ROMANIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA A II- A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR.1207/A/2015DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din 21 septembrie 2015

Complet compus din:

PREȘEDINTE: S____ D_____ - JUDECĂTOR

A_____ L_______ M_______ - JUDECĂTOR

M______ D______ F______ - GREFIER

Pe rol fiind soluționarea apelului civil formulat de apelanta petentă _________________________________ în reorganizare judiciară împotriva sentinței civile nr. 374/2015 pronunțată de Judecătoria D___, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

S-a constatat, că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților, au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 07.09.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L ,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 374/2015 pronunțată de Judecătoria D___ s-a respins plângerea formulată de petenta ________________________________ în reorganizare judiciară , în contradictoriu cu intimata I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA,

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/25.08.2014 petenta a fost sancționată cu amenda în cuantum de 2000 lei întrucât nu a respectat prevederile planului de pază avizat de Poliția Municipiului D___ cu nr.xxxxx/2005 prin neasigurarea necesarului personalului de pază la punctul de lucru situat în D___, ______________________, jud. Hunedoara.

Prin plângerea formulată și înregistrată la Judecătoria D___, petenta ________________________ solicitat în contradictoriu cu intimata I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună în principal, anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/25.08.2014, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce privește critica petentului că procesul verbal nu ar fi trebuit a fi întocmit la sediul poliției, ci la cel al constatării, instanța a reținut că nu există un temei legal pentru a proceda de o asemenea manieră, iar raportat la lipsa martorului, se are în vedere că prin această omisiune nu s-a cauza petentei nicio vătămare de natură a duce la sancțiunea actului atacat în condițiile art.175 alin.1 Cod proc, civ.

Referitor la critica petentei că procesul verbal nu respectă prevederile art.16 din OG nr.2/2001, în sensul că nu a fost indicată data și ora comiterii faptei, instanța a reținut că descrierea realizată de către agentul constatator este completă și clară, precizându-se comiterea unei fapte continue de nerespectare a planului de pază avizat. Este cert că agentul constatator nu a indicat date și ore precise, întrucât ele nu puteau fi indicate, devreme ce fapta petentei s-a realizat în mod continuu, constituindu-se într-o nerespectare a planului de pază. Oricum, sancțiunea nulității putea interveni în condițiile existenței unei vătămări ce să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, ceea ce nu s-a invocat și nici probat în speță.

Nerespectarea agentului constatator a obligației de a arătarea a tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, instanța a avut în vedere că nerespectarea acesteia obligații trebuia să producă petentei o vătămare, ceea ce nu s-a invocat și probat în speță, neputînd fi aplicată sancțiunea nulității în condițiile art.175 Cod proc. Civ. Aceasta, cu atât mai mult că potrivit celor recunoscute de ambele părți în prezenta cauză, din patrimonial petentei au existat furturi, tocmai ca urmare unei supravegheri defectuaose.

Procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatoarei dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acesteia, potrivit cu care fapta sa nu îndeplinește elementele constitutive ale unei contravenții, nu a fost probată în speță.

Referitor la fondul procesului verbal, instanța a avut în vedere că obligația de a asigura pază obiectivelor revine și petentei, în acord cu dispozițiile art.2 din Legea nr.333/2003 care are în vedere că: “(1) Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora”.

Deci și petenta avea obligația de asigura paza bunurilor și valorilor sale, sens în care a întocmit planul de pază avizat de Poliția Municipiului D___ sub nr.xxxxxx/26.07.2005. Împrejurarea că aceasta ar efectua sau nu operațiuni cu numerar nu are relevanță în cauză, devreme ce aceasta a ales să asigure paza în forma exprimată în planul de pază.

Potrivit planului de pază, se prevede că este necesar un post de pază între orele 16 și 8 a doua zi, iar între orele 8-16 responsabilitatea asigurării pazei revine conducerii societății.

Petenta nu a probat că ar fi asigurat paza de maniera descrisă în cuprinsul planului de pază, ci mai mult, potrivit declarației luate numitei F____ M____ rezultă că aceasta a asigurat paza doar pe timp de noapte, în restul zilei obiectivul petentei fiind lipsit de măsuri de supraveghere și îngrijire.

