Cod operator: xxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SATU M___

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 406/_____________________> Ședința publică de la 28 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE P____ M______

Judecător C_______ F____ M______

Grefier A______ A______ F____

Pe rol fiind judecarea apelului în materia C_________ administrativ și fiscal formulat de către apelantul – reclamant V____ F______ A____, cu sediul procedural ales în Satu M___, _________________________. 5, ________________ M___, împotriva sentinței civile nr. 1781 din data de 17.04.2014 pronunțată de către Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata – pârâtă DIRECȚIA R________ VAMALĂ CLUJ, cu sediul în Oradea, _________________________, nr. 4, jud. Bihor, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție VAMALA.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, după care.

Președintele completului de judecată, verificând personal constată că procedura de citare este legal îndeplinită.

Totodată, se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc la data de 24.10.2014, dată la care susținerile părților au fost consemnate în încheierea acelei ședințe, încheiere ce face parte integrată din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea la data de azi.

Când în urma deliberării.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de fata, constată următoarele:

Prin sentinta civila nr. 1781/2014, pronuntata de Judecatoria Satu M___ in dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, instanta a respins plângerea formulată de petentul V____ F______ A____ împotriva intimatei AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA R________ VAMALĂ CLUJ - BIROUL VAMAL, pentru anularea procesului verbal de contravenție _________/200nr. xxxxxxx încheiat la 27.04.2013 de către intimată.

Prima instanta a retinut ca prin procesul verbal de contravenție __________ 200/xxxxxxx, nr. 70 din 27.04.2013, petentului i s-a aplicat amenda de 5000 lei, reținându-se că la data de mai sus orele 3,50 min, s-a prezentat pe sensul de intrare în țară la BV Halmeu cu autoturismul marca Mercedes Benz cu nr de înmatriculare XXXXXXXXX și în urma controlului s-au găsit ascunse și nedeclarate în roata de rezervă și între radiator și caroserie, cantitatea de 150 pachete țigări Jin Ling și 50 pachete țigări marca Viceroy, încălcându-se dispoz art 225 lit a și art 226 lit. a din reg CEE 2454/2007, confiscandu-se țigările și reținandu-se autoturismului până la achitarea amenzii .

S-a atașat în probațiune la filele 11,12 dovada adeverinței de reținere nr. 230/27.04.2013 a autovehiculului și adeverința de reținere nr. 229 /27.04.2013 a cantității de 300 pachete țigări. Petentul nu semnat procesul verbal de contravenție, semnătura sa fiind suplinită de martorul F____ A________ identificat cu date personale.

Din declarația martorului, instanța a reținut că acesta s-a aflat împreună cu petentul la data săvârșirii contravenției și că petentului i s-a solicitat să depună mașina pe rampă ,după care a fost verificată ,sens în care s-au găsit ascunse 20 cartușe de țigări din care acesta a arătat că 10 erau ale lui. A mai aratat că nu i s-a comunicat petentului să achite taxe vamale, ci doar își amintește că s-a consemnat adeverința de reținere a autoturismului cât și a țigărilor găsite .

Fapta contravenientului de a nu declara la controlul vamal cantitatea de țigări constituie contravenție în sensul dispoz art art 653 alin. 2din HGT 707/2006 și cu aplicarea art. 225 lit. a și 226 lit a din Regulamentul CEE 2454/1993.

Prima instanta a apreciat ca procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispoz. art.16-19 din OG2/2001 nefiind motive de nulitate a acestuia.

Instanța a dispus audierea martorului din procesul verbal de contravenție F____ A________ C____ , care a și fost audiat în ședință publică din 17 aprilie 2014 și din care a reținut că s-a aflat de față când petentul refuzase să semneze procesul verbal de contravenție și că la solicitarea agenților a semnat procesul verbal de contravenție și că pe masă în interiorul vămii se aflau țigările confiscate, aproximativ 15-20 cartușe.

