R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIE Nr. 2913/2015

Ședința publică de la 13 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E____ A____

Judecător M______ V____

Grefier C______ M______ C________

S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - BIROUL RUTIER P______ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/12.12.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul XXXXXXXXXXXXX, intimată fiind petenta G_______ C_____ A_______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Instanța , față de împrejurarea că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, potrivit disp. art. 411 alin.1 punctul 2 teza a II-a NCPC., nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul judecătoriei Pitești la data de 09.04.2013, sub nr.XXXXXXXXXXXXX, petenta G_______ C_____ Anișoara a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - BIROUL RUTIER P______, anularea procesului verbal ________ nr.xxxxxxx din data de 28.03.2013, prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 300 lei și exonerarea de sancțiunile dispuse prin acest proces verbal.

A arătat petenta că a fost sancționată pentru neacordarea priorității de trecere pietonilor aflați în traversarea străzii, însă nu se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa, întrucât, în momentul în care se afla deja pe marcajul pietonal, o persoană aflată pe trotuar, a pus piciorul pe marcaj. Totodată, s-a precizat că a semnat procesul-verbal de contravenție, crezând că a fost sancționată cu avertisment, iar nu cu amendă.

Prin sentința civilă nr. xxxxx/2014, Judecătoria Pitești a admis în parte plângerea, cu motivarea că prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 28.03.2013 (f.7), petenta G_______ C_____ Anișoara a fost amendată cu 4 puncte amendă în cuantum de 300 lei, pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 135 lit. h din HG 1391/2006 rap. la art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, constând în aceea că, în data de 28.03.2013, ora 08:33, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe _______________________. Pitești și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii pe marcaj pietonal semnalizat corespunzător.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002). Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999). În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private. Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D__ fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța a apreciat că faptele constatate personal de agent sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Mai mult, astfel cum a rezultat din susținerea petentei, cât și din depoziția martorei M_________ M____, audiată în cauză (f.56), în momentul în care petenta traversa marcajul pietonal, un pieton s-a angajat în traversarea străzii.

Situația de fapt reținută este reglementată de dispozițiile art. 135 lit. h din H.G. nr. 1391/2006, potrivit căruia conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

Instanța a reținut, prin urmare, că fapta petentei, constând în neacordarea de prioritate pietonului angajați în traversarea drumului public constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, astfel că măsura tehnico-administrativă de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării este legală.

Față de cererea de reindividualizare a sancțiunii contravenționale aplicate și de lipsa unei urmări periculoase cum ar fi punerea reală în pericol a pietonului angajat în traversare, precum și în raport de atitudinea contestatoarei, care a dat dovadă de sinceritate, instanța a apreciat că aplicarea sancțiunii contravenționale nu s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 5 raportat la art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, astfel că în cauză se impune înlocuirea amenzii contravenționale de 300 lei cu sancțiunea avertismentului, pe care a apreciat-o suficientă pentru a determina petenta ca pe viitor să își respecte obligațiile legale.

Cu privire la sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, instanța a reținut că, deși se aplică ope legis (de drept), aceasta trebuie să respecte principiul proporționalității, după cum rezultă și din art. 5 alin. 6 raportat la art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, conform căruia sancțiunea (principală sau complementară – conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus) trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, a admis în parte plângerea și a dispus înlocuirea sancțiunilor constând în amenda în cuantum de 300 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, aplicate petentei prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/28.03.2013, cu sancțiunea avertismentului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimatul pe care a criticat-o pe considerentul că în mod greșit a fost înlocuită amenda cu avertismentul.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 477 ncpc, tribunalul reține următoarele:

Prima instanță, învestită cu soluționarea plângerii contravențională îndreptată împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/28.03.2013, a apreciat că, față de atitudinea sinceră a petentei și de gravitatea redusă a faptei, se impune înlocuirea sancțiunilor aplicate cu avertismentul.

Verificând cuprinsul actului atacat aflat la fila 7, dosar fond, și tribunalul reține că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și urm. din OG 2/2001 R și reține adevărata situație de fapt pe care, de altfel, și petenta a recunoscut-o prin mențiunea efectuată pe procesul verbal și care a fost confirmată și de martorul audiat la fila 56, dosar fond.

Referitor la individualizarea sancțiunilor aplicate, însă, constată că fapta de a nu acorda prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii prezintă, în sine, un pericol social extrem de ridicat putând avea urmări grave la adresa integrității fizice și psihice a persoanelor implicate într-un posibil eveniment rutier prin nerespectarea acestei reguli de circulație. Pe de altă parte, la dosarul de apel, a fost depus, la fila 4, cazierul contravențional al petentei de unde reiese că aceasta nu este la prima abatere de la normele legale în materie, atât anterior, cât și ulterior faptei de astăzi, încălcând dispozițiile legale și persistând, astfel, în comportamentul contravențional.

D____ urmare, tribunalul reține că nu exista nici un motiv temeinic de reindividualizare a sancțiunilor aplicate prin procesul verbal atacat, astfel că plângerea trebuia respinsă.

În consecință, față de considerentele sus expuse, în baza art. 480 Ncpc, apelul va fi admis, iar sentința schimbată, în sensul arătat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de IPJ ARGEȘ, cu sediul în Pitești, _____________________, jud. Argeș împotriva sentinței civile nr. xxxxx/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în prezenta cauză, intimată fiind G_______ C_____ ANIȘOARA, domiciliată în Ștefănești, ______________________, jud. Argeș.

Schimbă sentința, în sensul că respinge plângerea.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2015.

EA. 21 Octombrie 2015/4 ex

Jud. fond: I____ C_______ I__