Cod ECLI ECLI:RO:TBBAC:2016:012.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 104/A/2016
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S_____ L_______ G____
Judecător C_______ C______ S_______
Grefier N_______ V_______ C_______
Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe apelant C____ Ș_____ și pe intimat I.P.J.BACĂU,PV.___________ CP NR.xxxxxxx/30.08.2014, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
Desfășurarea ședinței de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio în conformitate cu dispozițiile art. 231 al. 2 C.p.cv.
La apelul nominal făcut în ședința publică în ordina de pe listă la prima strigare se prezintă pentru intimat cons. juridic N_________ I_____, lipsă fiind apelantul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de grefier, evidențiind părțile, obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata precum și mențiuni referitoare la modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Reprezentantul intimatei depune la dosar delegație și arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat tribunalul constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Reprezentantul intimatului având cuvântul solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Dezbaterile fiind încheiate, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând
1 Împrejurările cauzei și soluția pronunțată de instanța de fond
Prin sentința cu nr 940/11.02.2015 , Judecătoria Bacău a respins plângerea contravențională ca nefondată , reținând următoarele considerente :
„Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 30.08.2014, petentul C____ S_____ a fost sancționat contravențional, pentru fapta prevăzută de art. art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu 9 puncte amendă în cuantum de 810 lei și sancțiunea complementară a retinerii permisului de conducere.
Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat, petentul a condus a condus auto marca marca Dacia cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN2-E85 interiorul localitatii G_______ D___ ,jud. Bacau cu viteza de 103 km/h înregistrată cu aparatul R____ marca Autovision montat pe auto MAI xxxxx.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-contestat, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit în mod legal, fapta fiind înregistrată și probată prin mijloace tehnice. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
Potrivit art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Totodată, conform art. 102 alin. (3) lit. e, din O.U.G. nr. 195/2002 săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile, în cazul depășirii cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Art. 49 alin 1 din același act normativ prevede că limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
În cauza de fața, din planșele foto si din înregistrarea radar depuse la dosar de către intimat, rezultă că cele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat corespund realității, petentul circulând cu auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXX in data de 30.08 2014, în jurul orei 07.38, cu viteza de 103 km/h in localitatea G_______ D___ ,jud. Bacau.
De asemenea, instanța constată ca aparatul radar cu care a fost înregistrată viteza autoturismului petentului este verificat metrologic, la dosarul cauzei fiind depus, în copie, buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx/04.04.2014 (fila 20) iar agentul constatator are atestat pentru utilizarea aparatului radar (fila 17).
În acest sens, instanța, analizând înregistrarea video depusă la dosarul cauzei, retine faptul că la ora 07:38:58 din înregistrare, echipajul de politie depistează auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXX, circulând cu viteza de 103 km/h în localitatea G_______ D___, jud Bacau.
Cu privire la susținerea petentului în sensul că aparatul radar ar înregistra viteza cu o marjă de eroare, instanța retine faptul că potrivit Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", în art. 3.1.3 lit. b) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de:
- +/- 3 km/h pentru viteze până la 100 km/h;
- +/- 3% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.
Instanța apreciază că aceste erori se iau în considerare la verificarea metrologică a aparatului radar or, în cauză aparatul radar cu care a fost înregistrat motocicleta aparținând petentului circulând cu viteza de 103 km/h este verificat metrologic, la dosarul cauzei fiind depus, în copie, buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx/04.04.2014.
Mai mult decât atât, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În aceste conditii, instanta apreciază că în lipsa unor dovezi concrete si edificatoare care să răstoarne situatia de fapt astfel cum a fost această retinută în procesul-verbal contestat, acesta se bucură de prezumtia de veridicitate, prezumtie care în cauză nu a fost răsturnată de petent.
În atare condiții, având în vedere că nu a fost răsturnată prezumtia de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de constatare a contraventiei, instanța reține că fapta menționată în cuprinsul acestuia corespunde realității, iar susținerile petentului în sens contrar sunt neîntemeiate.
Referitor la sancțiunile aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție, instanța le socotește legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind dispusă măsura sancționatorie a amenzii în cuantumul prevăzut de textul legal iar sancțiunea complementară este prevăzută de lege.
