Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6064
Ședința publică de la data de 08 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I____ S________
GREFIER: R_____ L______ A_____
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul G_______ F______, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - B______ Rutiera, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, personal și reprezentantul intimatei, consilier juridic Din R_____, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se legitimează petentul cu CI ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx.
În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București de a soluționa cauza, prin raportare la art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Părțile solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează în cauză, la solicitarea ambelor părți, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că acestea sunt admisibile și sunt de natură să conducă la soluționarea cauzei.
Nemaifiind probe de administrat, în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul părților pentru dezbateri asupra fondului cauzei.
Petentul învederează că circula cu mașina pe _____________________________ fiul său, care era în spate, în scaunul special, însă nu avea prinsă centura de siguranță, întrucât suferise o intervenție chirurgicală și avea dureri abdominale. De altfel, medicul i-a indicat, în mod expres, să nu poarte centura de siguranță.
Reprezentantul intimatei apreciază că petentul a fost sancționat în mod corect, pe certificatul depus la dosar fiind înscrisă mențiunea „vindecat”, iar, din cuprinsul acestuia, nerezultând indicația medicului de nu se purta centura de siguranță.
În temeiul art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 30.03.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul G_______ F______ a formulat plângere contravențională, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - B______ Rutiera, solicitând anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 09.03.2015.
În motivare, petentul a arătat că, în data de 09.03.2015, ora 12.30, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe ____________________________________. În autoturism se afla și fiul său, minor, în vârstă de 4 ani și 5 luni, poziționat în scaunul special destinat transportului minorilor, dar neasigurat în centură. Petentul a arătat că motivul neasigurării în centură este acela că fiul său a suferit o intervenție chirurgicală la rinichiul drept și are contraindicație medicală compresia abdominală.
În drept, plângerea nu a fost motivată.
În susținere, la dosar au fost depuse, în fotocopii, cartea de identitate a petentului și acte medicale, precum și procesul-verbal de contravenție contestat, în original.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxa de timbru de 20 lei, conform chitanței de la fila 2 din dosar.
La data de 21.04.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic, acesta făcând dovada celor conținute în cuprinsul său până la proba contrarie. A arătat că procesul-verbal atacat îndeplinește atât condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ.
Intimata a învederat că afecțiunile medicale pentru care se acordă scutire de la portul centurii de siguranță sunt prevăzute în Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1246/2011, fiind necesar un certificat medical în care să fie menționată afecțiunea care contraindică purtarea centurii de siguranță. Actele medicale depuse la dosar de către petent nu au relevanță, deoarece acestea demonstrează doar împrejurarea referitoare la internările fiului său în anii 2012-2013, fără a proba o situație de natură să-l exonereze de vina contravenției pentru care a fost sancționat.
În drept, intimata a invocat art. 15 și art. 16 din OG nr. 2/2001, art. 97 alin. 1 din RAOUG nr. 195/2002.
La data de 28.05.2015, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, învederând că reprezentanții Brigăzii Rutiere ignoră actele medicale din 2012, în care se arată că minorul a suferit o operație la rinichiul drept, și cele din 2013, în care se consemnează indicațiile medicului chirurg de a se evita compresiile abdominale.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, la solicitarea ambelor părți.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/09.03.2015, întocmit de agentul Dragușanu I____, din cadrul Brigăzii Rutiere, petentul G_______ F______ a fost sancționat contravențional, în temeiul art. 97 alin. 1 din RAOUG nr. 195/2002 și art. 100 alin. 2 și art. 108 alin. 1 lit. b pct. 9 din OUG nr. 195/2002, cu 4 puncte amendă în cuantum de 390 lei și cu 3 puncte penalizare, constatându-se că, în data de 09.08.2015, orele 12.40, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, pe Splaiul Independenței, și a transportat pe locul din spate al autoturismului un minor cu o înălțime de până la 135 cm, fără a fi prins cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaunul pentru copii.
Conform art.34 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin actul de sancționare.
Sub aspectul legalității procesului – verbal, instanța reține că agentul de poliție care a întocmit procesul – verbal contestat avea calitatea de agent constatator potrivit art. 15 alin. 3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor coroborat cu art. 109 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice, iar procesul – verbal atacat conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 și art.17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, modificată.
Fapta contravențională săvârșită a fost descrisă cu claritate, iar încadrarea juridică a acesteia a fost, în mod corect, indicată prin raportare la art. 100 alin. 2 și art. 108 alin. 1 lit. b pct. 9 din OUG nr. 195/2002, potrivit cu care Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu 3 puncte de penalizare nerespectarea obligației conducătorului de autovehicul de se asigura că persoanele minore poartă centuri de siguranță sau sunt transportate în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, în condițiile prevăzute de regulament. Agentul constatator a consemnat în mod corect și aplicabilitatea art. 97 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, potrivit cu care Copiii cu o înălțime de până la 135 cm pot fi transportați în autovehicule echipate cu sisteme de siguranță pentru conducător și pasageri, denumite în continuare sisteme de siguranță, doar dacă sunt fixați sau prinși cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul.
Sancționarea petentului a fost efectuată în mod legal, conform textelor de lege citate anterior, în principal, cu 4 puncte amendă, în cuantum de 390 lei, și, în complementar, cu 3 puncte penalizare.
