Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr.1161R

Ședința publică de la 10.09.2013

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: N_______ M_____ N_______

JUDECĂTOR: E______ M_____ O_____

JUDECĂTOR: A___ M______ C______

Grefier: I_____ T____

Pe rol soluționarea recursului C_________ administrativ și fiscal privind pe recurenta-petenta ____________________, formulat împotriva sentinței civile nr. 5873/05.11.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata-intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, având ca obiect anulare proces verbal de contraventie.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează tribunalului faptul că acest dosar se află la primul termen de judecată, stadiul procesual recurs, procedura legal îndeplinită, prin Serviciul Registratură, intimata-intimata a depus la dosar întâmpinare și a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,

Tribunalul ia act de faptul că intimata-intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și reține cauza în pronunțare pe cererea de recurs.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, constata următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul judecătoriei Cornetu la data de 08.08.2011, sub numărul de mai sus, petentul ____________________ a solicitat, în contradictoriu cu intimata CNADNR S.A., anularea procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011, exonerarea de la plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că procesul verbal nu a fost semnat de către agentul constatator, semnătura electronică nefiind valabilă, iar pe fond acesta a precizat că nu a circulat la data, ora și locul consemnat pe acel sector de drum.

În drept, au fost invocate prevederile art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.

În susținerea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie, procesul verbal contestat.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare și art. 36 din O.G. 2/2001.

Intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă a depus la data de 18.07.2012, prin Serviciul Registratură, relații privind mijloacele de măsurare supuse controlului metrologic, certificat calificat și planșă foto. Totodată aceasta a solicitat judecata în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 al.2 C. proc.civ.

Prin sentința civilă nr. 5873/05.11.2012 Judecatoria Cornetu a admis în parte plângerea contravențională, a menținut procesul verbal contestat și a anulat tariful de despăgubire aplicat.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011, întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A., petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în valoare de 750 lei, stabilindu-se în sarcina sa și obligația de a achita tariful de despăgubire în valoare de 404,71 lei. Agentul constatator a reținut că, în data de 20.01.2011, ora 18:12, petentul a circulat cu vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, pe autostrada A2 km 12 + 450 m, în dreptul localității Glina, jud. Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă, fapta săvârșită fiind prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002.

În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.

Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.

Art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 atribuie competența de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor prevăzute de lege personalului împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., acestea putând fi constatate, începând cu data de 1 octombrie 2010, și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției (art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002).

De asemenea, în cazurile prevăzute la alineatul precedent procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini (art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002). Or, în aceste condiții nu mai este nevoie de confirmarea unui martor, dat fiind faptul că OG 15/2002 are caracter special, derogatoriu față de dispozițiile de drept comun ale OG 2/2001.

Instanța a apreciat că în mod eronat petentul a considerat că din cuprinsul procesului-verbal contestat lipsește semnătura agentului constatator întrucât înscrisul a fost generat și semnat electronic de către un agent constatator deținător al unui certificat calificat emis de către un furnizor de servicii certificate acreditat conform dispozițiilor legale, în baza prevederilor Legii nr. 455/2001, privind semnătura electronică.

Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este legată în mod unic de semnatar;

b) asigură identificarea semnatarului;

c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Totodată, prin dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice se înțelege acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată;

b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;

c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia;

d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;

e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;

În plus, prin certificat calificat se înțelege un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20;

Potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Din actele depuse de către intimată, rezultă că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal de constatare atacat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA(conform autorizației de control), în baza unui certificat calificat ( aflat în perioada de valabilitate și care respectă disp. art. 18 din Legea nr. 455/2001), semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.

Analizând înscrisurile depuse de intimată la dosar (fila 15), instanța a constatat faptul că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției, procesul verbal contestat fiind legal și temeinic întocmit de către organul constatator.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Astfel, referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate.

În ceea ce privește plata tarifului de despăgubire, conform art. 2 din Legea nr. 144/2012 “tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”. Instanța a constatat că plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 08.08.2011, anterior intrării în vigoare a legii nr. 144/2012.