Analizând temeinicia procesul verbal de contravenție, prima instanța a reținut că dispoz. art. 6 din CEDO sunt incidente și în materie contravențională, astfel cum prevăd și dispozițiile Curții Constituționale prin dec 197/ 2003, în sensul că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate și care trebuie corelată cu prezumția de nevinovăție aplicată petentului.

Față de aceste considerente, prima instanța a reținut că prezumția de legalitate are caracter relativ ,în sensul că procesul verbal face dovada până la proba contrară,contravenientul putând dovedi prin orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în el .Petentul a săvârșit fapta contravențională de introducere în țară cantitatea de 300 pachete țigări de proveniență Ucraina , bunuri care au fost sustrase de controlul vamal, astfel că se face vinovat de săvârșirea acestei fapte conform art. 653 alin 2 din HG 707/2006 și art. 41 din Regulamentul CEE 1186/2009 și art. 5 din MFP 2220/2006, care prevede că persoanele fizice pot introduce în țară cu scutire de la plata taxelor vamale 40 țigarete în modalitatea descrisă în cuprinsul procesului verbal de contravenție și pentru care în mod legal i s-a aplicat amenda de 5000 lei potrivit acestor acte normative, cu confiscarea autovehiculului până la plata amenzii astfel cum prevăd dispozițiile HG 946/2007.

Ținând cont de aceste considerente și raportat la faptul că petentul, pe parcursul cercetării judecătorești, nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție, precum și depoziția pertinentă a martorului din procesul verbal, care a confirmat săvârșirea faptei contravenționale, prima instanța a reținut că petentul nu a răsturnat prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție și având în vedere dispoz. art. 225,.226 lit. a din Reg. CEE 2454/1993 și art. 34 din OG 2/2001, a respins plângerea ca nefondată.

Impotriva sentintei mentionate a declarat apel petentul V____ F______ A____, solicitand admiterea cererii ca fondata, în principal, anularea sentinței civile nr. 1781/2014 și rejudecarea cauzei pe fond cu consecința admiterii plângerii formulate împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, în secundar, modificarea sentinței civile nr. 1781/2014 în sensul admiterii plângerii formulate împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.

A motivat ca prin plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________/nr. xxxxxxx nr. 70 din data de 27.04.2013, încheiat de AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA REGIONAL VAMALĂ CLUJ, BIROUL VAMAL HALMEU prin care a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 5.000 lei și cu aplicarea sancțiunii complementare constând în confiscarea mărfii și reținerea autoturismului până la plata amenzii, pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzută de art. 225 lit. a și

art. 826 lit. a din R.C.E.E. nr. 2454/1993, a invocat critici de nelegalitate după cum urmează:

1. Inexistența faptei contravenționale reținută în sarcina sa.

2. Nesocotirea, de către agentul constatator, a prevederilor art. 16 alin. 1 și 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, respectiv a limitelor sancțiunii aplicabile.

3. Față de pericolul social redus al faptei contravenționale, a solicitat aplicarea prevederilor art. 7 alin. 2 din O.G. nr.2/2001, respectiv transformarea sancțiunii amenzii în avertisment.

Prin sentința civilă apelată, instanța de fond respinge plângerea formulată împotriva actului sancționar, motivându-și soluția dată pe faptul că: " ....raportat la faptul că petentul pe parcursul cercetării judecătorești nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție, precum și depoziția pertinentă a martorului din procesul verbal F____, care a confirmat săvârșirea faptei contravenționale, instanța reține că petentul nu a răsturnat prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție și având în vedere dispoz. art. 225, 226 lit. a din Reg. CEE 2454/1993 și art. 34 din O.G. nr.2/2001 va respinge plângerea ca nefondată... ".

Instanța de fond, soluționează cererea formulată în mod absolut contradictoriu, fără a analiza, pe fond, cererea sub toate aspectele de nelegalitate invocate față de actul sancționator, respectiv în ceea ce privește inexistența faptei contravenționale și nesocotirea prevederilor art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001.

