Completul compus din:

PREȘEDINTE : V_______ M______ N____

Judecător : S_____ C______

Grefier : I_____ C_____

Pe rol fiind soluționarea apelului în materia contencios administrativ și fiscal formulat de apelantul-petent P__ M_____ O_____, CNPxxxxxxxxxxxx2 cu domiciliul în mun. Satu M___, _______________________, jud. Satu M___, în contradictoriu cu intimata P______ L_____ SATU M___, cu sediul în Satu M___, Al. Universului, nr. 5-7, jud. Satu M___, împotriva Sentinței civile nr.2317/25.06.2015 pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect plângere la contravenție - circulație.

La apelul nominal, făcut în ședința publică de azi, la prima și a doua apelare a cauzei nu se prezintă părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

- apelul este la primul termen de judecată în urma derulării procedurii administrative;

- procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită pentru acest termen de judecată, după care;

Președintele completului de judecată, constată că apelul este la primul termen de judecată după derularea procedurii administrative, este corespunzător timbrat, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

Având în vedere că din verificarea făcută în ECRIS, rezultă faptul că dosarul XXXXXXXXXXXX al Tribunalului Satu M___, a fost soluționat, va respinge cererea de suspendare a acestei cauze.

Considerând apelul lămurit, în temeiul disp. art. 394 C.proc.civ., instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra acestuia.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2317/25.06.2015 pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX instanța a respins excepția de nelegalitate invocată de către petent, ca inadmisibilă; a respins plângerea formulată de petentul P__ M_____ O_____, cu domiciliul în Satu M___, _______________________, jud. Satu M___, în contradictoriu cu intimata P______ L_____ SATU M___, cu sediul în Satu M___, Al. Universului, nr. 5-7, jud. Satu M___, având ca obiect plângere contravențională, ca neîntemeiată; a menținut procesul-verbal ________, nr. xxxxxxx/31.01.2015, emis de către intimată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________, nr. xxxxxxx/31.01.2015 – fila 4, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 900 lei (600 lei+300 lei) deoarece, în data de 31.01.2015, în jurul orei 15, 55 petentul-contravenient nu a permis accesul reprezentanților organelor de control, respectiv a polițiștilor locali din cadrul Poliției Locale Satu M___ pentru a efectua controlul privind creșterea de animale (păsări de curte) în perimetrul cu destinația de locuințe situat pe _______________________ din Mun. Satu M___ și, de asemenea a refuzat să se legitimeze cu actul de identitate la cererea polițiștilor locali aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Contravențiile sunt prevăzute de art. 72, alin. 8 din HCL 22/2014, modificată prin HCL 173/2014 și de art. 2, pct.31 din Legea 61/1991 R.

Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului, dar a fost semnat de către un martor, conform prevederilor 19, alin. 1 din OG 2/2001.

Instanța învestită în mod legal, în conformitate cu prevederile art. 31 raportat la art. 34 din OG 2/2001, va proceda la verificarea legalității si temeiniciei procesului verbal de contravenție, raportat la motivele invocate de către petent.

Raportat la motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, astfel cum au fost interpretate prin decizia Secțiilor Unite ale ÎCCJ nr. 22/2007, instanța de fond a retinut că procesul-verbal de contravenție cuprinde mențiunile obligatorii, prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Conform dispozițiilor art. 72, alin. 8 din HCL Satu M___, nr. 33/2011, modificată prin HCL 173/2014, cetățenii sunt obligați să permită accesul reprezentanților organelor de control abilitate pentru a efectua controale periodice în perimetrele vizate de prezenta hotărâre.

Cu privire la excepția de nelegalitate a art. 72 (deși petentul a menționat art. 8 textul invocat de acesta este cuprins în art. 72, alin. 8) din HCL nr. 33/2011, modificată prin HCL 173/2014, instanța reține prevederile art. 4, alin. 4 din Legea 554/2004 conform cărora actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercita de către instanța de contencios administrativ in cadrul acțiunii in anulare, in condițiile prevăzute de prezenta lege .

În consecință, având în vedere că hotărârea de consiliul local invocată de către petent reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, invocarea excepției de nelegalitate este inadmisibilă.

De asemenea, conform dispozițiilor art. 2, pct. 31 din Legea 61/1991 R constituie contravenție refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul politiei, la cererea ori la invitatia justificata a organelor de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice, aflate in exercitarea atributiilor de serviciu.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța constată că, fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic în înțelesul art. 269 C. pr. civ.

Procesul-verbal de constatare a contravenției, fiind un act autentic, acesta, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că, cele arătate în cuprinsul acestuia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul.

Această prezumție, în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției, spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că, cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.

Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat, doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 249 C. pr. civ., trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 254 și art. 258 Cod procedura civila, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.

Astfel, instanța reține statuarea Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la incidența garanțiilor procesuale prevăzute în materie penală pentru petent, însă săvârșirea faptei contravenționale a fost dovedită, având în vedere materialul probator aflat la dosarul cauzei, iar prezumția ce operează în favoarea petentului a fost răsturnată.