Împotriva acestei sentințe civile, a formulat recurs recurenta-petenta ____________________, solicitând admiterea plangerii formulate, in sensul anularii procesului-verbal de constatare a contraventiei _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011, exonerarea petentei de plata amenzii contraventionale si a sanctiunii complementare, reprezentand tarif de despagubire.

În motivare, recurenta-petenta a arătat că, la data de 25.07.2011 i-a fost comunicat procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, ce face obiectul prezentei plangeri.

Procesul-verbal ce face obiectul prezentei plangeri nu corespunde din punct de vedere formal cerintelor impuse de dispozitiile art. 17 din O.G. nr. 2 / 2001, respectiv lipsa semnaturii agentului constatator, mentiune imperativa, sanctionala cu nulitatea procesului-verbal.

Din interpretarea prevederilor art. 5 din Legea nr. 455 / 2001 si H.G. nr. 1259 / 2001, inscrisurile electronice carora le este atasata semnatura electronica sunt asimilate in ceea ce priveste conditiile si efectele inscrisurilor sub semnatura privata.

Codul civil diferentiaza actul sub semnatura privata de actul autentic, acesta din urma fiind, potrivit art. 1171 si 1173, acel act care s-a facut cu solemnitatile prevazute de lege de catre un functionar public competent. In schimb, actul sub semnatura privata este actul intocmit de persoane in raporturile civile dintre acestia, iar nu de un functionar abilitat de lege cu incheierea unor acte de constatare si de sanctionare a contraventiilor.

Procesul-verbal are natura juridica a unui act administrativ, deci de drept public si totodata este un act autentic, el incadrandu-se prevederilor art. 1171 C.civ., astfel ca nu ii sunt ablicabile prevederile Legii nr. 455 / 2001, referitoare la semnatura electronica.

Nici dispozitiile Legii nr. 455 / 2001 si nici dintr-o alta lege speciala nu prevede posibilitatea atasarii semnaturii electronice unui proces-verbal de constatare a contraventiei sau unui alt act autentic. Din intreaga lege se desprinde concluzia ca inscrisurile electronice si semnatura electronica ce le poate fi atasata sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat.

În cauza sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 2 / 2001 care consacra o anumita forma obligatorie, evident scrisa, a procesului-verbal de contraventie, intarita de conditia de valabilitate a existentei semnaturii agentului constatator in cuprinsul actului incheiat.

Procesul-verbal in cauza nu este semnat de agentul constatator, el avand in realitate o forma exclusiv electronica. Acest act normativ nu permite substituirea semnaturii agentului constatator cu semnatura electronica, cu atat mai mult ca procesul-verbal sa fie incheiat in forma electronica.

Totodata, intimata nu a produs probe de natura sa poata fi verificata identitatea agentului constatator, conform art. 10 din Legea nr. 455 . 2001

F___ de aceste considerente, in cauza au fost incalcate dispozitiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, prevazute in mod imperativ, sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal.

Recurenta-petenta a mai arătat că, pe fond, procesul-verbal este netemeinic, respectiv nu o face vinovată de savarsirea contraventiei retinute, necirculand la data ora si locul consemnate, pe acel sector de drum.

In cauza, opereaza prezumtia de nevinovatie, conform practicii C.E.D.O. in materia contraventiilor.

Fapta retinuta in cuprinsul procesului-verbal nu a fost perceputa in mod direct de catre agentul constatator. Desi s-a consemnat in cuprinsul procesului-verbal ca fapta este probata de plansa foto, intimata nu a anexat procesului-verbal aceste fotografii.

La solutionarea prezentei plangerii recurenta-petenta a apreciat ca se impune formularea unei adrese catre intimata, pentru a comunica aceste inregistrari si a sustine temeinicia procesului-verbal.

Pentru aceste considerente, recurenta-petenta a solicitat admiterea plangerii formulate, cu consecinta anularii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei .

In drept, au fost invocate dispozițiile art.31(1) din O.G. nr.2 / 12.07.2001.

Recurenta-petenta a solicitat proba cu înscrisuriși a solicitat judecarea in lipsa.

