Anulare proces verbal de contravenţie - Decizia 735/2015 din 15 septembrie 2015 dată de Tribunalul BACĂU

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul BACĂU

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie

Număr hotarâre:
735/2015 din 15 septembrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 735/2015

Ședința publică de la 15 Septembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A_______ C_____

Judecător M____ O_________

Grefier A_____ M_____

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe apelantul I.P.J. B____ - SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE - F.D.N.E. ONEȘTI, în contradictoriu cu intimatul L_____ NICUȘOR, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la strigarea cauzei la ordine, a răspuns pentru apelant c.j. N_________ I_____ și intimatul, personal, identificat prin CI ________ nr. xxxxxx.

Procedura de citare deși inițial nelegal îndeplinită cu intimatul întrucât acesta a fost citat la adresa din Tg. Ocna, ____________________, județul B____ și nu la adresa din Moinești, __________________________. G2, ____________________, se acoperă prin prezența intimatului în fața instanței.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței părțile, obiectul cauzei și modul în care s-a realizat procedura de citare.

Instanța dispune rectificarea conceptului de citare, în sensul că intimatul L_____ Nicușor va figura cu domiciliul în Moinești, __________________________. G2, ____________________.

În temeiul art. 258 alin. 1 și art. 255 alin. 1 instanța încuviințează proba cu înscrisuri.

Intimatul depune la dosar practică judiciară.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.

C.j. al apelantului solicită admiterea apelului, întrucât instanța de fond în mod greșit a admis excepția prescripției sancțiunii amenzii contravenționale. S-a susținut că afișarea procesului –verbal de contravenție s-a efectuat în mod defectuos, însă ICCJ prin Decizia nr. 10 din 10.06.2013 a stabilit modalitatea de comunicare a procesului –verbal prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Afișarea procesului – verbal de contravenție s-a făcut în mod corect. Instanța a greșit atunci când a considerat că nu s-a comunicat procesul – verbal. Domiciliul semnifică locația unde persoana fizică își declară locuința principală. În concluzie afișarea procesului – verbal de contravenție a fost legală, apelantul nefiind obligat să facă afișarea acestuia și la reședința intimatului, motiv pentru care solicită admiterea apelului și respingerea plângerii ca neîntemeiată.

Intimatul solicită respingerea apelului, ca nefonat și netemeinic, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond a pronunțat corect hotărârea. Apelantul nu recunoaște prevederile legale ale art. 180 alin. 1 din Regimul de Aplicare al Codului Rutier care menționează că în procesul –verbal de contravenție trebuie să se menționeze domiciliul sau reședința contravenientului. S-a pornit greșit în sensul că nu s-a trecut în procesul – verbal și reședința intimatului. Intimatul a mai fost sancționat și în anul 2002, când în procesul – verbal încheiat atunci s-a menționat și domiciliul și reședința sa. Au existat și două adrese între I__ și intimat, care i-au fost comunicate la reședința acestuia. Deci, în concluzie solicită respingerea apelului, motivat de faptul că intimatul trebuia să cunoască conținutul procesului – verbal, iar acest lucru nu putea fi realizat decât dacă era comunicat la reședința sa.

Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 13.10.2014, sub numărul XXXXXXXXXXXXX, petentul L_____ Nicușor a chemat în judecată pe intimatul I__ B____ –FDNE Onești, solicitând instanței, pe cale de excepție să constate prescrisă executarea sancțiunii contravenționale, iar pe fond să anuleze procesul verbal ________, nr.xxxxxxx din 19.10.2012.

În motivarea excepției petentul a arătat că la data de 29.09.2014 a primit prin poștă de la Primăria Tg.Ocna somația și titlul executoriu nr. xxxxx din 03.09.2014, împreună cu o copie a procesului verbal a cărui anulare o cere.

Față de acest proces verbal, petentul a arătat că nu i-a fost comunicat anterior, până la data la care s-a emis somația și titlul executoriu sus-menționate.

