Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7523

Ședința publică din data de 20 Octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I____ S________

GREFIER: R_____ L______ A_____

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind petentul C_______ V_____ C______ și intimatul M_________ A_________ Interne - Politia Sectorului 5-Sectia 19 Politie, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București de a soluționa cauza, prin raportare la art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează în cauză, la solicitarea ambelor părți, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că acestea sunt admisibile și sunt de natură să conducă la soluționarea cauzei.

Nemaifiind probe de administrat, instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, constată încheiată cercetarea procesului și o reține spre soluționare.

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 28.04.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul C_______ V_____ C______ a formulat o plângere contravențională, în contradictoriu cu intimatul M_________ A_________ Interne - Politia Sectorului 5-Sectia 19 Politie, solicitând anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 18.04.2015.

În motivare, petentul a arătat că, la data de 18.04.2015, în timp ce conducea auto XXXXXXXXX, a fost oprit de către un agent de poliție, care i-a solicitat actele la control, comunicându-i faptul că va fi sancționat contravențional, pe motiv că a oprit voluntar pe ____________________________ imobilului cu nr. 10, în raza de acțiune a indicatorului oprirea interzisă, ceea ce nu este adevărat.

Petentul a mai arătat că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu nerespectarea prevederilor art. 16 alin. 1 și art. 17 din OG nr. 2/2001, cuprinzând o descriere generică a faptei, lipsită de conținut concret, ceea ce atrage nulitatea procesului-verbal. De asemenea, în ceea ce privește locul săvârșirii contravenției, acesta trebuie să fie foarte bine precizat, în caz contrar trebuind să intervină sancțiunea nulității actului constatator.

A susținut și faptul că, în lipsa unor probe, procesul verbal nu poate fi menținut, întrucât s-ar încălcat prezumția de nevinovăție de care se bucură orice persoană cu privire la săvârșirea de contravenții.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile OG nr. 2/2001 și art. 118 din OUG nr. 195/2002.

În dovedire, conform art. 150 Cod procedură civilă, petentul a depus la dosar procesul verbal contestat în original.

Plângerea a fost legal timbrată cu taxa de timbru de 20 lei, conform chitanței de la fila 12 din dosar.

La data de 02.07.2015, intimatul a formulat o întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.

Intimatul a menționat că procesul-verbal atacat îndeplinește atât condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ.

Intimatul a învederat și faptul că abaterea a fost constatată în mod direct de agentul constatator aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, nefiind înregistrată pe suport magnetic. Actul sancționator a fost întocmit de un polițist rutier, agent specializat în supravegherea traficului rutier, prezumat ca fiind cunoscător al dispozițiilor legale în materia OUG nr. 195/2002. Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, procesul verbal, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatoarei, cât timp aceasta nu este în măsură să prezinte o probă contrară

În drept, acesta a invocat art. 205 Cod procedură civilă.

La data de 16.07.2015, petentul a depus la dosar un răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că susținerile intimatei sunt pur formale și neadevărate.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, la solicitarea ambelor părți.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/18.04.215, petentul C_______ V_____ C______ a fost sancționat contravențional cu avertisment și cu două puncte penalizare, în temeiul art. 142 lit. a din RAOUG nr. 195/2002 și art. 99 alin. 2 și art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din OUG nr. 195/2002, reținându-se că, în data de 18.04.2015, ora 11.00, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, și a oprit voluntar pe ____________________________ imobilului cu numărul 10, în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă.

Conform art. 34 alin. 1 din Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunile aplicate de către agentul constatator prin actul de sancționare.

Sub aspectul legalității procesului – verbal, instanța reține că agentul de poliție care a întocmit procesul – verbal contestat avea calitatea de agent constatator potrivit art. 15 alin. 3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor coroborat cu art. 109 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice, iar procesul – verbal atacat conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 și art.17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, modificată.

Contrar susținerilor petentului contravențională săvârșită a fost descrisă cu claritate, iar încadrarea juridică a acesteia a fost, în mod corect, efectuată prin raportare la art. 99 alin. 2 raportat la art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din OUG nr. 195/2002 rep, potrivit cu care constituie contravenție oprirea de către conducătorul de autovehicul neregulamentară.

În cuprinsul procesului verbal contravențional s-a menționat în mod corect și aplicabilitatea art. 142 lit. a din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, potrivit cu care Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă.

Sancționarea petentului a fost efectuată în mod legal, în temeiul art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, agentul constatator apreciind suficientă aplicarea unui avertisment. Totodată, conform art. 108 alin. 1 lit. a din OUG nr. 195/2002, agentul de poliția a dispus, în mod legal, aplicarea a două puncte penalizare.

Sub aspectul temeiniciei procesului – verbal, instanța reține că, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, întrucât fapta contravențională a fost percepută de agentul constatator ex propriis sensibus, acesta beneficiază de o prezumție relativă de temeinicie, în temeiul căreia face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă contestatorului potrivit art. 249 Cod procedură civilă.

Această interpretare este conformă cu exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, ce instituie necesitatea respectării garanțiilor prevăzute de art.6 CEDO în materie contravențională. În aplicarea prezumției de nevinovăție în materie contravențională, în cauzele A_____ c. României și N_______ G_______ c. României, Curtea Europeană a statuat că prezumțiile de fapt și de drept nu sunt în totalitate interzise de convenție, dacă nu depășesc anumite limite rezonabile. În ipoteza în care agentul constatator a perceput ex propriis sensibus fapta contravențională săvârșită, aceasta poate constitui o probă suficientă care să dovedească situația de fapt reținută în sarcina contravenientului, și să răstoarne astfel prezumția de nevinovăție, revenind acestuia din urmă sarcina probei contrare.

În cauză, petentul nu a făcut dovada contrară celor expuse de către agentul constatator, susținerile sale din cererea de chemare în judecată, în lipsa coroborării cu alte mijloace de probă nefiind suficiente pentru răsturnarea prezumției de temeinicie a procesului verbal.

Prin urmare, instanța reține că petentul a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa, procesul verbal fiind întocmit cu respectarea principiilor de legalitate și temeinicie prevăzute de OG nr. 2/2001.

În concluzie, constatând legalitatea și temeinicia procesului – verbal contravențional, instanța, în temeiul art.34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul C_______ V_____ C______ împotriva procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx/18.04.215.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C_______ V_____ C______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în București, __________________, sector 5, în contradictoriu cu intimatul M_________ A_________ INTERNE-POLITIA SECTORULUI 5-SECTIA 19 POLITIE, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 19, sector 3, ca neîntemeiată.

Cu apel care se depune la Judecătoria Sector 5 București în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

I____ S________ R_____ L______ A_____

Red. Jud. I.S. / 4 ex./ 20.11.2015