In contextul celor prezentate, solicită, în condițiile art. 480 alin. 3 N.C.P.C., anularea sentinței civile și rejudecarea pe fond a cauzei cu privire la toate asteptele de nelegalitate invocate cu privire la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________/nr. xxxxxxx nr. 70 din data de 27.04.2013, încheiat de AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA REGIONAL VAMALĂ CLUJ, BIROUL VAMAL HALMEU.

I. Cu privire la nesocotirea prevederilor art.16 alin.l din O.G. nr.2/2001.

Așa cum reiese din conținutul plângerii formulate împotriva actului sancționator, fapta contravențională, astfel cum este descrisă în procesul-verbal, de agentul constatator, constă în „ ... s-au găsit ascunse și nedeclarate în roata de rezervă și între radiator și caroserie cantitatea de 150 pachete de țigări Jinling și 50 pachete țigări Viceroy".

Față de starea de fapt reținută, organul de control, apreciază nesocotirea prevederilor art.225 lit.a din REGULAMENTUL (CEE) NR. 2454/93 din 2 iulie 1993 - Partea I de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, potrivit cărora:

Pot face obiectul unei declarații vamale verbale pentru punerea în liberă circulație:

(a) mărfurile fără caracter comercial:

- aflate în bagajele personale ale călătorilor sau

- expediate către persoane fizice sau

- în alte cazuri de importanță neglijabilă, dacă acest lucru este autorizat de autoritățile vamale;".

Verificând norma contravențioanlă invocată în actul sancționar, a indentificat, față de starea de fapt redată în conținutul procesului verbal de sancționare, faptul că o corectă aplicabilitate a normei de drept s-ar regăsi în prevederile art. 226 lit. a, potrivit cărora: "

Pot fi făcute declarații vamale verbale pentru:

(a) mărfuri fără caracter comercial:

- aflate în bagajele personale ale călătorilor sau

- expediate de persoane fizice;... "

și nu cum în mod greșit reține agentul constatator, respectiv art. 225 lit. a din REGULAMENTUL (CEE) NR. 2454/93 din 2 iulie 1993 - Partea I de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar.

Față de acest aspect, a invocat un prim aspect de nelegalitate al actului sancționar, respectiv încălcarea prevederilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr.2/2001 în ceea ce privește menționarea eronată a normei care prevede contravenția, aspect de natură să determine nulitatea actului sancționar.

În contextul în care, în respectarea principiului disponibilității, instanța de judecată, poate să verifice legalitatea actului sancționar numai în limitele investirii date, respectiv numai prin prisma temeiului de drept invocat în actul sancționator și anume a prevederilor art. 826 lit. a, instanța de fond, trebuia să rețină faptul că nu este vinovat de săvârșirea vreunei fapte contravenționale, motiv pentru care, din această perspectivă, actul sancționar este lovit de nulitate.

Conform art. 16 din OG 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să conțină indicarea corectă a actului normativ prin care se sancționează contravenția. Așadar, pe lângă descrierea stării de fapt, agentul constatator trebuie să facă încadrarea în drept a stării de fapt expuse pentru ca instanța să poată aprecia corectitudinea încadrării juridice a faptei reținute.

Instanța de judecată, cu toate că a fost investită, NU SE PRONUNȚĂ cu privire la acest aspect de nulitate.

II. Cu privire la inexistența faptei contravenționale.

Norma contravențională, respectiv art.225 lit. a din REGULAMENTUL

(CEE) NR. 2454/93 din 2 iulie 1993 - Partea I de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, stipulează faptul că POT FACE obiectul unei declarații vamale verbale mărfurile fără caracter comercial. Interpretând textul de lege, cu respectarea voinței legiuitorului, constată faptul că norma de drept nu are un caracter sancționator în măsura în care lasă la latitudinea persoanei opțiunea de a face sau nu declarația vamală verbală.

