R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA

D___, ______________________ nr. 35

Tel: 0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx, e-mail: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR.2832/06.11.2015

Ședința publică din data de: 06 noiembrie 2015

Instanța constituita din :

PREȘEDINTE: C_____ G___-M_____ – judecător

Grefier: D_______ E_____

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind pe petentul S____ D_____ și pe intimatul C________ L____ D___-Direcția Poliția Locală, având ca obiect plângere contravențională.

La termenul de judecată din data de 23.10.2015 a fost amânată pronunțarea, pentru a avea timp instanța să delibereze și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise pe fondul cauzei

INSTANȚA

Deliberând constată:

Asupra plângerii de față:

Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 16.07.2015, petentul S____ D_____, domiciliat în localitatea Almașu Sec, nr. 64, jud. Hunedoara, a solicitat în contradictoriu cu intimata C________ L____ D___-Direcția Poliția Locală, cu sediul în D___, ______________________. 12, județul Hunedoara, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/02.07.2015 și a notificării nr. 2212/24.06.2015.

În motivarea acțiunii, petentul a arătat că agentul constatator P______ M_____ -C____ nu are calitatea legală de a aplica sancțiuni contravenționale, față de dispozițiile art. 27 al. 5 din Legea 50/1991, iar procesul verbal nu cuprinde data săvârșirii faptei reținute în sarcina sa. Sub aspectul temeiniciei actului contestat, sancțiunea se raportează greșit la aspecte neadevărate, întrucât a efectuat lucrări de reparații la împrejmuirea proprietății, care nu necesitau autorizație de construire, conform art. 11 al. 1 lit. a din Legea 50/1991. Sancțiunea a fost aplicată, ignorând intenționat faptul că Departamentul de Urbanism din cadrul Primăriei D___ nu a oferit un răspuns în termen legal la adresa petentului înregistrată la primărie sub nr. xxxxx/02.04.2015, aspect care constituie obiectul unei alte plângeri întemeiate pe art. 1 al. 1 din Legea contenciosului administrativ 554/2004.

În drept, au fost invocate în cuprinsul plângerii contravenționale dispozițiile art. 27 al. 5 din Legea 50/1991, art. 11 al. 1 lit. a din Legea 50/1991, art. 1 al. 1 din Legea 554/2004, art. 7 al. 1 din Legea 554/2004, Legea 37/1975, OG 43/1997.

În probațiune, au fost depuse în fotocopie: procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, declarația dată la poliția locală de petent, notificarea nr. 2212/24.06.2015, plângerea nr. 2318/29.06.2015 prin care petentul solicită revocarea notificării nr. 2212 din 24.06.2015, extras CF privind imobilul împrejmuit, adresa comunicată de petent la Primăria D___ la data de 02.04.2015, fotografii, adresa numită ,,Informare” comunicată de petent Primăriei la data de 12.06.2015, răspunsul Primăriei D___ la adresa înregistrată la data de 12.06.2015.

Intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată. În apărarea sa, intimata arată că la data de 17.06.2015 reprezentanții Serviciului Public de Poliție Locală au constatat că petentul S____ D_____ a executat lucrări de construire fără a deține autorizație în acest sens, intrând și ocupând spațiul carosabil al aleii din spatele imobilului apartinând domeniului public al municipiului D___. În fapt, petentul a săvârșit, în opinia intimatului, contravenția prevăzută de art. 26 al. 1 lit. a din Legea 50/1991, efectuând lucrări de construcție fără a fi autorizat în acest sens, fapta fiind sancționată pe temeiul art. 26 al. 2 din Legea 50/1991. Față de prevederile art. 27 al. 3 din Legea 50/1991, coroborate cu dispozițiile art. 8 din Legea Poliției Locale nr. 155/2010, agentul constatator are competența să aplice sancțiuni contravenționale în temeiul Legii 50/1991, fiind împuternicit în acest sens prin dispoziția Primarului municipiului D___ nr. 424/2015. Procesul verbal conține data la care polițiștii locali au constatat săvârșirea contravenției sancționate. Deși petentul invocă prevederile art. 11 al. 1 din Legea 50/1991, susținând că procesul verbal conține informații eronate, acesta nu a făcut dovada faptului alegat. Chiar dacă petentul avea nelămuriri cu privire la limita de proprietate, acesta trebuia să se abțină de la orice lucrare de construire până la clarificarea limitelor de proprietate. Municipalitatea a răspuns la data de 23.07.2015 solicitării petentului înregistrată sub nr. 2318/29.06.2015.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205, 206 Cpr.civilă, Legea 50/1991 și O.G.2/2001.

