai sindicatelor au evaluat locurile de muncă ale salariaților și au stabilit măsurile tehnico-sanitare și organizatorice de protecția muncii ce se impuneau pentru crearea condițiilor corespunzătoare de muncă, astfel încât să se elimine posibilitatea încadrării acestora în grupa I sau a- II-a de muncă.

Arată apelanta că, odată cu apariția metodologiei de determinare a condițiilor de muncă, în condițiile îmbunătățirii mediului de lucru, societatea nu a mai acordat sporul pentru condiții grele sau periculoase, iar plata contribuției de asigurări sociale, datorată de angajator, a fost efectuată corespunzător desfășurării activității în condiții normale de muncă pentru toți salariații.

Solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

Intimații-reclamanți au formulat la data de 1.10.2015 întâmpinări față de apelurile declarate de cele două pârâte, prin care au solicitat respingerea căilor de atac promovate de acestea ca fiind nefondate, reiterând, în esență, apărările formulate în fața instanței de fond.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a textelor de lege incidente în cauză, Curtea reține că apelurile formulate sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a se expune în continuare:

Referitor la apelul declarat de pârâta ____________________ București:

Cu privire la critica că instanța de fond se află în eroare cu privire la acordarea grupei a II-a de muncă salariaților Secției CET până la data de 31.12.1984 (în temeiul adresei nr. 2518/13.03.1985 emise de Renel (fila 33 dosar fond) și nu în temeiul unui înscris întocmit în baza art. 6 Ordinului nr. 50/1990, care să emane de la conducerea societății în colaborare cu sindicatul liber de unitate și care să țină seamă de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective), Curtea apreciază că este nefondată, întrucât adresa sus menționată nu face altceva decât să întărească susținerea reclamanților, că li s-a acordat grupa a II-a de muncă până la data de 1.01.1985.

Curtea constată că instanța de fond a dispus acordarea grupei a II-a de muncă și ulterior datei de 31.12.1984 având în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit de econ. A____ C_____, care a arătat detaliat pentru fiecare reclamant motivul pentru care se impune încadrarea în grupa a II-a de muncă, indicând temeiul de drept - Ordinul 50/1990, Anexa II, aspecte care se coroborează și cu celelalte probe din dosar, respectiv consemnările din carnetele de muncă.

Deși apelanta a susținut că instanța de fond a reținut eronat în motivarea sentinței apelate concluziile raportului de expertiză în privința condițiilor de lucru și a activităților prestate de reclamanți, Curtea reține că în mod corect expertul A____ C_____ a avut în vedere la întocmirea lucrării atât Ordinul nr. 50/1990, dar și tabelele nominale cu salariații încadrați în grupele de muncă de la locurile de muncă în care și-au desfășurat activitatea, întocmite de conducerea societății împreună cu sindicatele, procesele-verbale de determinare a noxelor la locurile de muncă, fișele de post corespunzătoare pentru fiecare reclamant, statele de salarii, carnetele de muncă, adresele nr. 2597/6.09.2001 care se referă la personalul încadrat în grupele I și a-II-a de muncă, adresa nr. 2518/13.03.1995 emisă de FREE B____ către ______________________ încadrarea în grupa de muncă a lucrătorilor din secția CET, buletine de determinare fizice și chimice, anexele nr. 5 și 7 la CCM pe anul 1996 la ____________________, CCM pe anii 1997-2000 și anexele la acest contract colectiv de muncă, înscrisuri pe baza cărora a stabilit justificat că reclamanții pot beneficia de încadrarea în grupa a I de muncă până la data de 1.04.2001.

Cu toate că apelanta a arătat că niciuna dintre activitățile desfășurate de către reclamanți la CET, nu se regăsesc în cadrul dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, Anexa nr. 2, pct. 46 și pct. 123, , Curtea constată că din tabelul anexă la raportul de expertiză (filele 85-86 dosar fond) rezultă funcția deținută de fiecare reclamant, respectiv de: operator cazane, operator chimist, electrician, bobinator CET, inginer CET, activități ce se încadrează la pct.46 și 123 din Anexa Ordinul 50/1990.

Susținerea apelantei că aceste meserii nu se desfășoară în condiții de nocivitate și periculozitate care să ateste acordarea grupei de muncă, cu atât mai mult cu cât, acestea nu au fost nominalizate în înscrisurile încheiate la nivelul societății în aplicarea dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, este contrazisă, în opinia Curții, atât de concluziile raportului de expertiză, dar și de faptul că pentru aceleași activități reclamanții au primit anterior grupa a II-a de muncă.

Critica apelantei că instanța de fond nu a făcut o analiză a situației concrete a fiecărui reclamant, deși aceștia se aflau în situații profesionale distincte, se apreciază ca nefondată, din moment ce din raportul de expertiză rezultă funcția deținută de fiecare reclamant și temeiul legal pentru care s-a apreciat că se încadrează în grupa a II-a de muncă, dar prin coroborare și cu celelalte probe administrate în cauză.

În baza art. 480 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, Curtea apreciază apelul nefondat declarat de ____________________ și îl va respinge ca atare.

În privința apelului declarat de pârâta _____________________________ Muntenia Nord SA:

Critica vizând nelegalitatea soluției pronunțată de tribunal, prin respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive (deoarece cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva unei entități care nu are calitate procesuale pasivă), este apreciată de către Curte ca nefondată.