La data de 30.08.2013, prin Serviciul Registratură, intimata-intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat instanței să respingă recursul formulat și în consecință să mențină amenda aplicată prin procesul verbal _________ nr. xxxxxxx.

Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege inscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică exinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnatura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.

Semnatura electronica reprezinta așadar forma digitală a semnăturii olografe, avand aceleași functionalitate și aplicabilitate ca si semnatura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum în prezenta cauză, de catre agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate in procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumtia de legalitate si temeinicie.

Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe inscrisuri autentice.

Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informatii astfel generate.

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul inscrisului care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din 0.0. 2/2001 procesul verbal se va inmana sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.

Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber.

Astfel, un înscris care are asociată o semnătura electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnatura electronică.

Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contraventiei, care în formă electronică are atașată semnatura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia.

Procesul verbal de contraventie este un înscris generat și semnat în forma electronica, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretata sistematic, art. 6 și art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronică.

Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de catre agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate în acestea.

In plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contraventie, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administratiei și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.

Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

Prin întâmpinare, s-a solicitat instanței să ia în considerare faptul ca, m prezenta speță, cuantumul amenzii contravenționale pentru categoria respectivă este minim 250 lei și maxim 500 lei, iar contravenientului i s-a aplicat minimul amenzii contravenționale de 250 lei (cu posibilitatea achitării la jumătate în 48 de ore), sancțiunea aplicată fiind corect individualizată, având în vedere că fapta săvârșită este de natură a aduce prejudicii atât patrimoniale, față de intimată, cât și materiale, asupra structurii drumurilor.

În concluzie, față de toate aceste aspecte, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă s-a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat .

În D____, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, O.G. 15/2002, O.G. 2/2001.

În temeiul art. 242, pct. 2 C. Pr. Civ., intimata-intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Intimata a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că recursul formulat este nefondat și îl va respinge, în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod de procedură civilă, având în vedere următoarele considerente:

Tribunalul apreciază ca in mod corect prima instanța a procedat la verificarea legalității si temeiniciei actului administrativ contestat in temeiul dispozitiilor art. 34 si art. 16-19 din OG2/2001 , constatand ca nu sunt motive de nulitate ale procesului verbal de constatare si contestare a contraventiei.

Astfel, s-a apreciat ca procesul verbal întocmit întrunește cerințele de legalitate in privința condițiilor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute si relative.

Susținerile recurentului referitoare la nulitatea procesului verbal de contravenție pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, cu motivarea ca semnătura electronica nu produce efecte in condițiile in care procesul verbal creat in format electronic a fost printat si comunicat prin oficiul poștal , nu sunt pertinente.

In împrejurările in care Uniunea Europeană a adoptat Directiva 1999/93/CE privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, in scopul stabilirii unui regim juridic în materia încheierii actelor în format electronic,România a adoptat Legea 455/2001 privind semnătura electronică, respectiv normele de aplicare a acesteia (H.G. 1259/2001).

Semnătura electronica in sensul legii nr. 455/2001 reprezintă un pachet de date de integrat in documentele sau mesajele transmise , care, pentru a avea valoare legala, o semnătura electronica trebuie sa îndeplinească anumite condiții stipulate de Legea nr. 455/2001, respectiv sa fie legata in mod unic de un semnatar , sa asigure identificarea acestuia, sa fie creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar (utilizând un dispozitiv criptografic) si sa fie legata de datele in forma electronica la care se raportează astfel incat orice modificare sa fie identificabilia.

Semnătura reprezintă un eșantion de date care demonstrează ca o anumita persoana a scris sau a fost de acord cu acel document căruia i s-a atașat semnătura . De fapt, o semnătura digitala furnizează un grad mult mai mare de securizare decât semnătura olografa. Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica atât faptul ca mesajul original aparține persoanei a cărei semnătura a fost atașata cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat, intenționat sau accidental, de când a fost semnat. Mai mult, semnătura digitala nu poate fi negata; semnatarul documentului nu se poate disculpa mai târziu invocând faptul ca a fost falsificata. Cu alte cuvinte, semnăturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului.