Procesul verbal contravențional a fost întocmit în prezența petentului, care a refuzat să îl semneze, motiv pentru care cuprinde semnătura martorului asistent Dong F_____, conform art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului – verbal, instanța constată că petentul nu a contestat faptul că l-a transportat pe fiul său – minor cu autoturismul fără ca acesta să fie asigurat cu centuri de siguranță, însă a invocat motive medicale care l-ar fi scutit de această obligație.
Cu privire la aceste susțineri, instanța reține că petentul a depus la dosar mai multe bilete de ieșire din spital, din 10.04.2012, 14.08.2012, 20.09.2012 și 10.04.2013, din care rezultă că fiul său minor a fost internat în mai multe rânduri, pentru investigații de urologie, iar, ulterior, pentru o intervenție chirurgicală urologică. Aceste acte medicale nu conțin indicații sau restricții cu privire la purtarea centurii de siguranță de către pacient. Ulterior, petentul a mai depus la dosar un bilet de ieșire din spital, din data de 09.04.2015, în cadrul căruia se consemnează că minorul a fost internat în data de 13.03.2015 și că acestuia i se recomandă evitarea compresiilor abdominale.
Raportat la această situație de fapt, prezintă relevanță în cauză dispozițiile art. 97 alin. 18- 110 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, potrivit cu care:
(18) Se exceptează de la obligația de a fi fixat sau prins cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii ori de a purta centura de siguranță pe timpul transportului copilul pentru care este eliberat un certificat medical de scutire pe motiv medical grav în care să fie menționată afecțiunea care contraindică purtarea acestor sisteme de siguranță.
(19) Transportul copilului în condițiile prevăzute la alin. (18) se realizează pe locurile din spate ale autovehiculului. În cazul copilului în vârstă de până la 3 ani, transportul se realizează sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul.
(110) Conducătorul de autovehicul care transportă un copil în condițiile prevăzute la alin. (18) are obligația să aibă asupra sa certificatul medical, în conținutul căruia trebuie să fie menționată durata de valabilitate a acestuia. Dispozițiile prevăzute la alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
Instanța observă că petentul nu deținea, asupra sa, un certificat medical de scutire pe motiv medical grav, prin care fiul său minor să fie scutit de purtarea centurii de siguranță. De altfel, acesta nu a prezentat un astfel de certificat medical nici în fața instanței de judecată, actele medicale descrise mai sus neîndeplinind condițiile prevăzute de prevederile art. 18 citate anterior.
Instanța mai reține că singurul act medical prezentat de petent care ar putea reprezenta o scutire medicală de la purtarea centurii de siguranță este reprezentat de biletul de ieșire din spital, din data de 09.04.2015, care conține recomandarea evitării compresiilor abdominale, act care, însă, a fost emis după săvârșirea faptei contravenționale.
Prin urmare, instanța reține că înscrisurile depuse la dosar de către petent nu respectă condițiile art. 97 alin. 18- 110 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, pentru a-l scuti de obligația prevăzută de art. 97 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, motiv pentru care, în sarcina acestuia, se poate reține săvârșirea faptei contravenționale pentru care a fost sancționat.
Sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale, instanța reține că dispozițiile art. 21 alineat 3 din O.G. nr. 2/2001 prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Articolul 5 din O.G. nr. 2/2001 stabilește că sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt avertismentul, amenda contravențională și obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, iar în conformitate cu dispozițiile alineatului 5 ale aceluiași articol sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Totodată, potrivit articolului 7 alineat 3 din Ordonanță, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției respective nu prevede această sancțiune.
Instanța apreciază că sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate. Având în vedere acest aspect, textele legale citate anterior și circumstanțele săvârșirii faptei, instanța apreciază că aplicarea unei sancțiuni cu amendă contravențională nu este justificată în cauză. Mai exact, deși petentul nu deținea asupra sa un certificat medical de scutire pe motiv medical grav conform art. 18 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, a dovedit totuși faptul că fiul său minor suferea de afecțiuni medicale care îl împiedicau sau îi făceau dificilă purtarea centurii de siguranță. Se poate prezuma că, dacă în data de 13.03.2015, fiului său i s-a recomandat evitarea compresiilor abdominale, în urma afecțiunilor sale medicale din trecut, o astfel de recomandare ar fi fost valabilă și cu patru zile înainte, în data întocmirii procesului verbal contravențional. În acest context, instanța apreciază că gradul de pericol social al faptei petentului este redus, astfel că aplicarea unui avertisment este suficientă, pentru a asigura responsabilizarea pe viitor a acestuia și conformarea sa strictă la normele legale citate mai sus.
Soluția instanței de reindividualizare a sancțiunii contravenționale va produce, însă, efecte doar cu privire la sancțiunea principală a amenzii contravenționale, textele legale arătate anterior instituind posibilitatea înlocuirii sancțiunilor principale, nu și a celor complementare, care au o altă natură și un alt scop. Prin urmare, sancțiunea complementară a punctelor amendă va continua să își producă efectele în condițiile prevăzute de legiuitor.
Față de aceste aspecte, în temeiul articolului 21 alineat 3 raportat la articolul 7 alineat 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va admite în parte plângerea formulată de petentul G_______ F______, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - B______ Rutiera și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei, aplicată petentului prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/09.03.2015, cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul G_______ F______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în București, ____________________. 57, _______________, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - B______ RUTIERA, cu sediul în București, _______________________. 9-15, sector 3.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei, aplicată petentului prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/09.03.2015, cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte măsuri dispuse prin procesul verbal contravențional.
Cu apel, care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I____ S________ R_____ L______ A_____
Red. Jud. I.S. / 4 ex./ 24.09.2015