Aceasta, deoarece, atâta vreme cât această societate a avut calitatea de angajator al reclamanților, astfel cum rezultă din mențiunile inserate în carnetele de muncă ale acestora, indiferent de schimbările de denumire survenite de-a lungul timpului ca urmare a reorganizării administrative a Ministerului Energiei Electrice, neavând nicio relevanță în speță dacă această societate avea sau nu personalitate juridică la momentul când reclamanții erau angajații săi.

Cu referire la critica vizând respingerea excepției prescripției dreptul la acțiune în ceea ce privește cererea de încadrare în grupa a II-a de muncă, apreciată ca o soluție nelegală a tribunalului ,se va respinge de Curte ca nefondată, dat fiind că acțiunea nu are caracter patrimonial, ci este o acțiune în constatare, imprescriptibilă extinctiv, conform art. 2502 alin.2 pct.2 din noul Cod civil, nefiind așadar incidente disp. 268 alin. 2 din Codul muncii, dat fiind că nu reprezintă un litigiu de muncă, în sensul Codului muncii.

Deși apelanta a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității, Curtea reține că prin încheierea din 20.10.2014, instanța de fond a menționat cu privire la această excepție că inadmisibilitatea acțiunii se referă la aspectele de fond, iar nu la problemele ce țin de inadmisibilitatea unei cereri adresată instanței.

Este adevărat că, în motivarea excepției, apelanta a susținut că reclamanții, ce au fost încadrați ca operatori chimiști, lăcătuși, electricieni, ingineri, au desfășurat activități ce nu se încadrează în Anexele I și II din Ordinul 50/1990, aspecte ce constituie mai degrabă apărări de fond și nicidecum o veritabilă excepție de inadmisibilitate.

Referitor la critica prin care s-a susținut că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, că în mod greșit instanța a asimilat funcțiile în care și-au desfășurat activitatea reclamanții ,Curtea reține că, astfel cum s-a analizat și în apelul declarat de ____________________, expertul A____ C_____ a avut în vedere la întocmirea lucrării atât Ordinul nr. 50/1990, dar și tabelele nominale cu salariații încadrați în grupele de muncă de la locurile de muncă în care și-au desfășurat activitatea, întocmite de conducerea societății împreună cu sindicatele, procesele-verbale de determinare a noxelor la locurile de muncă, fișele de post corespunzătoare pentru fiecare reclamant, statele de salarii, carnetele de muncă, adresele nr. 2597/6.09.2001 care se referă la personalul încadrat în grupele I și II de muncă, adresa nr. 2518/13.03.1995 emisă de FREE B____ către ______________________ încadrarea în grupa de muncă a lucrătorilor din secția CET, buletine de determinare fizice și chimice, anexele nr. 5 și 7 la CCM pe anul 1996 la ____________________, CCM pe anii 1997-2000 și anexele la acest contract colectiv de muncă, înscrisuri pe baza cărora a stabilit justificat că reclamanții pot beneficia de încadrarea în grupa a I-a de muncă până la data de 1.04.2001, iar din tabelul anexă la raportul de expertiză (filele 85-86 dosar fond) rezultă funcția deținută de fiecare reclamant, respectiv de: operator cazane, operator chimist, electrician, bobinator CET, inginer CET, activități ce se încadrează la pct.46 și 123 din Anexa II.

Chiar dacă apelanta a susținut că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și a-II-a de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități (ținându-se seamă de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.), Curtea reține că față de eventualele abuzuri ale angajatorilor, salariații au dreptul de a se adresa oricând instanței de judecată cu cereri pentru a-și realiza drepturile de care au fost privați.

Deși apelanta a arătat că pentru acordarea grupei de muncă art.5 din Ordinul nr. 50/1990 impune existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe, ce trebuie să rezulte din determinările de noxe efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților, determinări care trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii, Curtea reține că prin actul normativ sus-menționat nu se condiționează acordarea grupei de muncă de existența unor determinări de noxe cuprinse în buletine de analiză.

Într-adevăr, prin HG nr. 1025/2003 se prevăd criteriile privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, însă în cauza de față reclamanții au solicitat să se constate că activitatea desfășurată în cadrul societăților apelante se încadrează în grupa a II-a de muncă și nu în grupa I.

Față de aceste considerente, în baza art. 480 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

În baza art. 453 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, Curtea va obliga ambele apelante la plata sumei de 1290,03 lei cheltuieli de judecată către apelanți, reprezentând onorariu avocat și cheltuieli de transport, conform chitanțelor aflate la filele 54-55 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de pârâtele S.C. A_____ R______ S.A. (fosta S.C. ZAHĂRUL S.A.), cu sediul în București, _______________________-180, sector 1 și S.C. F___ E________ DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD S.A., cu sediul în Ploiești, ______________________, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 454/5 mai 2015 pronunțată de Tribunalul B____, în contradictoriu cu reclamanții C_____ I___, C_____ S____, A____ I__, I_____ T___, D______ D____, L____ M_____, B____ E___, C____ C_____, B____ B____, A________ C_________, C_______ V_____, A________ A________, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat P____ V_____, cu sediul în mun. B____, Cartier D________ II, ______________, _________________.

Obligă apelantele către intimați la plata sumei de 1290,03 lei, cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 18 noiembrie 2015.

Președinte, Judecător,

A____-C_____ B____ E____ S_____

Grefier,

C_______ C_____

Red. ES

Tehnored. DV/CC

16 ex./26.11.2015

d.f. XXXXXXXXXXXXX- Tr