Declarația vamală scrisă este obligatorie numai pentru mărfurile prevăzute la art. 156 alin. 1 din H.G.R. nr. 707/2006, respectiv: " a) arme și muniții, materiale explozive, radioactive, nucleare, precum și produse strategice prevăzute în legi speciale; b) droguri sau substanțe psihotrope și precursorii acestora, materiale biologice cu potențial de contaminare în masă, medicamente care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope, substanțe chimice esențiale, precum și produse și substanțe toxice; c) obiecte din metale prețioase, cu sau fără pietre prețioase, care depășesc uzul personal stabilit prin reglementările legale; d) mărfuri cu caracter cultural, istoric sau artistic, numai la ieșirea din țară. Aceste mărfuri pot fi declarate în scris și la ___________________ vederea scoaterii lor fără altă aprobare. In cazul în care persoanele fizice trec frontiera de stat a României prin puncte de trecere în care nu sunt organizate birouri vamale, aceste mărfuri trebuie declarate în scris la un birou vamal situat în apropierea punctului de trecere a frontierei, înainte de ieșirea din țară sau, în cazul declarării lor la ___________________ vederea scoaterii lor fără altă aprobare, după ___________________________>

Cu toate că nu avea obligația de a da o declarație vamală, marfa aflată în autovehiculul sau neîncadrându-se în prevederile art. 156 alin. 1 din H.G.R. nr. 707/2006, a învederat agenților vamali faptul că deține, în autoturismul proprietate personală, 20 cartușe de țigări, indicând locul în care se află depozitate în autoturism, moment în care le-a ridicat în vederea prezentării și identificării acestora. Totodată, a solicitat să se constate, prin acceptarea declarației numitei N______ D______ IOZSEFINA, faptul că nu toate cartușele de țigări sunt achiziționate și aparțin petentului și că jumătate din cantitatea identificată în actul sancționar sunt ale numitei N______ D______ Iozsefina, persoana care se afla în autoturism cu acesta, aspect dovedit în fața instanței de fond prin administrarea probei testimoniale.

Depoziția martorilor, astfel cum este reținută de către instanța de judecată, respectiv:

- martorul F____ A_____ C____, audiat în ședința publică din data de 17.04.2014, din a cărui depoziție se reține faptul că " petentul a refuzat să semneze procesul verbal de contravenție și că la solicitarea agenților vamali a semnat procesul verbal de contravenție și că pe masă în interiorul vămii se aflau țigările confiscate, aproximativ 15-20 cartușe."

- martora N______ D______ I_______, din a cărei depoziție se reține faptul că : ".. „s-a aflat împreună cu petentul la data săvârșiriii contravenției și că petentului i s-a solicitat să depună mașina pe rampă, după care a fost verificată, sens în care s-au găsit ascunse 20 cartușe de țigări din care acesta a arătat că 10 erau ale lui. Mai arată că nu i s-a comunicat petentului să achite taxe vamale, ci doar își amintește că s-a consemnat adeverința de reținere a autoturismului cât și a țigărilor găsite. "

a fost interpretată doar în defavoarea petentului, apreciindu-se că nu s-a răsturnat prezumția de legalitate a actului sancționar, cu toate că martorul F____ A_____ C____, certifică doar refuzul contravenientului de a semna actul sancționator iar martora N______ D______ I_______, atestă faptul că nu toate pachetele de țigări erau ale petentului, dovedindu-se astfel nelegalitatea susținerilor agentului constatator în ceea ce privește fapta reținută în sarcina petentului.

Apreciind că nu au fost considerate depozițiile martorilor, consideră că este îndreptățit acum, în fața instanței de apel, să solicite reanalizarea cauzei pe fond, prin analizarea probatoriului administrat în cauză.

Față de conduita impusă prin norma de drept, cea invocată ca și temei al faptei contravenționale, nu se face vinovat de încălcarea unei norme de drept contravențional, motiv pentru care solicită anularea actului sancționar, cu înlăturarea sancțiunii contravenționale.

III. Cu privire la incidența prevederilor art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001.

Agentul constatator are obligația de a identifica norma contravențională aplicabilă faptei săvârșite și să verifice limitele sancțiunilor aplicabile deoarece aplicarea unei sancțiuni în alte limite decât cele statuate prin norma contravențională atrage nulitatea procesului-verbal.