Instanța de fond a reținu că petentul a fost sancționat pentru faptul că nu a permis reprezentanților organelor de control accesul pentru a verifica dacă acesta crește păsări de curte într-un perimetru în care este interzisă creșterea acestora și, de asemenea, a refuzat să se legitimeze. Contrar susținerilor petentului, faptele contravenționale sunt descrise foarte clar și se circumscriu descrierii faptelor prevăzute de art. 72, alin 8 din HCL Satu M___, nr. 33/2011, modificată prin HCL 173/2014 și art. 2, pct. 31 din Legea 61/1991 R. Într-adevăr, petentul a mai fost sancționat anterior, așa cum reiese din înscrisul depus la fila 17 pentru faptul că se ocupă de creșterea păsărilor de curte într-o zonă în care nu este permis, în apropiere de centrul orașului.

Raportat la fapta reținută prin procesul-verbal de contravenție, instanța constată că sancțiunea aplicată petentului este proporțională cu gradul de pericol al faptei săvârșite (nu s-a aplicat amenda minimă deoarece petentul a mai fost sancționat anterior și nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor legale) si este corect individualizată, conform dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.

Instanța arată că nu se impune o eventuală reindividualizare a sancțiunii amenzii, dimpotrivă, instanța reține că petentul, deși a fost amendat de mai multe ori a stăruit în comportamentul contravențional, refuzând, în mod inexplicabil, mai întâi să renunțe la creșterea păsărilor într-o zonă interzisă și, mai apoi, nepermițând accesul organelor de control tocmai pentru a verifica dacă acesta mai crește păsări. Instanța reține dispozițiile art. 21 al. 3 din OG nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Se va reține cu prioritate criteriul legat de circumstanțele personale ale contravenientului care cu rea-credință, deși a mai fost sancționat, nu înțelege să respecte dispozițiile legale.

Susținerile petentului legate de caracterul continuu al contravenției prevăzute de art. 72, alin 8 din HCL Satu M___, nr. 33/2011, modificată prin HCL 173/2014 sunt nefondate deoarece în procesul-verbal sus-menționat, acesta a fost sancționat pentru faptul că, la data de 31.01.2015 nu a permis accesul organelor de control într-un anumit perimetru, faptă care s-a consumat o dată cu executarea. Or, pentru a reține caracterul continuu al contravenției, în mod necesar, executarea sa se prelungește în timp, după momentul consumării acesteia. Susținerile de natură doctrinară ale petentului nu pot decât să constituie o recunoaștere a unui comportament contravențional la care nu dorește să renunțe.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța de fond a respins plângerea ca nefondată, procesul-verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx/31.01.2015, întocmit de Poliția Locală Satu M___, fiind menținut în totalitate. În conformitate cu prev. art. 451-453 C. pr.civ. instanța nu a acordat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul P__ M_____, solicitând instanței de control judiciar ca prin decizia pe care o va pronunța în cauză să schimbe în tot sentința atacată, și pe cale de consecință să se admită contestația împotriva procesului verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx din 31.01.2015.

Apelantul-petent a arătat că art. 8 din HCL nr. 33/2011, modificată prin HCL nr. 173/2014 este nelegal, întrucât contravine prevederilor art. art. 27, pct. (I), din Constituție,motiv pentru care a invocat excepția de nelegalitate a acestora,astfel ca a solicitat,în temeiul art. 413 C.pr.civ. suspendarea soluționării cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. XXXXXXXXXXXX.

În motivarea căii de atac promovate,apelantul a invederat instanței că fapta contravențională reținută în sarcina sa este continua, întrucât pentru acelasi comportament a fost sancționat și în procesul verbal de constatare a contravenției ________, nr. xxxxxxx/24.02.2015.

A mai invederat instanței că jurisprudența CEDO este constanta in a considera contravențiile din dreptul intern roman ca fiind "infracțiuni", condiții în care proba celor imputate se face după regulile de procedura penală.

Intimata Poliția Locală Satu M___ a formulat întâmpinare (fila 9) prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și pe cale de consecință menținerea în tot a sentinței civile nr. 2317/25.06.2015.

În motivare,în esență a arătat că soluția instanței de fond este temeinică și legală raportat la dispozițiile legale invocate și la probatoriul administrat în cauză, mai exact la lipsa probatoriului administrat de petent prin care să facă dovada contrară a celor constatate de agentul constatator.

In drept a invocat dispozițiile art. 205 C. proc. Civ.

Analizând cererea de suspendare a soluționării cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr.XXXXXXXXXXXX,instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată,pentru următoarele motive:

Conform dispozițiilor art.413 alin.1 pct.1 din C.pr.civ, instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde de existența sau inexistența unui drept care face obiectul altei judecăți.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu M___ sub dosar nr.XXXXXXXXXXXX,reclamantul a solicitat instanței să dispună anularea dispozițiilor prevăzute de art.8 din HCL nr.33/2011,modificată prin HCL nr.173/2014,cerere care a fost soluționată la data de 11.11.2015,în sensul respingerii,conform informațiilor din sistem Ecris.

