Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel - plângere contravențională -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 81

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2016

Președinte: C_____ A___

Judecător: Z______ C_____

Grefier: C______ M______

Pe rol fiind judecarea apelului în materie contravențională formulat de petentul T_____ R_____, domiciliat în mun. Suceava, _______________________. 134, _____________, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 6107 din data de 16 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ Județean de Poliție Suceava, cu sediul în mun. Suceava, ________________. 9, jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică , răspunde consilier juridic P_______ E____ - A___ pentru intimat, lipsă fiind apelantul petent.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Consilier juridic P_______ E____ - A___ pentru intimat, depune la dosar delegație.

Întrebată fiind, reprezentanta apelantului intimat arată că nu mai are de solicitat alte probe în cauză.

Instanța verificând actele dosarului, constată că apelantul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă cererii de apel în cuantum de 20 lei, situație față de care invocă din oficiu excepția netimbrării apelului, sens în care o pune în discuție.

Consilier juridic P_______ E____ - A___ pentru apelantul intimat, solicită admiterea excepției netimbrării cererii de apel așa cum aceasta a fost invocată din oficiu și anularea apelului ca netimbrat.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

T R I B U NA L U L :

Asupra excepției de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătorie Suceava la data de 01.10.2014 sub nr. XXXXXXXX/2014 petentul T_____ R_____ a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 26.09.2013 de intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava solicitând, în principal, anularea procesului-verbal de contravenție ca fiind nelegal și netemeinic, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului, având în vedere gradul redus de pericol social al faptei.

În motivare petentul a arătat că la data de 26.09.2014 a fost oprit în trafic pe Calea Obcinelor de către un agent de poliție și a fost sancționat cu amendă, cu motivarea că ar fi încălcat marcajul longitudinal ce desparte cele două benzi de circulație, însă, în opinia sa, procesul-verbal este nelegal având în vedere faptul că agentul de poliție a trecut în mod greșit data constatării contravenției, respectiv 26.09.2011, în loc de 26.09.2013, scrisul nu este lizibil, iar starea de fapt reținută de către agentul constatator, respectiv elementul material al contravenției, nu există.

Petentul a mai precizat că acțiunea sau inacțiunea descrisă de norma contravențională nu a fost efectuată, astfel că se impune anularea actului constatator pentru lipsa elementului legal, care este un element constitutiv al contravenției.

Intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, menținerea procesului-verbal de contravenție și implicit a sancțiunii aplicate.

Prin sentința civilă nr. 6107 din data de 16 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava, a fost respinsă plângerea contravențională ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx întocmit de un agent constatator din cadrul I.P.J. Suceava la data de 26.09.2013, petentul T_____ R_____ F_____ a fost sancționat cu 6 puncte amendă, în cuantum de 480 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 77 alin. 2 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată de art. 101 alin. 1 pct. 6 din O.U. nr. 195/2002. S-a reținut că, pe data de 26.09.2013, la ora 23,00, pe Calea Obcinilor, petentul a condus autovehiculul marca Opel cu numărul de înmatriculare B 1297 PP încălcând marcajul longitudinal ce desparte cele două benzi de circulație.

Procesul-verbal a fost întocmit în prezența contravenientului, care l-a semnat, neconsemnându-se nici un fel de mențiuni în rubrica destinată obiecțiunilor.

Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G.2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 26.09.2013, instanța de fond a constatat că, sub aspectul legalității, actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din O.G.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

În ceea ce privește consemnarea greșită a datei încheierii procesului verbal de contravenție, întrucât s-a menționat anul 2011, în loc de 2013, aceasta este o simplă eroare materială, din cuprinsul procesului verbal reieșind că fapta a fost săvârșită pe data de 26.09.2013, astfel încât aceasta nu constituie un motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție.

Instanța de fond a considerat, de asemenea, neîntemeiate, apărările petentului în sensul că scrisul agentului de poliție nefiind lizibil nu se înțelege în mod clar cele consemnate de către acesta, neputându-se stabili încadrarea juridică pentru fapta săvârșită. Astfel, agentul constatator a menționat corect în procesul verbal de contravenție textele de lege incidente raportat la contravenția constatată, respectiv art. 77 alin. 2 din H.G. 1391/2006 și art. 101 alin. 1 pct. 6 din O.U. nr. 195/2002, faptul că agentul constatator nu are tocmai un scris caligrafic neputând conduce la anularea procesului verbal de contravenție.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța de fond a reținut că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În fapt, instanța de fond a reținut că potrivit raportului întocmit de agentul de poliție O_____ C______ pe data de 10.12.2013, împreună cu agentul D____ A_______, acesta a executat serviciul de patrulare și menținere a ordinii și liniștii publice în zona G_____ E_____, cu autospeciala din dotare, cu nr. MAI xxxxx, pe data de 26.09.2013, iar în jurul orei 22,00, în timp ce patrula pe _________________________ observat că autoturismul marca Opel Signum, cu nr. de înmatriculare B 1297 PP a încălcat marcajul longitudinal continuu ce desparte cele două benzi de circulație de pe _________________________ traversat ___________________ oprit autoturismul în zona unui bar. Având în vedere cele sesizate agentul de poliție s-a deplasat lângă autoturismul petentului, s-a prezentat, l-a identificat pe petent, căruia i-a adus la cunoștință motivul opririi, după care a întocmit procesul verbal de contravenție, care a fost semnat de petent.

