Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1573/A/2015

Ședința publică din data de 07 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G_______ B______

Judecător R_____ N___

Grefier A_______ I______ C____

Pe rol se află judecarea apelului declarat de către apelanta D_______ P_______ LOCALE TIMISOARA împotriva sentinței civile nr. 8969/2015 din data de 29 Iunie 2015 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata _____________________, având ca obiect –plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Instanța, în temeiul art. 131 alin.1 C.pr.civ., verificându-și competența, constată că potrivit dispozițiilor 95 pct.2 coroborat cu art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, este competentă general, material, teritorial și funcțional să soluționeze prezentul apel.

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL,

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 8969/2015 din data de 29 Iunie 2015 pronunțată in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX Judecătoria Timișoara a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta _____________________, în contradictoriu cu intimata D_______ P_______ LOCALE TIMISOARA.

A înlocuit sancțiunea amenzii în cuantum de 1500 lei aplicată petentei prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxx, încheiat la data de 20.02.2015, cu sancțiunea avertismentului .

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța de fond a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din același act normativ.

Referitor la temeinicia actului contestat, instanța fondului a reținut că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. În măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, procesul-verbal de contravenție are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă a vinovăției petentului. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, faptul de a conferi forță probantă unui înscris emis de un organ al statului nu semnifică negarea prezumției de nevinovăție, atâta timp cât persoana sancționată are dreptul să conteste acest act și să probeze că starea de fapt consemnată în cuprinsul lui nu corespunde realității.

Instanța de fond a apreciat, contrar susținerilor petentei, fapta pentru care a fost sancționată contravențional este cea prevăzută de art. 3 alin. 2 din HCL nr. 371/2007, astfel cum a fost modificată prin HCL 332/26.06.2014.

Prima instanța a apreciat că cele constate personal de agentului constatator nu pot fi combătute prin simplele susțineri contrarii ale petentei, în lipsa unui minim probatoriu. Așa cum a arătat mai sus, potrivit art. 249 din C.pr.civ., sarcina probei de a dovedi o situație contrară celei reținute de agentul constatator revenea petentei.

Cu privire la individualizarea sancțiunii aplicate, prima instanța a reținut că agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege (art. 3 alin. 4 din HCL nr. 371/2007), respectiv 1500 lei.

Astfel, procedând la individualizarea sancțiunii aplicate petentei, instanța de fond a avut în vedere atitudinea petentei de recunoaștere a faptei, că aceasta a încheiat, cu o societate specializată, un contract pentru deratizarea și dezinsecția terenului (f. 5-11) și că a formulat, la scurt timp după ce a fost sancționată, o comandă pentru ridicarea și transportarea deșeurilor cu societatea Retim (f. 18), serviciile fiind prestate și achitate conform chitanțelor anexate (f. 12,19). De asemenea, prima instanța a reținut că terenul a fost cosit însă nu au fost transportate deșeurile vegetale rezultate, aspect ce confirmă că petenta a demarat procedura de curățare a terenului înainte de a fi sancționată.

Împotriva sentinței civile nr. 8969/2015 din data de 29 Iunie 2015 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX declarat a apel solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale.

Apelanta apreciază că hotărârea primei instanță este criticabilă sub aspectul individualizării sancțiunii, înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului nu se impune pe de o parte pentru că legiuitorul a apreciat că o astfel de conduită ilicita este necesar a fi sancționată cu amenda, iar pe de altă parte, a aprecia în situația tuturor contravenienților care încălca dispozițiile din HCLTM nr. 371 din 2007, ca gravitatea faptei este suficient de scăzuta, încât să justifice aplicarea unui simplu avertisment - face că sancțiunea amenzii contravenționale menționata în actul normativ să fie inoperanta.

Pe de altă parte, apelanta solicită instanței de control judiciar să aibă în vedere faptul că petenta avea obligația sa se conformeze de buna voie dispozițiilor legale însă aceasta a înțeles să se conformeze dispozițiilor legale după ce a fost somata în prealabil, mai mult abia după ce a fast sancționată contravențional a înțeles să transporte deșeurile colectate în urma cosirii terenului.

Astfel, apelanta consideră că polițistul local a efectuat o individualizare corecta a sancțiunii aplicând minimul amenzii prevăzut de actul normativ având în vedere faptul ca petenta nu s-a conformat de bună voie dispozițiilor legale iar după somare aceasta și-a îndeplinit doar parțial obligațiile de salubrizare a terenului.

Mai mult, apelanta arată că din referatul întocmit de agentul constatator cât și din procesul - verbal de contravenție rezultă faptul ca polițistul local a constatat cu propriile simțuri săvâșirea faptei contravenționale, astfel că în acest caz potrivit jurisprudenței CEDO funcționează prezumțiile de legalitate și de temeinicie a procesului verbal.

Nu în ultimul rând, apelanta indică faptul că norma de drept prevăzuta de HCLTM nr.xxxxxxxx are caracter imperativ, obligatoriu, astfel încât participanții la raporturile juridice nu se pot prevala de dreptul de a opta între conduita prescrisa de drept i un alt gen de concluzii, fiind datori să o respecte pe prima.

Având în vedere aceste argumente, apelanta solicită admiterea apelul formulat și respingerea in tot a plângerii formulate de petentul - intimat impotriva procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxx din 20.02.2015

Intimatul _____________________ nu a depus întâmpinare.

Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul apreciază că este neîntemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În fapt, prin sentința atacată prima instanță nu a reținut faptul că procesul verbal de contravenție ar fi nelegal întocmit, ori că petenta nu ar fi săvârșit contravenția, ci s-a limitat la a reevalua sancțiunea contravențională, în condițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, apărând astfel irelevante susținerile recurentei referitoare la legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, ori la caracterul obligatoriu al normelor încălcate prin săvârșirea faptei ilicite.

Cât privește sancțiunea aplicată, hotărârea primei instanțe apare temeinică, în condițiile în care fapta săvârșită prezintă un grad de pericol social redus, iar petenta se află la o primă abatere, nefiind dovedit în speță că acesta a mai fost sancționată pentru o faptă similară iar urmările faptei săvârșite nu presupun o vătămare gravă a valorilor sociale protejate prin norma legală aplicată acestuia. În plus, împrejurările în care a fost comisă fapta ilicită pledează tot pentru aplicarea unei sancțiuni de gravitate redusă, putându-se constata că din procesul verbal de contravenție rezultă că a recunoscut săvârșirea faptei și că efectuat demersuri, anterior sancționării sale, pentru a asigura deratizare și salubrizarea terenului.

Toate acestea conduc la stabilirea unui grad redus de culpă în săvârșirea faptei, precum și la concluzia că avertismentul este suficient pentru atenționarea petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și asupra obligației de a respecta pe viitor dispozițiile legale.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 C.pr.civ., va respinge apelul, luând act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE TIMIȘOARA, cu sediul în Timisoara, _______________________. 54, împotriva sentinței civile nr. 8969/2015 din data de 29 Iunie 2015 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata _____________________, cu sediul în Timisoara, la C__. av. L____, ____________________________, nr. 2, ________________ obiect –plângere contravențională.

Definitivă.

Pronunțată azi, 07.10.2015, în ședință publică.

G.B. 13 Octombrie 2015

Tehnored. AC./14.10.2015,

Inst. Fond Judecătoria Timișoara –Jud. D__ A_____ D____

4 ex/2 ex se comunica