R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA

D___, _____________________. 35

Tel:0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx / e-mail xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

---

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3170/2015

Ședința publică din data de 16 Decembrie 2015

Instanța constituită din :

Președinte: A________ F_____ Z____ - judecător

Grefier: M____ D_____

Pe rol fiind judecarea plângerii civile formulate de petenta ________________ SRL, împotriva procesului verbal de contravenție I____ nr. xxxxxxxxx/05.08.2015, încheiat de intimatul I____________ DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - Regiunea 5.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat N_____ E____ N______ pentru petentă, lipsind intimatul.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, ce învederează că, prin serviciul registratură, reprezentanta petentei a depus la dosar o cerere de strigare a cauzei după ora 10:30.

În temeiul art. 131 alin. 1 Cod proc civ, instanța verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă material, teritorial și general să soluționeze prezenta cauză conform art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

Constatând că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de soluționat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea probelor.

Reprezentanta petentei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.

În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, apreciind-o ca fiind pertinentă, utilă și concludentă soluționării cauzei, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Reprezentanta petentei arată că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat.

Nemaifiind cereri de formulat, incidente de soluționat și probe de administrat, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii, arătând că în conformitate cu art. 19 din OG nr. 2/2001, procesul verbal de contravenție trebuie semnat pe fiecare pagină de către agentul constatator și contravenient sau de un martor, iar în cazul în care aceste persoane nu semnează, să se facă mențiune despre aceasta în procesul verbal. Mai arată că cele menționate la pct. 7 din procesul verbal nu corespund realității, iar dacă conducătorul autovehiculului ar fi fost de față, acesta nu era contravenient, însă era martor.

În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, întrucât nu există vinovăție și nu exista posibilitatea ca autocaminoul să se întoarcă pentru a achiziționa rovinieta. Mai arată că la întoarcere, în aceiași zi a fost achiziționată rovinieta.

În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța considerându-se lămurită, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe, petentul ________________ SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - Regiunea 5, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună, în principal, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ___________ nr. xxxxxxxxx/05.08.2015 iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment.

În motivare, petentul a susținut că nu au fost respectate dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001 și că, în cuprinsul procesului-verbal, s-a făcut mențiunea că acesta nu a putut fi semnat de contravenient, care nu a fost de față la încheierea actului. De asemenea, că nu a fost completată rubrica privitoare la martorul asistent.

A arătat că faptele nu pot fi sancționate contravențional dacă nu au fost săvârșite cu vinovăție și că autovehiculul plecase de la baza de staționare situată în loc. Cristur și până în loc. Sântăndrei, unde a fost oprit și verificat, nu se găsește nici un punct de vânzare a rovinietei, astfel încât conducătorul auto nu putea opri, pentru că ar fi încălcat regulile de circulație.

A mai arătat că, în aceeași zi, de îndată ce a avut posibilitatea, a achitat rovinieta pentru toată ziua respectivă.

În drept, a invocat art. 16, art. 17, art. 19 din OG nr. 2/2001.

În probațiune, a atașat procesul-verbal contestat, dovada de comunicare, bon fiscal.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În fapt, a arătat că lipsa martorului și a obiecțiunilor sunt acoperite de mențiunile înscrise de agentul constatator și că petentul nu a făcut dovada vreunei vătămări prin lipsa acestora. A mai arătat că, la ora controlului, petentul nu deținerea rovinietă la bordul vehiculului, nefigurând în baza de date SIEGMCR și că, astfel cum se poate observa din bonul fiscal depus în probațiune, rovinieta a fost achiziționată ulterior aplicării sancțiunii contravenționale.

În probațiune, a atașat formular de control în trafic, certificat de înmatriculare a autovehiculului, act de identitate, raport electronic.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că pârâta a recunoscut implicit, prin întâmpinare, că procesul-verbal nu îndeplinește condițiile legale de fond și de formă, încercând să se disculpe prin invocarea unor motive pentru care nu ar fi respectat prevderile legale.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției contestat în cauză, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 3.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, reținându-se în sarcina acestuia că autovehiculul aflat în proprietatea sa, înmatriculat sub nr. XXXXXXXXX, a circulat pe drum național fără a deține rovinietă valabilă.