Potrivit prevederilor art. 653 alin. 2 din H.G.R. nr. 707/2006, agentul constatator are competență și cadru legal pentru a aplica sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 5.000 lei, confiscarea bunurilor și reținerea mijlocului de transport până la plata amenzii, numai în situația în care constată și reține săvârșirea faptei contravenționale prevăzute la alin.l lit.a, faptă contravențională constând în sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal.

Pentru a se putea aplica sancțiunea prevăzută de art. 653 alin. 2 din H.G.R. nr. 707/2006 agentul constatator trebuia să rețină săvârșirea faptei contravenționale prevăzută de art. 653 alin. l lit. a și nicidecum o normă ce instituite o conduită care nu are caracter contravențional și care nu instituite nici o măsură sancționatoare, respectiv art. 225 lit. a din REGULAMENTUL (CEE) NR. 2454/93 din 2 iulie 1993.

Analizat și din această perspectivă, actul sancționator este nelegal și se impune aplicarea sancțiunii nulității absolute, pe de o parte, pentru că agentul constatator nu a constatat și reținut săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 653 alin. 1 lit. a din H.G.R. nr. 707/2006 și, pe de altă parte, pentru că, în situația

data, nu se respectă scopul legii contravenționale privind tragerea la răspundere a persoanelor față de care S-A CONSTATAT săvârșirea unei norme contravenționale, astfel cum este reglementată în norma legală.

In aprecierea prevederilor art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, a solicitat să se dispună aplicarea sancțiunii anulării actului sancționator motivat și pe următorul considerent.

Potrivit mențiunilor din actul sancționator, respectiv cele cu privire la aplicarea măsurii complementare privind confiscarea bunurilor și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii, astfel cum sunt prevăzute la lit. B (pag. 2), agentul constatator confiscă, respectiv face dovada îndeplinirii procedurii administrative prin întocmirea adeverinței de reținere a bunurilor, atât autoturismul proprietate personală cât si marfa.

O astfel de măsură este abuzivă și aplicată cu încălcarea prevederilor art. 653 alin. 2 fin H.G.R. nr. 707/2006, deoarece potrivit cadrului legal, agentul constatator putea să dispună NUMAI reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.

Aceasta a și fost intenția agentului constatator care, în conținutul actului sancționator, dispune la lit. A pct. 1 faptul că aplică și sancțiunea prevăzută la art.653 alin.2 respectiv "reținerea autoturismului până la plata amenzii" dar, la o distanță de trei alienate "uită" și întocmește procedura privind confiscarea autoturismului (Adeverința de reținere a bunurilor nr. 230 din 230/27.04.2013).

Cu toate că a fost investită cu o astfel de critică de nelegalitate a actului sancționator, instanța de fond nu a analizat acest aspect, pronunțându-se strict numai, prin palparea probatoriului, la aspecte care țin de existența faptei contravenționale.

In contextul în care nu au fost primite și analizate toate criticile de nelegalitate invocate, apreciaza ca se impune rejudecarea cauzei pe fond și în baza probatoriului administrat în cauză raportat la aspectele de nelegalitate invocate, admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

În drept, invoca dispozițiile art. 466 și urmat. N.C.P.C., O.G. nr. 2/2001, R.C.E.E. nr. 2454/1993, H.G.R. nr. 707/2006.

Intimata Direcția Generala R________ a Finanțelor Publice Cluj-N_____ a formulat intampinare, solicitand respingerea apelului.

Consideră sentința instanței de fond temeinica si legala având in vedere faptul că în data de 27.04.2013 s-a efectuat controlul asupra autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de Înmatriculare XXXXXXXXXX condus de petent.

In urma efectuării controlului vamal, s-a constatat ca acesta a sustras de la controlul vamal, prin ascundere intre radiator si caroserie, cantitatea de 150 pachete țigarete Jin Ling si 50 pachete Viceroy. menționate in procesul-verbal atacat, astfel incat, in temeiul art. 653 alin. 2 din HG nr. 707/2006, agentul constatator a dispus confiscarea bunurilor găsite asupra acestuia si a moto scuterului folosit la săvârșirea contravenției.