În probațiune, au fost depuse în fotocopie: dispoziția nr. 424/2015, prin care agentul constatator a fost împuternicit de primar să aplice sancțiuni contravenționale, notificarea nr. 2212/24.06.2015, adresa nr. 5895/23.06.2015 a Serviciului Comunitar de Cadastru și Agricultură, nota de constatare nr. 2206/23.06.2015, plângerea petentului din data de 29.06.2015 și răspunsul la plângere, fotografii realizate la fața locului la datele de 17.06.2015 și 30.06.2015.

Petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care, suplimentar motivelor invocate în cererea de chemare în judecată, a învederat că, față de prevederile art. 27 al.5 din Legea 50/1991, este exclusă delegarea competenței de aplicare a sacțiunii contravenționale către agentul constatator. Totodată, reiterează faptul că lucrarea ridicată nu necesita autorizație de construcție, fiind incidente dispozițiile art. 11 al.1 lit. a din Legea 50/1991. Mai mult, petentul apreciază că activitatea de constatare a presupusei suprapuneri a lucrării pe domeniul public s-a făcut fără măsurători și nedocumentat. Totodată, data săvârșirii faptei, respectiv 13.06.2015, nu este menționată în actul contestat, însă are o importanță semnificativă, întrucât este ulterioară demersurilor repetate la primărie și la Arhitectul Șef al orașului. Față de răspunsul primit la data de 26.06.2015 de la Serviciul Urbanism, sancționarea sa nu are caracter legal.

În cauză au fost încuviințate și s-au administrat probe cu înscrisuri și fotografiile depuse de părți la dosarul cauzei.

Cererea a fost legal timbrată (fila 5 din dosar).

Analizând plângerea de față, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:

Conform art. 31 al. 1 din OG 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Instanța constată că prezenta plângere contravențională a fost depusă în termen la Judecătoria D___.

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției DC nr. xxxxxxx/02.07.2015, petentul S____ D_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2000 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.26 al. 1 a din Legea 50/1991, reținându-se în sarcina sa că în data de 17.06.2015, ora 10, în D___, pe ________________________. 12, s-a constatat că petentul , ,,a executat lucrări de construire, fără a deține autorizație de construire, respectiv extindere împrejmuire metalică, încastrată cu șuruburi, în platforma asfaltată a aleii din spatele blocului D, _______________________ ocupând cu 1,5-2 m, pe o lungime de 17 m, spațiul carosabil al aleii aparținând domeniului public al municipiului D___ și situat în partea din spate a imobilului”. În temeiul art. 28 al. 1 din Legea 50/1991, petentului i s-a aplicat ca sancțiune complementară ,,oprirea executării lucrărilor, desființarea lucrărilor executate, fără autorizație de construire și eliberarea de îndată a domeniului public al municipiului D___”.

Prin prezenta plângere contravențională, petentul solicită anularea procesului verbal sancționator, precum și a notificării prealabile nr. 2212/24.06.2015.

Una dintre criticile de nelegalitate a procesului verbal sancționator este necompetenta agentului constatator de a aplica sancțiunea contravențională, raportat la prevederile art. 27 al. 5 din Legea 50/1991. În apărarea sa, intimata apreciază că agentul de poliție, față de prevederile art. 8 din Legea Poliției Locale 155/2010 și raportat la împrejurarea că prin dispoziția Primarului 424/2015 agentului constatator P______ M_____- C____ i-a fost delegată competența de a aplica sancțiuni în temeiul Legii 50/1991, critica de nelegalitate invocată de petent nu este întemeiată.