Analizând legalitatea întocmirii procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acestuia nu îi este incidentă nici o cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din OG nr. 2/2001, acesta fiind încheiat cu respectarea cerințelor legale din punctul de vedere al formei sale.

În ceea ce privește susținerile petentului privitoare la nelegalitatea actului atacat, se reține că, potrivit art. 19 din actul normativ, este necesară semnarea procesului-verbal de constatare a contravenției de către un martor asistent, care să confirme împrejurarea că petentul nu este de față la întocmirea procesului-verbal, refuză sau nu poate să-l semneze iar în cazul lipsei unui asemenea martor, agentul constatator are obligația de a preciza motivele încheierii procesului verbal în împrejurările menționate.

Însă, în privința elementelor prevăzute de art. 19 alin. 1 și 3 din OG nr. 2/2001, prevăzute sub sancțiunea unei nulități virtuale, instanța amintește că anularea procesului-verbal de constatare a contravenției este posibilă numai în măsura în care nerespectarea dispozițiilor legale a cauzat petentului o vătămare ce nu poate fi înlăturată în altă modalitate decât prin anularea actului sancționator.

Or, în speță, petentul nu a făcut dovada vreunui prejudiciu prin lipsa martorului asistent, prejudiciu care să nu poată fi înlăturat decât prin anularea actului atacat.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, se reține că, potrivit art. 1 din OG nr. 15/2002, modificată și completată, ”(2) Începând cu data de 1 iulie 2002 se introduce tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, denumit în continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. (2^1) Tariful de utilizare se aplică pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum este definită la alin. (1) lit. d), cu excepția sectoarelor de drum național aflate în intravilanul municipiilor/reședințelor de județ, între indicatoarele de intrare/ieșire în/din acestea.”

Deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din interpretarea dispozițiilor art. 31-36 din actul normativ, rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Iar în procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe si concludente, astfel cum prevăd dispozițiile art. 249 C.proc.civ.

În prezenta cauză, petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute de agentul constatator, respectiv a deținerii rovinietei - document care îi conferea dreptul de a conduce autovehiculul pe drumurile naționale și europene din țară, deși această obligație îi revine.

Nu pot fi primite susținerile privitoare la lipsa culpei petentului, în condițiile în care, în prezent, rovinieta poate fi achiziționată în diverse moduri, inclusiv prin plata online iar pe de altă parte, pentru această operațiune, nu este necesară prezentarea autovehiculului la punctul de achiziție, astfel încât orice angajat al societății petente putea achiziționa rovinieta anterior plecării autovehiculului din baza de staționare.

Iar în ceea ce privește bonul fiscal atașat cererii introductive, se constată că acesta atestă achiziționarea rovinietei ulterior oprii în trafic a autovehiculului.

În consecință, în speță a fost dovedită vinovăția petentei cu privire la săvârșirea contravenției, nefiind incidentă nici o cauză exoneratoare de răspundere, motiv pentru care procesul-verbal atacat se dovedește a fi legal și temeinic întocmit.

În ceea ce privește capătul subsidiar de cerere, se reține că, potrivit art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța poate înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, însă această măsură poate fi dispusă numai dacă anumite circumstanțe de ordin personal sau real demonstrează că fapta concretă este de gravitate redusă.

Cum în prezenta cauză nu au fost demonstrate astfel de circumstanțe, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment nu se dovedește a fi oportună, întrucât nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea acestei contravenții.

Față de toate aceste considerente, instanța va respinge plângerea contravențională dedusă judecății.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul ________________ SRL, cu sediul în loc. Cristur, _______________________, jud. Hunedoara, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - Regiunea 5, cu sediul procesual ales în mun. A___, _____________________, jud. A___.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria D___.

Pronunțată în ședință publică azi, data de 16.12.2015.

Președinte, Grefier,

A________ F_____ Z____ M____ D_____

Red. AFZ, MD

4 ex., 30.12.2015