Totodată, instanța apreciază că aceste sancțiuni sunt justificate în raport de pericolul social al faptei, tradus prin riscul pe care conduita petentului îl prezintă pentru siguranța circulației rutiere.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 30.08.2014, a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare. „
2 Motive de apel
Prin apelul declarat , apelantul C____ Stfean a arătat că motivarea hotărârii apelate este lapidară și stereotipă întrucât în cuprinsul art 3.1.1 ale Normei de Metrologie Legală 021-05 nu se regăsește interpretarea dată de instanță în sensul că aceste marje de eroare se iau în considerare la verificarea metrologică ; nu luat în considerare faptul că mașina de poliție pe care era montat aceste aparat radar se afla în mișcare ; în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
Prin întâmpinarea depusă de către IPJ Bacău a solicitat respingerea apelului întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică ; fapta pentru care apelantul a fost sancționat contravențional a fost constată personal de agentul constatator , astfel încât procesul verbal se bucură de prezumția de temeinicie .
3.Soluția dată în apel
Prin procesul verbal ce face obiectul prezentei cauze s-a reținut că a condus a condus auto marca marca Dacia cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN2-E85 interiorul localitatii G_______ D___ ,jud. Bacau cu viteza de 103 km/h înregistrată cu aparatul R____ marca Autovision montat pe auto MAI xxxxx., faptă fiind prevăzută de art 121 alin 1 din HG 1391/2006 și sancționată de art 102 alin 3 lit e din OUG 195/2002
Cu privire la motivarea lacunară de către instanța de fond , Tribunalul reține că art 425 alin1 lit b c pr civ stabilește că hotărârea va cuprinde considerentele în care se vor arăta motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția , arătându-se atât motivele pentru care s-au admis , cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părțile .
În cauza Albina contra României , precum și în cauza V_____ I______ contra României , Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintește că dreptul la un proces echitabil , garantat de art 6 paragraful 1 din Convenție , include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor . Întrucât Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii , ci drepturi concrete și efective , acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real „ascultate ” , adică în mod concret examinate de instanța sesizată . Altfel spus , art 6 implică mai ales în sarcina instanței , obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor , argumentelor și elementelor de probă ale părților , cel puțin pentru a le aprecia pertinența .
Motivarea hotărârii judecătorești trebuie să fie în strictă concordanță cu măsurile luate de instanță prin dispozitiv .Scopul motivării este acela de a fundamenta și explica măsurile adoptate de instanță .Obligația judecătorului de a demonstra în scris de ce s-a oprit la soluția dată , pentru ce a respins susținerile unei părți este o obligație esențială prevăzută de art 425 alin1 lit b c pr civ c pr civ a cărei încălcare este sancționată cu nulitatea hotărârii conform art c pr civ .
Obligația de a motiva hotărârea este prevăzută printre altele și pentru exercitarea controlului judecătoresc în căile de atac .Nemotivarea hotărârii în privința aspectelor mai sus învederate împiedică exercitarea controlului judiciar , punând instanța de apel în imposibilitatea de a putea analiza justețea soluției adoptate în întregul său .
Legalitatea hotărârii atacate se analizează în funcție de motivele de fapt și de drept reținute de instanța de fond la adoptarea soluției , motive care trebuie să fie în concordanță cu actele existente la dosar și cu celelalte probe administrate .
Din simpla lectură a considerentelor se poate constatata că instanța de fond a apreciat existența faptei contravenționale în maniera reținută de agentul constatator , față de împrejurările cauzei analizând probele administrate în cauză și aplicând textele de lege incidente în cauză .
Aprecierea apelantului că în cuprinsul art 3.1.1 ale Normei de Metrologie Legală 021-05 nu se regăsește interpretarea dată de instanță nu poate reținută ca motiv de nulitate al sentinței întrucât prin însăși posibilitatea de a exercita apelul , apelantul are dreptul ca o instanță superioară în grad celei care a făcut o analiză a textului de lege să analizeze din nou textul de lege ,astfel încât acest motiv de apel nu este întemeiat
Cu privire la contravenția în discuție , instanța reține că art. 49 al.1 din OUG nr. 195/2002 prevede că limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Art. 121 alin 1 din Hotărârea nr. 1391 / 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prevede că conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Art 102 alin 3 lit e din același act normativ prevede că este contravenție depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
În cauza Lutz c. Germaniei ,Curtea Europeană a Drepturilor Omului , reiterând argumentele din cauza Ozturk c. Germaniei privind faptul că generalitatea normei și caracterul punitiv și represiv al sancțiunii sunt suficiente pentru a considera fapta ca „acuzație în materie penală” a analizat inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție în procedurile supuse analizei, statuând astfel expres faptul că această prezumție este aplicabilă în acest tip de cauze privind încălcarea regimului circulației rutiere.