Potrivit art. 27 al. 5 din Legea 50/1991, invocat de petent, procesele-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate de organele de control ale administrației publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean ori primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a săvârșit contravenția. În această materie, asistăm astfel la o derogare de la principiul consacrat de art. 21 din OG 2/2001, conform căruia agentul constatator, prin procesul verbal de constatare, aplică și sancțiunea. Cu toate acestea, prin mecanism infralegislativ, în opinia instanței, dispozițiile art. 27 al. 5 din Legea 50/1991 se completează cu dispozițiile art. 8 din Legea Poliției Locale 155/2010, față de calitatea agentului constatator, respectiv de polițist local, îndrituit prin lege să constate contravenții în domeniul disciplinei în construcții. Mai mult, în condițiile tezei finale a art. 8 lit. e din Legea poliției locale, se constată că agentul constatator a fost împuternicit de Primarul municipiului D___ să aplice sancțiuni contravenționale, conform dispoziției aflate la fila 31 din dosar. De asemenea, în opinia instanței, dispozițiile art. 27 al. 5 din Legea 50/1991 nu exclud delegarea de competență în sensul invocat de petent în răspunsul la întâmpinare. Față de aceste considerente, critica de nelegalitate a procesului verbal contestat nu este întemeiată. Chiar dacă dispozițiile art. 27 al. 5 din Legea 50/1991 ar primi o interpretare restrictivă, în sensul că nu poate exista identitate între agentul constatator al contravențiilor prevăzute de Legea 50/1991 și cel care sancționează fapta, o încălcare a dispozițiilor citate urmează, în aprecierea instanței, regimul nulității relative virtuale, astfel că petentul trebuia să facă dovada vătămării și a faptului subsecvent că vătămarea nu poate fi înlăturată altfel decât anulând procesul verbal, concluzie care se întemeiază pe decizia RIL XXII/2007, decizie prin care cea mai înaltă autoritate judiciară a statului a delimitat cazurile de nulitate expresă și absolută a procesului verbal sancționator, ca fiind cele prin care se încalcă dispozițiile art. 17 din OG 2/2001.

În ceea ce privește critica de nelegalitate a procesului verbal, vizând absența datei de comitere a ilicitului sancționat, instanța constată că intimata invocă în apărarea sa că procesul verbal conține data la care polițiștii locali au constatat săvârșirea contravenției sancționate. Examinând dispozițiile art. 16 al. 1 din OG 2/2001, instanța reține ca elemente obligatorii ale procesului verbal sancționator atât data constatării ilicitului, cât și data săvârșirii faptei sancționate. Critica de nelegalitate a petentului vizează absența din procesul verbal a datei la care a fost comisă fapta sancționată. Într-adevăr, analiza procesului verbal reliefează veridicitatea aspectului invocat de petent, în procesul verbal fiind consemnată data aplicării sancțiunii, ca fiind 02.07.2015 și data constatării faptei, ca fiind 17.06.2015. Chiar dacă este veridică susținerea petentului, instanța apreciază că absența datei săvârșirii faptei sancționate contravențional nu este susceptibilă să conducă la invalidarea procesului verbal. Față de specificul faptelor contravenționale sancționate în temeiul art. 26 al. 1 lit. a din Legea50/1991, care în general au caracter de contravenții continue, instanța apreciază că în această materie prezintă relevanță data constatării faptei, care delimitează în fapt încetarea acțiunii ilicite sancționate. Față de acest argument judiciar, instanța apreciază că nu se impune anularea procesului verbal pe considerentul absenței datei săvârșirii faptei. În opinia instanței, agentul de poliție, reținând că la data de 17.06.2015 a constatat ridicarea gardului împrejmuitor fără autorizație de construcție, a fost delimitată temporal fapta ca fiind comisă până la data de 17.06.2015. Mai mult, chiar dacă petentul a declarat că data la care și-a împrejmuit proprietatea cu gardul de sârmă a fost 13.06.2015, data trebuia să rezulte din verificarea efectuată de agentul de poliție în contextul constatării faptei.

Analizând conduita petentului sancționată contravențional, prin prisma constatărilor agentului de poliție, instanța reține că petentul ,,a executat lucrări de construire, fără a deține autorizație de construire, respectiv extindere împrejmuire metalică, încastrată cu șuruburi, în platforma asfaltată a aleii din spatele blocului D, _______________________ ocupând cu 1,5-2 m, pe o lungime de 17 m, spațiul carosabil al aleii aparținând domeniului public al municipiului D___ și situat în partea din spate a imobilului”.

În fapt, conduita imputată petentului constă în extinderea împrejmuirii metalice a proprietății sale și în ocuparea unei suprafețe din domeniul public al municipiului D___, faptă sancționată pe temeiul art. 26 al. 1 lit. a din Legea 50/1991.