Documentele semnate electronic beneficiază astfel de garanția autenticitatatii, integrității si nerepudierii in instanța a informatiilor digitale.

Documentele semnate electronic pot fi trimise prin posta electronica , dar orice document semnat digital poate fi tipărit la imprimanta, putând conține informația că documentul original e cel electronic si ca acesta poarta semnătura electronica a semnatarului.

Conform dispozițiilor art.6, din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, "înscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezintă drepturile, iar art. 7 al aceluiași act normative statuează ca in cazurile in care, potrivit legii forma scrisa este ceruta ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris in forma electronica îndeplinește aceasta cerința daca i s-a incorporate, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificate calificat si generate prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Trebuie realizata distinctia intre generarea unui înscris in forma electronica si, pe de alta parte materializarea pe suport de hârtie a datelor si informațiilor create astfel.

Exista mențiune expresa in procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei ca acest document a fost generat si semnat electronic, neputând fi identificat nici un motiv pentru care actul sa nu poate fi calificată drept "înscris in forma electronica" in accepțiunea art. 4, pct.2 din Legea nr.455/2001.

Fără îndoiala procesul verbal cuprinde o informație susceptibila a fi citita nu doar prin intermediul unui program informatic, ci eventual prin intermediul altui procedeu similar, înscrisul in forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat si semnat electronic, fără îndoiala înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie.

Faptul ca ulterior generării unui înscris electronic informația pe care aceasta o cuprinde este tipărita pentru a fi comunicata ca atare, nu ii inlatura calitatea de înscris in forma electronica.

Prin urmare, procesul verbal de contravenție întocmit pentru lipsa rovignetei de către agentul constatator care nu este de fata la întocmirea procesului-verbal si care aplica aceasta sancțiune uzând de modalitatea electronice, fara a semna personal procesul-verbal, actul purtând semnătura electronica nu este lovit de nulitate absoluta.

Din considerentele recursului tribunalul retine nemulțumirea recurentului fata de faptul ca organul constatator nu i-a dat posibilitatea de a si exprima punctul de vedere, respectiv nu a informat cu privire la dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul procesului verbal de constatare.

Ori, neîndeplinirea de către organul constatator a obligației de a aduce la cunostiinta contravenientului dreptul de a face obiecțiuni nu constituie cauza de nulitate a procesului verbal , nici expresa, nefiind îndeplinite condițiile art. 16 alin 7 din OG nr.2/2001, nici virtuala , contravenientul neputând invoca sub acest aspect vreo vătămare care sa nu poate fi înlăturata pe calea plângerii contravenționale. Prin plângerea contravenționala petentul poate invoca toate aspectele ce țin de nelegalitatea si / sau netemeinicia procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției pe care nu le-a formulat ca obiecțiuni la momentul încheierii procesului verbal.

De asemenea, potrivit art. 19 alin 1 teza a IIa din OG nr.2/2001, in cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie confirmate de cel puțin un martor. Conform art. 19 alin 2 si 3 din OG nr.2/2001 se precizează ca nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator, precum si aceea ca in lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au dus la încheierea procesului verbal in acest mod.

In speța dispozițiile imperative menționate apreciem ca au fost respectate, procesul verbal fiind încheiat cu mențiunea ca contravenientul nu este de fata, organul de constatare indicând motivele absentei martorului asistent, potrivit art. 19 alin 3 .

Indicarea unui martor asistent in actul de constatare, obligație stabilita prin art. 19 alin 1 teza a IIa din OG nr.2/2001, nu are relevanta in ceea ce privește situația de fapt reținuta, ci vizează exclusiv încheierea procesului verbal in una din împrejurările expres prevăzute , respectiv in cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze. Martorul semnatar al procesului verbal nu certifica prin semnătura sa realitatea (veridicitatea) faptei reținuta in sarcina contravenientului, întrucât nu constatarea faptei are loc in prezenta martorului, ci exclusiv întocmirea procesului verbal.

