R O M A N I A

TRIBUNALUL TELEORMAN

SECTIA CIVILA

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 895

APEL

Ședința publică de la 4 septembrie 2015

Tribunalul compus din:

Președinte – V_____ B______

Judecător - E_____ E____ E_____

Grefier – E____ Bînciu

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta-intimată C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-Direcția Regională de Drumuri și Poduri București cu sediul în București, str. _____________________. 401 A, sector 6 împotriva sentinței civile nr. 379 din 26 mai 2015 pronunțată de Judecătoria T____ M_______ în contradictoriu cu intimatul-reclamant R________ M_____ G______ cu domiciliul în T____ M_______, __________________________. 34, județ Teleorman, având ca obiect – contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

- dosarul se află la primul termen de judecată în apel;

- cererea de apel este semnată, motivată, timbrată cu suma de 20 lei cf. Ordinelor de Plată nr. xxxxx/24.09.2015, nr. xxxxx/24.09.2015, xxxxx/24.09.2015 și nr. xxxxx/24.09.2015 (filele 7-10).

- în procedura prealabilă nu s-a depus întâmpinare;

- apelanta-reclamantă prin cererea de chemare în judecată a solicitat judecarea cauzei în lipsă;

Instanța din oficiu invocă excepția necompetenței funcționale a Secției Civile a Tribunalului Teleorman având în vedere că prin sentința apelată a fost soluționată o plângere contravențională și lasă cauza în pronunțare asupra acestei excepții.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2461 din 11.02.2015,Judecătoria sector 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale pentru capătul de cerere privind plângere împotriva procesului verbal __________ nr. xxxxxxx/12.05.2011 încheiat de intimată și a declinat competența de soluționare a plângerii formulată de contestatorul R________ M_____ G______, cu domiciliul în T____ M_______, _________________________. 34, județ Teleorman, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în sector 6,București, _____________________. 401 A în favoarea Judecătoriei T____ M_______.

A disjuns capătul de cerere privind contestația la executare formulată de contestatorul R________ M_____ G______, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, formându-se un nou dosar, cu termen de judecată la data de 11.03.2015.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art. 10 din OG nr. 15/2002 contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002,cu modificările ulterioare.

Potrivit art. 10/1 din același act normativ, prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea însoțită de copia procesului verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliată sau își are sediul contravenientul.

Dispozițiile stipulate în textul de lege menționat mai sus stabilesc o competență teritorială exclusivă, care nu poate fi înlăturată prin convenția părților, astfel cum reiese din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art.126 Cod procedură civilă.

Verificând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța a constatat că petentul are domiciliul în T____ M_______, _____________________. 324, județul Teleorman, localitate care se găsește în raza teritorială a Judecătoriei T____ M_______.

În aceste condiții, instanța competentă să soluționeze pricina este conform art. 10/1 din O.G.nr. 15/2002, judecătoria în a cărei rază își are domiciliul petentul, motiv pentru care, față de dispozițiile art. 129 alin.2 pct. 3 Cod procedură civilă și în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, instanța a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei sectorului 1 București pentru capătul de cerere privind plângerea împotriva procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/12.05.2011 încheiat de intimată și a declinat competența de soluționare a plângerii formulată împotriva procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/12.05.2011 încheiat de intimată în favoarea Judecătoriei T____ M_______.

În ceea ce privește contestația la executare, care este de competența instanței de executare, în vederea continuării judecății, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privind contestația la executare, formându-se un nou dosar, cu termen de judecată la data de 11.03.2015, cu citarea părților.

Prin sentința civilă nr. 379 din 26 mai 2015, Judecătoria T____ M_______ a admis plângerea contravențională formulată de petentul R________ M_____ G______, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției __________, nr. xxxxxxx/12 mai 2011, încheiat de C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Direcția Regională de Drumuri și Poduri București și în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri București.

A anulat, ca nelegal, procesul verbal de constatare a contravenției ,_________, nr.xxxxxxx/12 mai 2011, încheiat de C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și poduri București.

A reținut instanța de fond că În temeiul art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța are îndatorirea de a verifica, din oficiu, existența mențiunilor privind ”numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator”, în situația lipsei acestor mențiuni intervenind sancțiunea nulității necondiționate de o vătămare.

Astfel, în ceea ce privește semnătura olografă a agentului constatator, instanța a considerat că această condiție nu este îndeplinită pentru următoarele considerente: procesul-verbal de contravenție a fost semnat în formă electronică de către agentul constatator G______ C_________, pe numele căruia a fost emis certificatul calificat, în conformitate cu prevederile înscrise în art. 7 din Legea nr. 455/2001, potrivit cărora „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii”.

Instanța a constatat aplicabilitatea Deciziei pronunțate în interesul legii nr. 6/2015 de către Înalta Curtea de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial la 25.03.2015.

Existența unui recurs în interesul legii nu poate avea caracterul unei legi contravenționale mai favorabile, deci aplicarea interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție se poate face indiferent de data publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat apel, apelantul-intimat criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind că instanța de fond a interpretat greșit legea, în sensul că aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului verbal de contravenție nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare.

La termenul din data de 4.09.2015, tribunalul, din oficiu a invocat excepția necompetenței funcționale a secției civile a Tribunalului Teleorman, asupra căreia se va pronunța mai întâi, potrivit art. 248 Cod procedură civilă.

Pornind de la definiția competenței ca fiind aptitudinea recunoscută de lege unei instanțe sau unui alt organ cu activitate jurisdicțională de a soluționa o anumită pricină, tribunalul apreciază că instituția competenței vizează instanța, iar nu secția.

Competența privită din punctul de vedere al secțiilor unei instanțe decurge, de fapt, din repartizarea unor atribuții pentru secțiile instanței respective.

Observă tribunalul că, prin sentința civilă nr.2461/11.02.2011,Judecătoria sectorului 1 București a disjuns capătul de cerere privind contestația la executare formulată de contestatorul R________ M_____,iar Judecătoria T____ M_______ a soluționat doar plângerea formulată împotriva procesului verbal __________ nr. xxxxxxx/12.05.2011, întocmit de C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și poduri București.

În raport de precizările anterioare, având în vedere obiectul cauzei, apel împotriva unei sentințe prin care a fost soluționată o plângere contravențională și Hot. Nr. 8 din 30 septembrie 2014 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Teleorman, potrivit căreia, în compunerea completelor de judecată pentru soluționarea dosarelor de acest fel, începând cu 01.10.2014, vor intra judecătorii din cadrul secției C______, tribunalul apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 200 alin.1/1 Cod procedură civilă în temeiul cărora va admite excepția și va trimite dosarul secției specializate competente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Admite excepția necompetenței funcționale a Secției Civile a Tribunalului Teleorman.

Trimite cauza Secției Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și C_________ Administrativ și Fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, azi, 4 septembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

V_____ B______ E_____ E____ E_____ E____ Bînciu

Red. Th.red. EE 08.09.2015/ 2 ex.

D.f. XXXXXXXXXXXXXX

J.f. R_______ D____