In conformitate cu art. 225 din Regulamentul CEE nr. 2454/2003, conform căruia „pot face obiectul unei declarații vamale verbale pentru punerea in libera circulație: (a) mărfurile fara caracter comercial: - aflate in bagajele calatorilor" si cu art. 226 din același act normativ, conform căruia upot fi făcute declarații verbale pentru: (a) mărfuri fara caracter comercial: - aflate in bagajele personale ale calatorilor ", petenta avea obligația sa declare bunurile ce fac obiectul P.V.C. - ului atacat.

Fapta săvârșita de către petent constituie contravenția prevăzuta si sancționată de art. 652 lit. d din H.G. 707/2006: "neindeplinirea de către persoanele fizice care intra sau ies din tara a obligației de a declara si de a prezenta in vederea controlului vamal bunurile pentru care este prevăzuta aceasta obligativitate."

În ceea ce privește pericolul social al faptei reținute de către agentul constatator în sarcina petentului, acesta este mai mult decât evident: introducerea în țară și punerea în circulație a unor produse având un regim special, fapt care la nivelul societății noastre a luat în ultimii ani proporții tot mai mari.

Într-adevăr, această faptă a fost săvârșită de către diferite persoane la o scară mai mare sau mai mică, or, legiuitorul, tocmai în considerarea acestei realități a stabilit o diferență atât de mare între cuantumul minim al amenzii 5.000 lei și cel maxim 10.000 lei, precum și confiscarea mijlocului de transport care a servit la săvârșirea contravenției.

Este aproape un truism când se spune că în România există un însemnat trafic ilicit cu produse accizabile, la frontiere fiind vorba cu precădere de tigari introduse ilegal de persoane fizice. Tocmai pentru că realitatea de fapt impune, legiuitorul a înțeles să sancționeze dur faptele prin care se desconsideră prevederile legislației privind produsele accizabile, sancțiunea având nu doar un pronunțat rol coercitiv, dar mai ales unul preventiv.

In conformitate cu prevederile Codului Fiscal, fapta de a deține in afara regimului legal al accizelor mai mult de 500 de pachete de tigari reprezintă infracțiune.

Mai mult, în conformitate cu prevederile O.G. 2/2001, organul constatator are posibilitatea să individualizeze mai obiectiv sancțiunea contravențională, deoarece doar acesta are posibilitatea să constate cu propriile simțuri pericolul social concret al faptei.

Procesul Verbal de Contravenție este un act administrativ unilateral ce emană de la o autoritate publică care are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale, și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, are forță probantă și se execută din oficiu.

Procesul verbal de contravenție este legal întocmit cu respectarea prevederilor O.G. 2/2001, petentul fiind sancționat cu amenda contravenționala minimă in cuantum de 5.000 lei prevăzuta de art. 653 pct. 1 din H.G. nr. 707/2006.

Analizând sentința atacata prin prisma motivelor invocate cât și a dispozițiilor art. 476. 479 C.proc.civ., instanța apreciaza apelul petentului ca fiind nefondat.

În mod corect prima instanță a analizat procesul verbal de contravenție contestat sub aspectul motivelor de nulitate, actul de constatare a contravenției contestat îndeplinind exigențele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În ceea ce privește starea de fapt consemnată în procesul verbal de contravenție contestat, instanța de apel constată că este corespunzătoare realității, întrucât petentul contravenient nu a făcut dovada stării de fapt contrare celei reținute în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție contestat.

Prin urmare, se constată că în mod corect prima instanță a analizat legalitatea procesului verbal de contravenție contestat atât sub aspectul condițiilor de formă prevăzute sub sancțiunea nulității cât și sub aspectul existenței faptei contravenționale reținută în sarcina petentului.

Nu se poate retine sustinerea apelantului, conform careia a fost mentionata eronat norma care prevede contraventia, intrucat in procesul-verbal atacat se indica incalcarea atat a prevederilor art. 225 lit a si 226 lit c din RCEE 2454/1993, cat si art. 653 alin. 2 din HG 707/2006.