Analizând conținutul juridic al contravenției prevăzute de art. 26 al. 1 lit. a din Legea 50/1991, instanța constată că ,, executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), c), e) și g), de către investitor și executant” constituie contravenție. Conduita prohibită sancționată presupune astfel executarea sau desființarea unei lucrări, fără autorizație de construire, independent de încălcarea sau nu a domeniului public.

Instanța constată că la data de 02.04.2015 a fost înregistrată la Primăria Municipiului D___ solicitarea petentului de a primi asistența și suportul necesar în vederea stabilirii corecte a limitei de proprietate a imobilului situat în D___, ______________________. 12, pe aliniamentul pe _________________ deservește ___________ _____________________ 11, solicitare înregistrată sub nr. xxxxx/02.04.2015 (filele 12 și 13 din dosar). Petentul a susținut că primăria nu a răspuns acestei solicitări, iar intimata nu a făcut dovada contrară a faptului alegat de petent. Tot astfel, instanța remarcă demersurile repetate făcute de petent la Primăria D___, anterioare sancționării contravenționale, în vederea împrejmuirii legale a proprietății sale. Astfel, prin adresa înregistrată la primărie sub nr. xxxxx/12.06.2015, numită ,,Informare”, petentul învederează municipalității că, față de lipsa unui răspuns la adresa din data de 02.04.2015, precum și a faptului că în urma celor două întâlniri avute cu arhitectul A_____ Kalauz, la data de 29.04.2015 și la data de 14.05.2015, nu i s-a remis un răspuns scris la cererea sa, petentul apreciază că Primăria D___ nu are obiecțiuni la delimitarea proprietății sale, conform Planului de Situație Anexat solicitării (fila 16 din dosar).

Urmare adresei numite ,,Informare”, Primăria D___ i-a răspuns petentului

că, dacă intentionează să ridice o ,,împrejmuire cu fundație de beton”, este necesară obținerea unei autorizații de construire. Analizând descrierea faptei contravenționale, instanța constată că petentul a fost sancționat pentru că a efectuat o ,,extindere împrejmuire metalică, încastrată cu șuruburi, în platforma asfaltată a aleii din spatele blocului D, _____________________________ deopotrivă de fotografiile depuse la dosar de ambele părți în litigiu. Astfel, instanța constată că intimata a aplicat sancțiunea contravențională pentru lipsa autorizării pentru ridicarea unei împrejmuiri metalice, în dezacord cu cele notificate petentului înainte de extinderea împrejmuirii, de înseși reprezentanții primăriei,respectiv de primar, arhitect și sef serviciu Urbanism. (fila 17). Din acest punct de vedere instanța constată în cauză absența vinovăției petentului, ca o condiție de legalitate a aplicării sancțiunii contravenționale. În acest sens, față de dispozițiile tezei a doua a art. 1 din OG 2/2001, contravenția este definită de legiuitor ca fiind ,,fapta săvârșită cu vinovăție”. Din interpretarea per a contrario a acestui text de lege, rezultă că absența elementului subiectiv al faptei sancționate, conduce în fapt la inexistența contravenției. Într-adevăr, după repetatele demersuri pe care le-a efectuat la Primăria D___ pentru a obține asistență tehnică și suport în delimitarea proprietății sale, demersuri probate de petent cu înscrisuri, responsabilii primăriei au rămas în pasivitate. După ce petentul și-a extins împrejmuirea proprietății cu gard metalic, în acord cu răspunsul municipalității la adresa nr. xxxxx/12.06.2015, petentul a fost sancționat contravențional. Față de această stare de fapt, în aprecierea instanței fapta nu constituie contravenție pentru absența vinovăției. Chiar dacă extinderea împrejmuirii proprietății ar opera prin încălcarea domeniului public, astfel cum a fost descrisă fapta contravențională, instanța constată că dispozițiile art. 26 al. 1 lit. a din Legea 50/1991 nu sancționează încălcarea domeniului public, ci edificarea sau desființarea unei construcții fără autorizație de construire, independent dacă s-a încălcat sau nu, prin lucrarea efectuată, domeniul public. Cu alte cuvinte, raportat la dispozițiile art. 26 al. 1 lit. a, încălcarea proprietății publice nu constituie per se contravenție în sensul Legii 50/1991, decât dacă edificiul a fost ridicat fără autorizație de construcție. Or, în spetă, instanța a constatat ca fiind nelegală sancționarea petentului pentru lipsa autorizației prealabile de construire a gardului metalic. Astfel, în măsura în care sancționarea petentului nu are caracter legal pentru lipsa autorizării prealabile de construire, încălcarea proprietății publice nu realizează singură conținutul juridic al contravenției prevăzute de art. 26 al.1 lit. a din Legea 50/1991, iar unitatea administrativ teritorială vizată de eventuala încălcare a dreptului de proprietate publică are la îndemână mecanismele legale prevăzute în dreptul comun pentru restabilirea situației juridice a terenului, în relație cu petentul.