Cum in speța recurentul nu contesta întocmirea procesului verbal in lipsa sa, tribunalul retine ca întocmirea actului de constatare in condițiile art. 19 alin 3 din OG nr.2/2001 nu este de natura a produce o vătămare contravenientei care sa nu poate fi înlăturata decât prin anularea procesului verbal, o astfel de vătămare nefiind dovedita in cauza.

Apoi, din interpretarea dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, se desprinde regula constatării personale a contravenției de câtre agentul constatator, insa noțiunea de constatare prin propriile simțuri a contravenției de către agentul constatator nu se confunda cu noțiunea de flagranta, care presupune surprinderea contravenientului in timpul desfasurarii activității ilicite.

Expresia “constatarea personala/directa” trebuie interpretata in sensul ca agentul constatator va putea întocmi proces verbal de constatare a contravenției in toate cazurile in care, pe baza probelor administrate, se poate dovedi comiterea unei asemenea fapte.

Legea contravenționala nu impune constatarea contravențiilor in flagrant, iar pe de alta parte, date fiind particularitățile activității de constatare a contravențiilor la regimul taxelor pentru circulația pe drumurile publice , si in cazul in care agentul de politie care încheie actul de constatare nu a surprins in flagrant o contravenție se poate vorbi de o constatare prin propriile simțuri, respectiv de constatarea datorata simțurilor auzului si văzului acestui agent, care ia act de comiterea faptei din relatările unui alt agent aflat in îndeplinirea atribuțiilor de serviciu si care a constatat contravenția in flagrant, dar nu cunoștea identitatea autorului acesteia, respectiv din observarea datelor relevate de mijloacele de proba obținute si prelucrate de către cel din urma agent, cum este cazul înregistrărilor video.

Prin urmare, in măsura in care încheierea procesului verbal a avut la baza informații rezultate din înregistrările obținute si prelucrate de către agentul operator al camerei video, transmise de către acesta agentului care încheie procesul-verbal, recurentul nu a contestat autenticitatea înregistrărilor si nici nu a dovedit ca acestea nu ar reflecta realitatea, in mod corect judecătorul fondului a recunoscut putere probanta planșelor foto infatisate de intimata, din care rezulta ca autoturismul recurentului a fost surprins la 20.01.2011 pe autostrada A2 km12+450 , fara a avea achitata contravaloarea taxei .

In concluzie, prezumția de nevinovatiei a fost răsturnata, in cauza, prin probe certe de vinovatie, iar recurenta nu a reuși sa probeze lipsa de temeinicie a acestor probe.

Fapta imputata recurentei, așa cum a fost descrisa in actul de constatare, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin 2 din OG nr. 15/2002.

Instanța de fond la individualizarea sancțiunii amenzii a reținut corect ca acestea au fost proporționale cu pericolul social al faptei si consecințele acesteia, fiind corect apreciate de către agentul de circulație, in condițiile art. 5 al. 5 cu raportare la art. 20 al. 3 din OG 2/2001, petentului fiindu-i aplicata amenda contravenționala orientata către minimul legal prevăzut de lege.

Nefiind alte probe administrate in fata instanței de fond care sa conducă la schimbarea împrejurărilor in care s-a savarsit fapta sau la aprecierea unei alte situații de fapt care rezulte in consecința, iar din oficiu, Tribunalul constatând ca sub aspectul legalității hotărârii atacate nu exista motive de ordine publica care sa conducă la casarea hotărârii , sentința pronunțata de instanța de fond fiind legala si temeinica, in conformitate cu dispozițiile art.312 C.P.C. se va respinge recursul , ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenta-petenta ____________________, cu sediul în Calarasi, ________________, judet Calarasi, împotriva sentinței civile nr. 5873/05.11.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata-intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în sector 6, București, ___________________.401A, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 10.09.2013

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

N_______ M_____ N_______ E______ M_____ O_____ A___ M______ C______

GREFIER,

I_____ T____

Red N.N.M.

Tehnored I.T.

Jud. Cornetu- jud. G____ M_____

26.09.2013/ 2 ex