Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 07 Mai 2014

PREȘEDINTE - E____ P____

JUDECĂTOR A___ T________

Grefier M______ I____ P_____

DECIZIE Nr. 248/2014/CA

Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe apelantul P_______ M___________ Iași și pe intimatul S_______ V_______ I___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Constatând apelul în stare de judecată și văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța reține cauza spre soluționare.

T R I B U N A L U L

Deliberand asupra apelului de fata :

Prin sentinta civila nr.xxxxx/12.12.2013 a fost admisa in parte plingerea petentului S_______ V_______ I___ domiciliat in Iasi __________________ 577 __________________________ nr XXXXXXXXXXXXXX la data de 2 03 2013 formulata împotriva procesului verbal de contravetie nr xxxxxx intocmit la data de 12 martie 2013 de catre intimatul PRIMARIA M___________ IASI .

A fost exonerat petentul de la plata amenzii contraventionale de 500 lei .

S a inlocuit amenda contraventională de 500 lei stabilita prin procesul verbal de contravetie nr xxxxxx intocmit la data de 12 martie 2013 cu avertismentul.

Pentru a se pronunta astfel prima instanta a retinut urmatoarele:

retine ca prin procesul verbal de contravetie nr xxxxxx intocmit la data de 12 martie 2013 de catre intimatul Primaria muncipiului IASI a fost sanctionat contraventional cu suma de 500 pentru incalcarea art 56 alin 1 lit b din legea 230/2007.

„Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prin raportare la situația de fapt descrisă în procesul verbal și la încadrarea juridică dată acesteia de către agentul constatator, instanța reține faptul că procesul-verbal poate fi calificat drept un act administrativ iar, condițiile de valabilitate a acestor acte sunt: respectarea competenței, a formei și procedurii de emitere a actului, a conformității conținutului actului cu actele juridice cu forță superioară, precum și cu scopul legii.

Așadar, în speță, instanța constată că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute indicate de dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr. 2/2001, retinand, de asemenea, si împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectare tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).

Pe de alta parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.

Instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal ________-OP nr.xxxxxx din 12.08.2011 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D__ fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe sau nu prezinta o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional

În acest context, ținând cont că pe parcursul judecății contestatorul nu a făcut în niciun fel dovada situației de fapt pe care o invoca, deși, potrivit art. 249 C. pr. civ., lui îi revenea această probă, instanța consideră că forța probantă a procesului-verbal de contraventie nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția temeinicie instituită în favoarea sa.

Cât privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată - - instanța apreciază că măsura avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția contestatorului asupra obligațiilor ce-i revin.

Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite), art. 21 alin. 3 din același act normativ (conform căruia, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”), precum și de art. 7 alin. 3 în care se învederează că „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”.

Pe de altă parte, instanța are în vedere deopotrivă gradul de pericol social concret relativ scăzut al contravenției dat fiind faptul ca petentul este la prima abatere, și, nu în cele din urmă, convingerea pe care și-a format-o în sensul că petentul nu va mai repeta această faptă (prima, de altfel, de această natură) chiar și fără aplicarea unei amenzi contravenționale.

În consecință, instanța urmează a admite în parte plângerea și va înlocui sancțiunea amenzii contraventionale de 500 lei aplicata prin procesul-verbal de contravenție de către intimat, cu sancțiunea avertismentului, mentinand celelalte dispozitii din cuprinsul actului constatator.

De asemenea, instanța atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptelor săvârșite și îi recomandă ca, pe viitor, să se conformeze dispozițiilor legale în materie. »

Impotriva acestei sentinte a promovat apel P_______ M___________ Iasi criticand solutia sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei, apreciind ca procesul verbal este legal si temeinic bucurandu-se de prezumtia de legalitate, si solicita admiterea apelului si respingerea plangerii contraventionale.

Intimatul legal citat a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat.

Nu au fost administrate probe noi .

Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința apelată recurată prin prisma motivelor invocate reține următoarele:

În mod corect și pe baza unui probatoriu atent analizat, judecătorul fondului a reținut situația de fapt și a procedat la reindividualizarea sancțiunii aplicată petentului intimat .

În drept, Tribunalul apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică și bine argumentată, apelul iind în mod vădit neîntemeiat.

Orice sancțiune juridică , inclusiv cea contravențională , nu reprezintă un scop în sine , ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale , de formare a unui spirit de responsabilitate , iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii .

Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate .

În consecință , în cazul faptelor cu un grad scăzut de pericol social , scopul sancțiunilor contravenționale se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului , fără aplicarea amenzii contravenționale , ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social .

În mod judicios a reținut Judecătoria gradul de pericol social scăzut al faptei săvârșite de intimatul petent .

De asemenea în mod judicios a făcut instanța de fond aplicarea principiului proporționalității între fapta comisă și consecințele comiterii ei (potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului fiind necesară existența unei proporționalități între fapta comisă și consecințele comiterii ei - cauza Muller contra Franței, cauza Handyside împotriva Regatului Unit) procedând ca atare la înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment .

Prin urmare , reținând în acord cu judecătorul fondului că legea petentul nu a facut dovada unei situatii cotrare, în baza art. 480 al. 1 C.p.civ. va respinge calea de atac, păstrând sentinta pronunțată de Judecătoria Iași ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de P_______ M___________ Iasi împotriva sentinței civile nr. xxxxx/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iasi , sentință pe care o mentine .

Definitivă .

Pronunțată în ședință publică azi, 7 mai 2014.

Președinte, E____ P____		Judecător, A___ T________
	Grefier, M______ I____ P_____

M.P. 08 Mai 2014

Red/tehnored TAM 4 ex.

04.06.2014

Judecator fond C_____ C_______