Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Codul operatorului de date personale: 4481

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B R Ă I L A

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr.519/R.CA

Ședința publică din data de 24 octombrie 2013

Completul compus din:

Președinte: G______-E____ V_____ - judecător

Judecător: M_____ S____

Judecător: C_____ G_______ I______

Grefier: L____ M_______

------------

La ordine fiind soluționarea recursului de contencios administrativ declarat de recurentul-petent P_____ C_________, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat – M___-B____ C____, cu sediul profesional în Iași, ____________________.B, județul Iași; împotriva sentinței civile nr.1140 din data de 11 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX; în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului B_____, cu sediul în B_____, ________________________.10-12, județul B_____; având ca obiect – anulare proces-verbal contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că procedura de citare este legal îndeplinită; recursul este declarat în termen legal; motivat; exceptat de la plata taxelor judiciare de timbru; cauza se află la primul termen de judecată, după care;

În urma deliberării instanța a pronunțat următoarea decizie de contencios administrativ;

TRIBUNALUL

Asupra recursului în contencios administrativ de față:

Prin sentința civilă nr.1140/11.02.2013 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul P_____ C_________ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului B_____ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 01.07.2012.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal menționat petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 140 lei potrivit art.108 alin.1 lit. a pct.7 din O.U.G. nr.195/2002, întrucât la data de 01.07.2012, ora 13:20 a condus pe DE 584 un autoturism marca Toyota fără a folosi luminile de întâlnire.

Analizând procesul verbal din punct de vedere al legalității, instanța a constat că acesta respectă condițiile prevăzute sub sancțiunea nulității de art.17 din O.G. nr.2/ 2001.

De asemenea, a observat judecătoria, procesul verbal a fost semnat fără obiecțiuni de petent.

Instanța a constatat că deși petentul susține că luminile de întâlnire erau funcționale, contrar celor reținute de agentul constatator, fiind o setare automată a autoturismului condus, nu a făcut nici o dovadă în acest sens deși avea posibilitatea reală și efectivă să facă dovezi în sprijinul afirmațiilor sale, beneficiind de accesul efectiv la actul de justiție administrat de o instanță imparțială, în acord cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Procesul verbal este un înscris oficial ce se bucură de prezumția relativă de adevăr până la proba contrară ce poate fi făcută prin orice mijloc de probă dar petentul nu a administrat nici un mijloc de probă în acest sens.

Pentru aceste motive instanța a apreciat că procesul verbal este legal și temeinic încheiat.

Au fost considerate nefondate susținerile petentului că lipsa pericolului social este o garanție statuată de prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această normă statuează dreptul la un proces echitabil care a fost asigurat petentului în prezenta cauză iar aprecierea în concret a gradului de pericol social revine prezentei instanțe investită cu soluționarea plângerii petentului.

Or, instanța a apreciat că sancțiunea este proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise de petent care a fost sancționată prin aplicarea minimului amenzii prevăzută de lege și nu se impune preschimbarea sancțiunii amenzii în cea a avertismentului. Folosirea luminilor de întâlnire pe timpul zilei este o măsură de siguranță prevăzută de legiuitor ce are drept scop preîntâmpinarea producerii de accidente rutiere și este o obligație ce se impune a fi respectată de toți participanții la trafic. Încălcarea acestei obligații notorii pentru toți participanții la trafic justifică sancționarea cu amendă a petentului, sancțiunea aplicată fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petentul P_____ C_________ solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și anularea procesului verbal de contravenție.

În motivarea recursului s-a arătat că a fost sancționat pe nedrept deoarece autoturismul Toyota pe care îl conduce are aprinse tot timpul luminile de întâlnire, fiind o setare de fabricație.

Recurentul a considerat că în lumina jurisprudenței CEDO, contravențiile sunt încadrate în sfera acuzațiilor în materie penală la care se referă primul paragraf al art.6 din convenție și ca atare sunt necunoscute garanțiile specifice în materie penală printre care și lipsa pericolului social.

S-a precizat de recurent că revenea instanței de judecată obligativitatea de a analiza în concret gradul de pericol social, analiză ce nu a fost efectuată în cauză.