Fapta pentru care petenta a fost sancționată a fost încadrată corect de către agentul constatator, având în vedere dispozițiile legale precitate, nefiind incident nici un caz de exonerare legală de răspundere.

Referitor la pretinsul abuz al agentului constatator, care nu ar fi trasat măsuri și termene de remediere a deficiențelor, instanța a avut în vedere că potrivit planului de analiză de caz , rezultă că acestea au fost trasate, iar aplicarea sancțiunii nu era condiționată de acestea.

Având în vedere toate aceste motive, instanța a apreciat că susținerile petentei din plângere se dovedesc a fi nefondate, iar reținerile agentului constatator, a fi conforme cu realitatea.

Cu privire la cererea petentei de a se dispune înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul, instanța a reținut că prin fapta sa petenta a produs indirect și un prejudiciu material propriului patrimoniu, înlesnind, prin omisiunea asigurării unei forme de pază, pătrunderea unor persoane în incinta societății și sustragerea unor bunuri.

În consecință, cum în cauză nu au fost nici un fel circumstanțe care să atenueze gradul de pericol social, petenta aflându-se într-o situație identică cu a oricărui alt contravenient care nu respectă dispozițiile legale, nefiind oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment întrucât s-ar încălca principiul legalității sancțiunii și nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea acestei contravenții. De asemenea, instanța a avut în vedere și pericolul social sporit al faptei comise de petentă, raportat la consecințele pe care aceasta le-a generat și le poate genera pentru valorile deținute și mijloacele umane pe care ar trebui să le protejeze.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel, în termen, petenta __________________________________ admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate și anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxx/25.08.2014, cu exonerarea societății de la plata amenzii aplicate iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului. În motivare se arată în esență că regula este ca procesul verbal să se întocmească la locul constatării contravenției , că petenta că nu avea obligația de a se încadra în respectarea prevederilor Legii nr.333/2003 întrucât nu efectuează operațiuni cu numerar, dar cu toate acestea a întocmit un plan de pază;că agentul constatator a avut o atitudine abuzivă, nerespectînd prevederile art.99 din Norma Metodologică de aplicare a Legii nr.333/2003.și nu a indicat măsurile de remediere a eventualelor nerespectări ale legii și termenul de remediere, că sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise.

Examinând sentința atacată sub aspectul susținerilor din motivele de apel, Tribunalul constată că :

Apelul este nefondat, Tribunalul apreciind că prima instanță a dat o dezlegare justă cauzei, iar criticile formulate în motivele de apel nu pot fi primite.

Prima instanță a reținut în mod just că Legea nr.333/2003 îi este aplicabilă petentei în temeiul art. 2 alin 1 și că nu există nici o cauză de nulitate absolută. Într-adevăr așa cum a reținut instanța de fond procesul verbal de contravenție, ca act administrativ, se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie și de asemenea se poate concluziona că fapta reținută în procesul verbal există, constituie contravenție, iar încadrarea ei juridică este corectă.

Sub aspectul individualizării sancțiunii este de reținut că legiuitorul a prevăzut sancțiunile în anticiparea pericolului social abstract al faptelor contravenționale reglementate. Pe de altă parte, în exercitarea funcției sale de control de legalitate, judecătorul conform art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, poate hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, atât asupra cuantumului acesteia cât și a naturii ei, fiind îndreptățit conform art. 7 alin. 3 din O.G. 2/2001 de a înlocui amenda cu avertismentul și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Față de cele analizate, potrivit art.480 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 34 alineat 2 din OG nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, instanța va respinge ca nefondat apelul introdus de către ________________________________ sentinței civile nr.374/2015 pronunțată de Judecătoria D___, județul Hunedoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul introdus de către apelanta petentă _______________________________ în reorganizare împotriva sentinței civile nr. 374/2015 pronunțată de Judecătoria D___ , județul Hunedoara.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 21 septembrie 2015.

PreședinteJudecător

S____ DorinaAxinte L_______ M_______

Grefier

M______ D______ F______

ALM/MDF/4 ex.

21.10.2015

Jud. fond Ș_____ D.M.