Prin urmare,în condițiile în care cererea de chemare în judecată - obiect a dosarului nr.XXXXXXXXXXXX a fost soluționată, instanța de apel reține că nu sunt îndeplinite condițiile art. 413 alin.1 pct.1 din C.pr.civ și va respinge cererea de suspendare a cauzei.

Analizând sentința apelata prin prisma motivelor de apel invocate cât și a dispozițiilor art. 476 C.proc.civ., instanța apreciaza apelul petentului ca fiind nefondat, pentru următoarele motive:

În mod corect prima instanță a reținut că procesul verbal de contravenție contestat a fost legal întocmit, cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001,nefiind în prezența unei contravenții continue.

În speță,prin procesul verbal contestat ________ nr. xxxxxxx/31.01.2015 petentul - apelant a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum total de 900 lei pentru săvârșirea faptelor contravenționale prevăzute de art. 72 alin. 8 din HCL 33/2011, modificată prin HCL 173/2014 și de art. 2 pct.31 din Legea 61/1991 R,reținându-se în sarcina sa că în data de 31.01.2015 nu a permis accesul reprezentanților organelor de control, respectiv a polițiștilor locali din cadrul Poliției Locale Satu M___ pentru a efectua controlul privind creșterea de animale (păsări de curte) în perimetrul cu destinația de locuințe situat pe _______________________ din Mun. Satu M___ și, de asemenea, a refuzat să se legitimeze cu actul de identitate la cererea polițiștilor locali aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Prin procesul verbal ________ nr.xxxxxxx/24.02.2015 (fila 6 din dosarul de fond),petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 72 alin. 8 din HCL 33/2011, modificată prin HCL 173/2014.

Conform dispozițiilor art.13 alin.2 teza a II-a din OG nr.2/2001, contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp.

Prin urmare,în cazul contravenției continue, momentul consumării acesteia – când este realizată latura obiectivă a contravenției nu coincide cu momentul epuizării acesteia, procesul ilicit se oprește în momentul când acțiunea sau inacțiunea ce constituie elementul material a încetat.Actele care prelungesc elementul material al contravenției continue sunt activități de executare a acesteia,respectiv ,conduita ilicită și consumarea acesteia se prelungesc în timp.

În raport cu aceste aspecte definitorii pentru contravenția continuă, tribunalul constata ca apelantul nu a permis accesul reprezentanților organelor de control,în baza unor rezoluții contravenționale diferite,iar actul de executare a suferit întreruperi;actele materiale nu s-au prelungit în timp. Apelantul a luat decizia de a nu permite accesul în perimetrul locuinței sale, în momentul în care agenții constatatori s-au prezentat pentru a verifica dacă acesta crește păsări.

Prin urmare, în speță nu suntem în prezența unei contravenții continue,concluzia primei instanțe în acest sens fiind întemeiată.

Apoi,în raport cu apărarea apelantului, referitoarea la caracterul penal al faptelor contravenționale,tribunalul constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.

Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, acest gen de contravenție, intra în sfera „acuzațiilor în materie penală" la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Instanța de apel apreciază că instanța de fond a administrat probele care sunt utile pertinente și concludente cauzei, nerezultând elemente care să formeze convingerea tribunalului că procesul verbal atacat ar fi netemeinic.

Raportând dispozițiile legale la situația de fapt reținută în sarcina petentului- contravenient, instanța de apel a apreciat că acesta nu a învederat suficiente argumente pentru a răsturna prezumția de veridicitate a procesului verbal de contravenție.

Constatând că prima instanță a procedat la o analiză și soluționare corectă a plângerii formulate, în lipsa unor motive de nulitate de ordine publică a sentinței apelate, în temeiul art.476, 479 și 480 alin.1 Noul Cod proc.civ., instanța urmează să respingă apelul formulat și să păstreze sentința civilă apelată.

În baza principiului disponibilității, nu va acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de suspendare a cauzei.

Respinge apelul formulat de apelantul P__ M_____ O_____, CNPxxxxxxxxxxxx2 cu domiciliul în mun.Satu M___, _______________________, jud. Satu M___, în contradictoriu cu intimata P______ L_____ SATU M___, având CUI xxxxxxxx, cu sediul în Satu M___, Al. Universului, nr. 5-7, jud. Satu M___,împotriva Sentinței civile nr.2317/25.06.2015 pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o păstrează în întregime.

Fără cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de azi,27 Noiembrie 2015.

Red. S. C.- jud./ 16.12.2015

Tehnored_LI / 16.12.2015

Ex. 4 ______________ părților: P__ M_____ O_____ și P______ L_____ SATU M___

Jud.fond: A__-M____ S______