Instanța constată că ,potrivit art 20 alin 2 din Constituția României , dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului , la care România este parte și legile interne , au prioritate reglementările internaționale , cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile .
Pornind de la prezumția de nevinovăție reglementată de art 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și analizând pretinsa netemeinicie a situației de fapt reținută în procesul verbal în discuție, instanța constată că aceasta este înlăturată prin faptul că din înregistrarea video depusă la dosar de către intimatul rezultă clar că apelantul conducea autoturismul XXXXXXXXX pe DN2-E85 interiorul localitatii G_______ D___ ,jud. Bacau cu viteza de 103 km/h.
Prin buletinul de verificare metrologică nr xxxxxxx/04.04.2014 se atestă că aparatul radar tip Audiovision era montat pe Dacia L____ MAI xxxxx este verificat metrologic pe 1an , instanța constatând că înregistrarea este realizată conform dispozițiilor legii , fiind valabilă . Potrivit atestatului de operator Audiovison , agentul constatator V____ I____ este atestat pentru înregistrări radar.
Cum textele de lege în baza căruia a fost sancționat petentul solicită ca mijlocul tehnic să fie omologat și verificat metrologic, aspect dovedit de către intimat , instanța consideră că petentul apelant nu a răsturnat în nici un fel prezumția relativă născută din planșele foto și că prezumția de nevinovăție a petentului a fost răsturnată , fapta contravențională existând în maniera reținută de către organele constatatoare.
În privința marjei de eroare de înregistrare a aparatelor radar , instanța consideră că normele legale prevăd posibilitatea existenței unei erori care poate duce fie la reținerea unei viteze mai mici , fie a uneia mai mare .Cum nu se poate solicita proba absolută a dovedirii unei situații de fapt nici uneia dintre părți , cum petentul nu a răsturnat în nici un fel prezumția relativă născută din planșele video cu privire la săvârșirea contravenției ,instanța reține că art 3.5.1.și art 3.1.1. lit c al Normei de metrologie legală NML 021-05 au fost respectate în momentul constatării contravenției și că prezumția de nevinovăție a petentului a fost răsturnată , fapta contravențională existând în maniera reținută de către organele constatatoare ,urmând a menține procesul verbal în ceea ce privește sancțiunea aplicată pentru fapta prevăzută de art 49 alin 1 din OUG 195/2002 .
Pornind de la art 21 din OG 2 /2001 (dreptul comun în materie contravențională )care permite aprecierea de către instanță a sancțiunii ce urmează a fi aplicată în funcție de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal , instanța consideră că cuantumul amenzii respectă principiul proporționalității între faptele contravenționale săvârșite și sancțiunea aplicată.
Cum nimic din probatoriul existent nu a format convingerea instanței cum că viața de zi de zi a apelantului ar fi afectată prin achitarea amenzii nedepunând nici o dovadă care să îi susțină apelul , instanța apreciază că sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce-i revin în materia regulilor privind regimul drumurilor publice.
Apreciind că fapta există în forma reținută de agentul constatator și în consecință instanța va respinge apelul ca nefondat ,menținând procesul - verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul formulat de apelant C____ Ș_____ cu domiciliul în Puatra N____ ___________________. 58 ____________ __________________ în contradictoriu cu intimat I.P.J.BACĂU cu sediul în Bacău ___________________. 2 jud. Bacău, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2016
PREȘEDINTE
S_____ L_______ G____
Judecător
C_______ C______ S_______
Grefier
N_______ V_______ C_______
Red.sent.civ. PNE
Red/tehn/jGSL/09.02.2016
Ex.4/tehnored.CN-09.02.2016