Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA B_____

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7612

Ședința publică de la 27 Octombrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE A__-M____ Echert

Grefier C___ E____-V_______

Pe rol fiind amânată pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de petentul M_____ M_____-G_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în G_____, ____________________, _____________, __________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____, cu sediul în mun. B_____, _____________________. 10-12, jud. B_____, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/22.04.2015.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.10.2015, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de azi, 27.10.2015 când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ la data de 27.04.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul M_____ M_____ G_____ a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 22.04.2015, emis de intimata I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE B_____, solicitând admiterea plângerii și exonerarea de la plata amenzii.

În motivarea cererii, petentul a arătat în esență că situația de fapt reținută de agentul constatator nu este conformă cu realitatea, deoarece a explicat agentului constatator că becul lămpii taxi a rămas aprins și pe culoarea verde și pe culoarea roșu, fiind vorba despre o defecțiune tehnică pe care urma să o remedieze.

Plângerea nu a fost motivată în drept.

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, conform art.19 din O.U.G nr. 80/2013.(f.4)

La data de 08.06.2015, intimata a formulat întâmpinare (f.13) solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că solicită administrarea probei cu raportul agentului constatator, care poate susține temeinicia celor constatate de agentul care a întocmit procesul verbal de sancționare.

In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.31-36 din OG2/2001 si a art. 223C.pr.civ.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, constând în CI petent (f.5), proces verbal contravenție (f.6), certificat de înmatriculare (f.7), certificat profesional (f.8), bon fiscal (f.9), raportul agentului constatator (f.20).

Analizând cererea de chemare în judecată, din prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

In fapt, prin procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx din data de 22.04.2015 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 de lei, reținându-se că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, desfășurând activități de transport de persoane în regim de taxi, fără a avea lămpile de taxat în funcțiune pentru poziția de operare respectivă.

Fapta a fost încadrată ca reprezentând contravenție potrivit art. 52 alin. 3 lit. e din Legea nr. 38/2003, text care prevede obligația de asigurare a dispecerizării activității sau, după caz, posibilitatea apelării prin telefon mobil .

Petentul a semnat procesul-verbal, formulând totodată și obiecțiuni.

Instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 34 alin. 1 raportat la art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor legale prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.

Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise, în măsura în care instanța respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

În cauza dedusă judecății petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal. Instanța are în vedere împrejurarea că situația de fapt a fost constatată în mod direct de către un agent al puterii publice, învestit cu exercițiul autorității de stat iar față de această stare de lucruri petentul nu a produs niciun mijloc de probă. Astfel, acesta a depus la dosarul cauzei un bon fiscal (f.9), însă instanța reține că fapta pentru care a fost sancționat acesta nu constă în aceea de a nu utiliza aparatul de taxat, ci aceea că ar fi circulat cu lampa taxi aprinsă pe ambele culori, atât roșu cât și verde. Instanța observă că relativ la fapta reținută în sarcina sa, petentul afirmă că ar fi fost vorba despre o defecțiune tehnică pe care urma să o remedieze, însă reține totodată că această împrejurare nu a fost probată cu nici un mijloc de probă.

Pe cale de consecință instanța reține că procesul legal contestat a fost legal și temeinic întocmit.

Analizând individualizarea sancțiunii aplicate în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, instanța reține că sancțiunea contravențională aplicată este disproporționată în raport cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de scopul, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Astfel, instanța constată faptul că petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru fapta săvârșită, constând în aceea că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, desfășurând activități de transport de persoane în regim de taxi, fără a avea lămpile de taxat în funcțiune pentru poziția de operare respectivă. Instanța reține că petentul a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite. Nu în ultimul rând, cuantumul amenzii apare ca fiind nejustificat de mare în raport de specificul contravenției. De asemenea, fapta nu a fost săvârșită în condiții deosebite și nici nu prezintă un grad special de pericol social ridicat sau care să denote o atitudine periculoasă social a petentului, argumente ce conduc la concluzia reținerii unei gravități reduse a faptei. În consecință, instanța consideră că sancțiunea avertismentului poate realiza scopul educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale. Sancțiunea avertismentului este una prevăzută de legiuitor și este o sancțiune care denotă existența unei culpe contravenționale din partea celui sancționat, care are cu atât mai mult un rol educativ și mai puțin un rol punitiv. Ori scopul sancțiunilor contravenționale nu este unul esențialmente punitiv, ci este în primul rând unul educativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii aplicate prin procesul-verbal de contravenție întocmit de către intimată, cu sancțiunea avertismentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petentul M_____ M_____ G_____, domiciliat în G_____, ___________________, ____________, _________________, CNP xxxxxxxxxxxxx în contradictoriu cu I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____, cu sediul în B_____, _________________________.10-12.

Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale aplicată petentului prin procesul - verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 22.04.2015, cu sancțiunea avertismentului.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria B_____.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.10.2015

Președinte Grefier

Echert A__-M____ C___ E____ V_______

E.A.M./C.E.V. 27 Octombrie 2015/4 ex.

____________.10.2015