Instanța de fond a considerat că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să dovedească contrariul.

Astfel, din declarația martorului audiat la solicitarea petentului, L_____ L_____ I____, nu a rezultat cu certitudine că acesta a fost de față la momentul săvârșirii faptei de către petent, martorul neamintindu-și dacă cele relatate de el s-au întâmplat în luna septembrie sau octombrie 2013. De asemenea, modul în care a arătat că au decurs cele întâmplate nu este realist, fiind puțin probabil ca agentul de poliție să se fi prezentat la mașina petentului după 20 de minute de la momentul la care a sesizat încălcarea de către petent a regulii de circulație, în aceeași măsură nefiind plauzibil că, după aproximativ 7 luni de la incident, martorul și-a adus aminte că petentul, conducând autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare B 1297 PP pe Calea Obcinilor nu a încălcat linia longitudinală continuă înainte de venirea agentului de poliție.

Față de argumentele prezentate mai sus, instanța de fond a constatat că procesul verbal contestat este temeinic, situația de fapt reținută de agentul constatator corespunzând realității.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond a apreciat că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate petentului, agentul constatator stabilind sancțiunea minimă pentru fapta contravențională reținută, respectiv 6 puncte amendă, în cuantum de 480 lei. Opinia instanței de fond s-a fundamentat, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a amenzii cu avertisment, având în vedere atitudinea petentului care nu a învederat că i-ar fi părut rău pentru nerespectarea regulilor de circulație încălcate, instanța de fond a apreciat că rolul preventiv, dar și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.

Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat apel petentul T_____ R_____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a arăta motivele pe care se întemeiază.

Intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava a depus la dosar întâmpinare (fila 12).

A arătat că petentul nu a motivat apelul, dar, cu toate acestea, arată că hotărârea atacată este temeinică și legală, a fost dată în baza probatoriului administrat, fapta fiind constatată în mod direct și nemijlocit de agentul de poliție.

Nerespectarea normelor rutiere privind depășirea reprezintă una din principalele cauze ale producerii de evenimente rutiere grave soldate cu victime sau pagube însemnate, iar prin pronunțarea unor astfel de soluții arbitrare s-ar crea un precedent nefavorabil cu efect asupra îndeplinirii atribuțiilor legale stabilite conform art. 1 alin. 2 și 3 din OUG nr. 195/2002.

Deliberând asupra excepției nelegalei timbrări a apelului invocată din oficiu la acest termen de judecată, tribunalul reține că excepția este întemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 19 din OUG nr. 80/2013, în materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei.

De asemenea, potrivit art. 470 Cod procedură civilă: ” Cererea de apel va cuprinde:

a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) indicarea hotărârii atacate;

c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;

d) probele invocate în susținerea apelului;

e) semnătura.

(2) La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru.

(3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel…”

Având în vedere disp. art. 33 din OUG nr. 80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, tribunalul, constată că petentului apelant i s-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, aferentă căii de atac promovată.

Reținând că deși prin comunicarea emisă la data de 11.09.1015 (fila 7 dosar), petentului apelant i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei, constatând necomplinirea până la acest termen a obligației de plată a taxei judiciare de timbru, tribunalul va admite excepția invocată din oficiu și în temeiul art. 470 al. 3 din Cod procedură civilă, va anula apelul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite excepția netimbrării.

Anulează ca netimbrat apelul în materie contravențională declarat de petentul T_____ R_____, domiciliat în mun. Suceava, _______________________. 134, ______________________________, împotriva sentinței civile nr. 6107 din data de 16 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ Județean de Poliție Suceava, cu sediul în mun. Suceava, ________________. 9, jud. Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică , azi 20 ianuarie 2016.

Președinte, Judecător, Grefier,

C_____ A___ Z______ C_____ C______ M______

Red. C.A.

Jud. fond. A___ C.

Tehnored.C.M.

4 ex./ 22.01.2016