A mai arătat petentul că la data întocmirii procesului verbal locuia efectiv în mun. Moinești, _____________________. G2, ____________________ de reședință, însă procesul verbal a fost completat în mod eronat cu adresa de domiciliu din Tg.Ocna, deși în fapt petentul locuia în mod legal la adresa de unde își are declarată reședința.

În plus, petenul a precizat că și afișarea procesului verbal s-a făcut tot la domiciliul din Tg.Ocna.

Petentul a subliniat că a luat cunoștință despre existența acestui proces verbal la data de 29.09.2014, cu ocazia ridicării somației și a titlului executoriu de la oficiul poștal.

II. Prin sentința civilă nr. 123/15.01.2015 a Judecătoriei Onești s-a respins excepția tardivității introducerii plângerii contravenționale.

S-a admis acțiunea formulată de către petentul L_____ Nicușor, în contradictoriu cu intimatul I__ B____ –FDNE Onești.

S-a admis excepția prescripției sancțiunii amenzii contravenționale.

S-a constatat prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale, aplicată prin procesul verbal ________, nr.xxxxxxx din 19.10.2012.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că ”Cu privire la excepția tardivității formulării cererii invocată de către intimat prin întâmpinare, instanța reține următoarele:

Conform art. 31, alin. 1 din OG 2/2001 termenul în care trebuie formulată plângerea contravențională este de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului verbal, iar în temeiul art. 101 C.pr.civ acest termen se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit.

În situația în care contravenientul nu este prezent la momentul întocmirii procesului verbal, sau refuză semnarea procesului verbal conform art. 27 din OG 2/2001 acesta se va comunica fie prin poștă, cu aviz de primire, fie prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, operațiunea de afișare fiind consemnată într-un proces verbal care trebuie semnat de cel puțin un martor.

În cauza dedusă judecății, din procesul verbal de afișare datat 09.11.2012 (fila 7), reiese că procesul verbal a fost afișat la adresa de domiciliu a petentului, situată în Tg.Ocna, în prezența martorului N___ M______.

Deși intimatul susține că procedura de afișare a fost legal realizată, instanța observă că aceasta a fost efectuată la domiciliul petentului, deși din Adresa emisă de compartimentul DEPAB din cadrul Judecătoriei Onești (fila 31), reiese că în perioada 02.08.2010 – 29.07.2014 petentul a avut reședința stabilită în mod legal în Moinești, ______________________. 37, _____________, jud. B____.

Față de această situație, instanța va reține incidența situației aparte în care petentul are pe lângă domiciliu legal, o reședință stabilită în mod legal și opozabilă terților, prin efectuarea formalităților la Serviciul de Evidența Populației, situație în care se impunea ca efectuarea procedurii de comunicare să fie realizată la reședința contravenientului, unde acesta locuia în fapt, în mod statornic la data respectivă.

Prin analogie cu prevederile art. 90 C.pr.civ de la 1865, comunicarea procesului verbal se impune a fi făcută la locul unde contravenientul locuiește efectiv, iar când acesta are atât domiciliul, cât și reședința cunoscute de către autoritățile statului, acestora le incumbă obligația de a efectua comunicările la adresa unde acesta locuiește în mod efectiv la data comunicării, în speță la reședința stabilită în mod legal în Moinești.

Afișarea procesului verbal la o altă adresă decât aceea unde contravenientul locuiește în mod legal și efectiv echivalează cu lipsa afișării, iar termenul de 15 zile pentru formularea plângerii contravenționale nu curge împotriva petentului.

Din dovada de comunicare a titlului executoriu nr.xxxxx din 03.09.2014 și a somației nr.xxxxx din 03.09.2014 (filele 9-11), reiese că procesul verbal contestat i-a fost comunicat legal abia la data de 26.09.2014 (fila 10). Ținând cont de faptul că intimatul nu a contestat că procedura de comunicare a procesului verbal s-a făcut la domiciliul legal, iar nu la reședință, data de la care se va calcula termenul de 15 zile pentru introducerea plângerii contravenționale este 26.09.2014.