Potrivit art. 653 alin. 2 din HG nr. 707 din 7 iunie 2006, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României

„(2) În cazul în care contravenția prevăzută la alin. (1) lit. a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.

Iar potrivit alin. 1 lit a), constituie contravenție sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. În acest caz bunurile se confiscă.

Art.225 lit.a din REGULAMENTUL (CEE) NR. 2454/93 din 2 iulie 1993 - Partea I de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, stipuleaza:

„Pot face obiectul unei declarații vamale verbale pentru punerea în liberă circulație:

(a) mărfurile fără caracter comercial:

- aflate în bagajele personale ale călătorilor sau

- expediate către persoane fizice sau

- în alte cazuri de importanță neglijabilă, dacă acest lucru este autorizat de autoritățile vamale;".

Avand in vedere cele de mai sus,precum si faptul ca in conformitate cu prevederile art. 5 din Ordinul MFP Nr. 2220 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată și a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. d) și art. 199 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoanele fizice calatorii pot introduce in tara in scutire de la taxe vamale 40 de țigarete, adică 2 pachete de tigari, rezulta ca in mod corect a fost sanctionata contraventia,neputandu-se retine sustinerile apelantului privind inexistenta faptei sau indicarea unui temei de drept eronat. Chiar daca o parte din tigari nu ar fi fost ale petentului, asa cum rezulta din declaratia martorului N______ D______ I_______, totusi, acesta detinea o cantitate mai mare decat cea mentionata mai sus, respectiv decat 2 pachete de tigari.

De asemenea, se retine ca prima instanță a statuat în mod corect asupra gradului de pericol al faptei apreciind că acesta este ridicat.

Potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe, prevăzute de lege necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal, și hotărăște asupra sancțiunii,despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării” iar potrivit art. 5 alin. 5 din același act normativ,,„sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.

“Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, prevede art. 21, iar potrivit art. 7 din OG nr. 2/2001,”avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.”

Avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.”

Petentul – contravenient nu a justificat prin nicio împrejurare obiectivă, aspecte de natură să atenueze consecințele săvârșirii contravenției, nu a adus argumente de natură personală să formeze convingerea instanței în sensul că acesta a înțeles gradul de pericol special al faptei și că pe viitor nu va mai săvârși fapte de natura celei reținute în sarcina sa sau că amenda aplicată este vădit disproporționată față de fapta săvârșită în concret de către petenta. Circumstanțele de fapt și personale invocate de către apelantul petent nu sunt suficiente și în măsură să formeze convingerea instanței de control în sensul că fapta săvârșită are pericol social redus. Avand în vedere natura faptei, modul de săvârșire al acesteia descris mai sus, precum și amploarea acestui gen de fapte, instanța de control apreciază că sancțiunea avertismentului nu este suficientă.

Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, inclusiv sub aspectul sancțiunilor aplicate prin acesta, caracterul nefondat al plângerii la contravenție formulată de petenta, în temeiul art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, art. 480 C.proc.civ, instanța va respinge apelul declarat de petenta ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de petentul apelant V____ F______ A____, AVÂND cnp xxxxxxxxxxxxx, cu sediul procedural ales în Satu M___, _________________________. 5, ________________ M___, împotriva sentinței civile nr. 1781 din data de 17.04.2014 pronunțată de către Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALA R________ A FINANTELOR PUBLICE CLUJ N_____, cu sediul în Cluj-N_____, P-ta A____ I____ nr. 19, jud Cluj.

Definitiva.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.10.2014.

Președinte, P____ M______		Judecător, C_______ F____ M______
	Grefier, A______ A______ F____ fiind în concediu legal de odihnă, pentru semnează P___ grefier

Red. C.F.M./29.11.2014

Tehnored_LI / 02.12.2014

4 ex. – ______________. cu: V____ F______ AURE și DIRECȚIA GENERALA R________ A FINANTELOR PUBLICE CLUJ N_____

Judecător fond: M_____ S_______