Totodată, s-a arătat de recurent, instanța de fond i-a încălcat dreptul la un proces echitabil deoarece instanța a respins proba cu martori pentru că nu a fost indicat în plângere.

În drept, recurentul a invocat dispozițiile art.304 pct.9 din codul de procedură civilă.

Deși a fost citat procedural, intimatul I____________ de Poliție al Județului B_____ nu a formulat întâmpinare pentru a-și preciza poziția procesuală.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.304/1 Cod procedură civilă, tribunalul va constata că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a analizat în mod corect probele administrate în cauză raportat la dispozițiile legale aplicabile în speța dedusă judecății pronunțând o soluție necriticabilă atat sub aspectul legalitatii cat si al temeiniciei procesului verbal.

Tribunalul va înlătura susținerea recurentului privind încălcarea art.6 alin.2 din Convenția Europeană a drepturilor omului.

În cauză nu s-a adus nici o atingere a dreptului recurentului la respectarea prezumției de nevinovăție deoarece CEDO a considerat în materie de circulație rutieră ca art.6 alin.2 nu se opune aplicării unui mecanism care nu face altceva decât să instaleze o prezumție relativă de conformitate a unui proces verbal la realitate, prezumție fără care ar fi practic imposibilă pedepsirea încălcărilor cu privire la circulația rutieră (cauza H______ împotriva României, cauza Stevens împotriva Belgiei).

Curtea Europeană a mai constatat că orice sistem juridic operează cu prezumție de fapt sau de drept și convenția nu se opune în principiu acestui fapt, dar că acesta obligă statele contractante, în materie penală, să nu depășească un anumit prag; în special art.6 paragraful 2 impune statelor să aibă în vedere aceste prezumții în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și păstrând dreptul de apărare (cauza Salabiaku împotriva Franței, Telfner împotriva Austriei).

În prezenta cauză se reține că prezumția de răspundere a recurentului – petent stabilită prin procesul verbal este relativă și dovada contrară putea fi adusă de acesta prin intermediul oricărui element de probă permis de codul de procedură civilă. De asemenea, petentul a avut posibilitatea de a contesta legalitatea și temeinicia procesului verbal în litigiu.

În concret, se constată că petentul, deși a solicitat prin plângerea introductivă proba testimonială, nu l-a indicat (nume și adresă) potrivit art.112 din codul de procedură civilă și nici ulterior, prin nota de probe, nu i-a asigurat prezența acestuia la termenul de judecată acordat în cauză, petentul însuși lipsind din ședința respectivă.

Prin urmare, tribunalul constată că, deși a avut la îndemână și i-au fost asigurate mijloace procedurale, recurentul – petent nu a uzat de ele ci s-a prevalat ulterior de dispozițiile Convenției și jurisprudenței CEDO.

Cât privește gradul de pericol social, se observă de tribunal că judecătoria l-a analizat în concret, concluzionând în mod corect că este proporțional cu sancțiunea aplicată de agentul constatator.

Totodată, din analiza sentinței civile nr.1140/11.02.2013 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, tribunalul va observa că nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, hotărârea instanței de fond fiind legală.

Având în vedere aceste considerente și observând că în cauză nu sunt motive de casare sau modificare, tribunalul va aprecia că recursul declarat este nefondat urmând ca, în temeiul art.312 cod procedură civilă, să îl respingă ca atare și să mențină ca temeinică și legală hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOITIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul de contencios administrativ declarat de recurentul-petent P_____ C_________, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat – M___-B____ C____, cu sediul profesional în Iași, ____________________.B, județul Iași; împotriva sentinței civile nr.1140 din data de 11 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX; în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului B_____, cu sediul în B_____, ________________________.10-12, județul B_____; având ca obiect – anulare proces-verbal contravenție.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi data de 24 octombrie 2013.

Președinte,Judecător,Judecător,

G______-E____ VoineaMioara SpițăCorina-G_______ I______

Grefier,

L____ M_______

Red. G.-E. V_____/ 25.11.2013

Dact. M.S. / 3 ex./ 28.11.2013

Jud. Fond: M_____ F_____ C_______