În acest sens, plângerea contravențională depusă la poștă la data de 10.10.2014 (fila 13), a fost formulată în termenul legal de 15 zile.

În consecința, instanța urmează să respingă excepția tardivității formulării plângerii contravenționale.

În ceea ce privește excepția prescripției sancțiunii contravenționale, instanța reține că:

În temeiul art. 14 din OG 2/2001 în vigoare la data constatării contravenției, executarea sancțiunii amenzii se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

În cauză, procesul verbal a fost întocmit în data de 19.10.2012, iar procedura de afișare din data de 09.11.2011 (fila 7), nu s-a făcut la adresa reședinței petentului stabilită în mod legal, așa încât se consideră că procedura de afișare nu a fost realizată, iar actul administrativ nu a ajuns la destinatar.

Având în vedere că termenul de prescripție a executării sancțiunilor contravenționale principale se calculează pe zile libere conform art. 101 alin. 3 C.pr.civ, neintrând în calcul nici ziua când a început (19.10.2012), nici ziua când s-a sfârșit, și că din înscrisurile depuse la dosar (filele 8-10), reiese că petentul intrat în posesia procesului verbal abia la data de 26.09.2014.

Astfel, se opinează în sensul că art. 14 din OG 2/2001 reglementează un caz special de prescripție a executării amenzii contravenționale, în care nu este sancționată pasivitatea din cadrul procedurii de executare (situație în care se aplica termenul de prescripție din Codul de procedura fiscala), ci însăși necomunicarea procesului verbal.

Instanța este de părere că o constatare a acestei prescripții în cadrul plângerii contravenționale este admisibilă și din considerente legate de eficienta actului de justiție. Astfel, în măsura în care potrivit art. 37 din OG 2/2001 în vigoare la data constatării contravenției, hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea este titlu executoriu, iar in vederea executării amenzii, instanța trebuie sa comunice din oficiu dispozitivul hotărârii către autoritățile competente pentru executarea fiscala, respingerea de plano a incidenței dispozițiilor art. 14 alin. 1 din OG 2/2001 în acest gen de acțiuni ar avea ca efect crearea artificială a unui titlu executoriu cu privire la o sancțiune a cărei executare este prescrisă. Mai mult, din moment ce răspunderea contravențională este una administrativă, bineînțeles cu respectarea garanțiilor art. 6 din Convenția Europeana a drepturilor Omului, se consideră că instanța poate verifica aptitudinea unui act administrativ de a-și mai produce efectele și prin prisma unor evenimente intervenite ulterior întocmirii lui.

Având în vedere soluția pronunțată cu privire la excepția prescrierii executării sancțiunii în baza procesului-verbal contestat, instanța apreciază ca nu se mai impune analiza fondului cauzei și a temeiniciei procesului verbal contestat.

Prin urmare, instanța urmează să admită excepția prescrierii executării sancțiunii în baza procesului-verbal contestat.”

III. Împotriva acestei hotărâri intimatul a declarat apel, considerând-o nelegală și solicitând verificarea cauzei sub toate aspectele.

În motivare, invocă Decizia nr. 10/2013a ICCJ, art. 87 Cod procedură civilă, arătând că procedura de afișare a fost realizată în mod legal la domiciliul contravenientului așa cum era stipulat expres în lege, nefiind obligatorie afișarea la reședința petentului așa um a interpretat instanța de fond.

IV. Analizând înscrisurile aflate la dosar, tribunalul constată că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________, nr.xxxxxxx din 19.10.2012 (fila 7) petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 280 lei pentru nerespectarea dispozițiilor art.49, alin.1 din OUG 195/2002.

În procesul verbal s-a reținut că la data de 19.10.2012, ora 15:40, petentul a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DN 12A, în loc. Dofteana, jud. B____, cu viteza de 80km/h, viteză stabilită cu aparatul radar marca Autovision, instalat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx.

