R O M Â N I A
TRIBUNALUL T____
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
DECIZIA CIVILĂ nr. 1380/2015
Ședința publică din 16.09. 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G_______ B______
JUDECĂTOR: R_____ N___
GREFIER: A_______ I______ C____
Pe rol se află judecarea apelului declarat de către apelantul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN T____ împotriva sentinței civile nr. 6293 din data de 20.04.2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul G____ S____ P____, având ca obiect – plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța, în temeiul art. 131 alin.1 C.pr.civ., verificându-și competența, constată că potrivit dispozițiilor 95 pct.2 C.pr.civ. coroborat cu art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, este competentă general, material, teritorial și funcțional să soluționeze prezentul apel.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6293 din data de 20.04.2015 pronunțată in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX Judecătoria Timișoara a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul G____ S____ P____ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T____. A înlocuit cu avertisment sancțiunea amenzii în cuantum de 585 lei aplicată pentru fapta prevăzută de art. 147 alin.1 din Regulamentul de aplicarea al O.U.G. nr. 195/2002.
A menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal atacat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal, instanța de fond a reținut că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, referitor la fapta petentului de a nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare al autovehiculului în original, prima instanța a reținut faptul că petentul nu contestă faptul că nu a prezentat agentului constatator acest document, dar a precizat faptul că a prezentat la control copia dovezii de circulație valabile depusă la dosar, originalul aflându-se în posesia responsabilului cu siguranța circulației din cadrul societății în care lucrează în vederea prelungirii.
Referitor la acest aspect instanța de fond a constatat că, potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002, și art. 147 alin. 1 din HG 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 documentele prevăzute de aceste dispoziții legale trebuie prezentate în original,întrucât scopul acestor dispoziții este de a facilita controlul efectuat de organele competente și nu poate fi atins prin prezentarea unei simple copii. În aceste condiții, instanța de fond a apreciat că fapta petentului de a nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a acestuia în original întrunește conținutul constitutiv al contravenției prevăzute de art. 147 alin. 1 din HG 1391/2006, încadrarea juridică stabilită de agentul constatator fiind corectă.
Referitor la individualizarea sancțiunii, prima instanță a reținut faptul că în sarcina petentului nu s-a reținut faptul că nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare ci faptul că acesta nu a fost prezentat în original. Această împrejurare, alături de faptul că petentul nu era proprietarul autovehiculului condus ci societatea al cărei angajat este (așa cum rezultă din raportul agentului constatator), deși nu sunt de natură să îl exonereze pe acesta de răspundere, a determinat instanța de fond că aprecieze că atingerea adusă de petent valorii sociale ocrotite a fost minimă. În consecință, prima instanța a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 585 lei aplicată pentru această faptă cu sancțiunea avertismentului, aceasta fiind suficientă pentru realizarea scopului preventiv al legii contravenționale.
Referitor la faptele de a nu porta centura de siguranță și de a vorbi la telefonul mobil, instanța de fond a reținut că acestea au fost percepute de agentul constatator cu propriile simțuri și nu au fost contestate de petent sub aspectul temeiniciei.
Împotriva sentinței civile nr. 6293 din data de 20.04.2015 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a declarat a apel I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN T____ solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale
Apelantul IPJ T____ apreciază că instanța fondului a pronunțat o hotărâre total netemeinică atunci când a admis în parte plângerea petentului si a înlocuit sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului întrucât, în efectuarea operațiunii de individualizare a sancțiunilor contravenționale, punctul de plecare îi constituie complexul de date care indică periculozitatea ei socială, iar ca punct final, situația contravenientului privită în raport cu împrejurările ce țin de atitudinea acestuia fată de fapta săvârșită. Astfel raportat la criteriile expuse de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2 2001, apreciază că, raportat la gradul de pericol social al faptei, nu se poate aplica sancțiunea avertismentului. De asemenea, apelanta consideră că trebuie avut vedere și faptul că legiuitorul a stipulat sancțiunea amenzii pentru astfel de fapte ilicite, instituția avertismentului având caracter de excepție.
Mai mult, apelantul susține în motivarea apelului că prima instanță nu a avut în vedere clemența oferită petentului de către agentul constatator care i-a aplicat sancțiunea avertismentului atât pentru nepurtarea centurii de siguranță în timpul mersului, cât și pentru vorbitul la telefon fără a utiliza un sistem tip „hands-free".
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul G____ S____ P____ solicită respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinica a sentinței civile nr. 6293 din data de 20.04.2015, indicând faptul că a prezentat în momentul controlului o copie a documentului solicitat, întrucât originalul se afla în posesia responsabilului cu siguranța circulației din cadrul companiei unde lucrează, în vedere prelungirii acesteia.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul consideră că este neîntemeiat, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 22.01.2015 emis de intimat, petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 585 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 147 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 și sancționată de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002 și sancțiunea avertismentului pentru fapta prevăzută de art. 36 alin. 1 din OUG 195/2002 și fapta prevăzută de art. 36 alin. 3 din OUG 195/2002.
În sarcina acestuia s-a reținut faptul că în data de 22.01.2015 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN 59 B ___________________ avea asupra sa certificatul de înmatriculare în original, nu purta centura de siguranță și a vorbit la telefon.
Prin apelul formulat, apelantul IPJ Timiuș critică soluția instanței de fond cu privire la individualizarea sancțiunii.
In ceea ce privește însă sancțiunea aplicată, tribunalul apreciază că este necesar ca sancțiunea aplicată să fie proporțională cu pericolul social concret al faptei comise, acest pericol fiind apreciat în fiecare caz în parte prin raportare la vătămarea adusă valorilor sociale ocrotite de lege, la persoana și atitudinea petentului, la împrejurările în care a fost comisă fapta.
Nu în ultimul, rând trebuie avut în vedere că aplicarea unei sancțiuni nu reprezintă un scop în sine, ci trebuie să aibă ca rezultat conștientizarea contravenientului de împrejurarea că a săvârșit o faptă antisocială, precum și descurajarea, pe viitor, de a mai comite astfel de fapte. Analizarea acestor aspecte trebuie să se facă în fiecare caz în parte, ținând seama de toți factorii subiectiv și obiectivi.
In cauza de față, instanța de fond a făcut o corectă analiză a tuturor împrejurărilor în care a fost săvârșită fapta, a ținut seama și de conduita petentului și de susținerile acestuia, motiv pentru care a apreciat că nu se impune, ținând seama și de pericolul social concret al faptei, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 alin.1 C.pr.civ., va respinge apelul, luând act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulată de apelantul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN T____, cu sediul în Timișoara, ____________________. 46, județul T____ împotriva sentinței civile nr. 6293 din data de 20.04.2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul G____ S____ P____, domiciliat in ________________________ ), nr. 9, jud. T____, având ca obiect – plângere contravențională.
Definitivă.
Pronunțată azi, 16.09.2015, în ședință publică.
Președinte, Judecător,
G_______ B______ R_____ N___
Grefier,
A_______ I______ C____
Red. GB/22.09.2015
Tehnored. AC./18.09.2015,
Inst. Fond Judecătoria Timișoara –Jud. A____ R_____ T_____
4 ex/2 ex se comunica