Instanța observă că aceasta a fost efectuată la domiciliul petentului, deși din Adresa emisă de compartimentul DEPAB din cadrul Judecătoriei Onești (fila 31), reiese că în perioada 02.08.2010 – 29.07.2014 petentul a avut reședința stabilită în mod legal în Moinești, ______________________. 37, _____________, jud. B____.

Potrivit RIL 7/2013 ”Decizia nr. 1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale confirmă ipoteza susținută, statuând că rațiunea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, "constă în aducerea la cunoștința persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate [...]. Rezultă că această modalitate de comunicare a procesului-verbal este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate".

Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.

Decizia nr. 1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale confirmă ipoteza susținută, statuând că rațiunea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, "constă în aducerea la cunoștința persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate [...]. Rezultă că această modalitate de comunicare a procesului-verbal este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate".

Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.

Raportat la soluția instanței de fond, se observă că procesul verbal de contravenție a fost comunicat la domiciliul petentului, deși din Adresa emisă de compartimentul DEPAB din cadrul Judecătoriei Onești (fila 31), reiese că în perioada 02.08.2010 – 29.07.2014 petentul a avut reședința stabilită în mod legal în Moinești, ______________________. 37, _____________, jud. B____.

Mai mult decât atât din art. 27 din OG 2/2001 rezultă că ” Art. 27
Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata de face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza _____________________ semnat de cel putin un martor.”

Textul legal nu distinge posibilitatea comunicării procesului verbal de contravenție la reședința contravenientului.

În cauză, cu atât mai mult rezultă reaua credință a contravenientului în sensul că acesta a avut cunoștință de întocmirea procesului verbal de contravenție, fiind de față la această operațiune dar refuzând să semneze. Însă, la rubrica obiectiuni a precizat ”nu am obiecțiuni” în condițiile în care putea preciza că nu este inserat în mod corect domiciliul în procesul - verbal de contravenție.

Prin urmare, domiciliul conform art. 87 C.civ este locuinta principală iar resedinta conform art. 88 e locuinta secundară. În conformitate cu art. 90 Cod civil ” (1) Reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut”. Per a contrario, când domiciliul e cunoscut, nu se pune problema să se considere că operează prezumția de domiciliu la reședință.

Textul legal nu distinge posibilitatea comunicării procesului verbal de contravenție la reședința contravenientului.

Prin urmare, instanța constată că în mod legala fost comunicat procesul verbal de contravenție la domiciliul petentului, constatând că acesta a fost afișat la data de 09.11.2012.

Având în vedere că petentul a formulat plângerea contravențională la data de 13.10.2014, la aproape doi ani de la comunicarea procesului verbal de contravenție, instanța având în vedere considerentele expuse mai sus, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 2 C.proc.civ, va admite apelul formulat, va schimba în tot sentința pronunțată și va admite excepția tardivității, respingând în consecință plângerea contravențională.

Față de soluția dată excepției tardivității tribunalul va respinge cererea de constatare a prescripției executării sancțiunii contravenționale.

Prezenta decizie este definitivă, în conformitate cu dispozițiile art. 634 alin. 1 pct. 4 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite apelul privind pe apelantul I.P.J. B____ - SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE - F.D.N.E. ONEȘTI, cu sediul în B____, ____________________. 2, județul B____, în contradictoriu cu intimatul L_____ NICUȘOR, cu domiciliul în Moinești, __________________________. G2, ____________________.

Schimbă în tot sentința apelată în sensul că:

Admite excepția tardivității plângerii contravenționale.

Respinge ca tardivă plângerea contravențională.

Respinge ca neîntemeiată cererea de constatare a prescripției executării sancțiunii contravenționale.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Septembrie 2015.

Președinte,

A_______ C_____

Judecător,

M____ O_________

Grefier,

A_____ M_____