Examinând lucrările dosarului, instanța apreciază că intimata a încercat să restabilească situația juridică a terenului aflat la limita între proprietatea publică și cea aparținând petentului, după absența oricărei reacții în relație cu acesta, prin aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii, pentru a urgența rezolvarea situației juridice a terenului menționat. În fapt, condiționat de abaterile la regimul autorizării construcțiilor, pentru încălcarea proprietății publice legiuitorul a prevăzut un mecanism rapid, de natură să ocrotească imobilele obiect al proprietății publice, conferind autorității publice dreptul de desființa lucrările pe cale administrativă, fără autorizație de desființare și fără mijlocirea instanței , drept consacrat de art. 33 din Legea 50/1991. Examinând dispozițiile art. 33 din Legea 50/1991, precum și topografia acestui text de lege în raport de dispozițiile precedente privind regimul sancționator în materie, instanța reține astfel , fără echivoc, aplicabilitatea acestui mecanism doar în ipoteza încălcării regimului juridic al autorizării construcțiilor.

Pentru cele expuse mai sus, instanța, constatând nelegalitatea și netemeinicia procesului verbal sancționator, încheiat în absența oricărei culpe a petentului, urmează dispună anularea ca netemeinic și nelegal a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/02.07.2015.

În ceea ce privește cererea petentului de anulare a notificării nr. 2212/24.06.2015, prin care i se pune în vedere petentului să elibereze domeniul public al municipiului D___, prin demolarea împrejmuirii realizate și revenirea pe vechiul aliniament, instanța constată că temeinicia unei atare cereri nu se poate examina prin mecanismul plângerii contravenționale. În fapt, chiar dacă notificarea contestată are valența unui act administrativ pregătitor față de actul jurisdicțional sancționator, obiectul plângerii contravenționale constă exclusiv în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției. În acest sens, în art. 31 din OG 2/2001, legiuitorul a stabilit că împotriva procesului verbal se poate face plângere contravențională. Practic, pentru actele administrativ jurisdicționale de autoritate constând în procesele verbale sancționatoare legiuitorul a prevăzut în OG 2/2001 o ,,cale de atac” specială, respectiv plângerea contravențională, care constituie un mecanism special de verificare a legalității și temeiniciei ce vizează stricto sensu procesele verbale sancționatoare, iar nu actele administrative anterioare sau subsecvente sancționării contravenționale. Pe cale de consecință, instanța va respinge ca inadmisibilă, prin mecanismul plângerii contravenționale, cererea petentului de anulare a Notificării 2212/24.06.2015, constatând că petentul are deschisă calea acțiunii în contencios administrativ, în condițiile Legii 554/2004, pentru a contesta legalitatea notificării 2212/24.06.2015.

Față de cele expuse, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională introdusă de petent, dispunând anularea ca netemeinic și nelegal a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/02.07.2015, urmând să respingă ca inadmisibilă cererea de anulare, prin mecanismul plângerii contravenționale, a Notificării nr. 2212/24.06.2015 emisă de Serviciul Public de Poliție Locală D___, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea contravențională introdusă de petentul S____ D_____, domiciliat în localitatea Almașu Sec, nr. 64, jud. Hunedoara, în contradictoriu cu intimata C________ L____ D___-Direcția Poliția Locală, cu sediul în D___, ______________________. 12, județul Hunedoara

Anulează ca netemeinic și nelegal procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/02.07.2015

Respinge ca inadmisibilă cererea de anulare, prin mecanismul plângerii contravenționale, a Notificării nr. 2212/24.06.2015 emisă de Serviciul Public de Poliție Locală D___

Fără cheltuieli de judecată

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică la data de 06.11.2015

Președinte,Grefier,

C_____ G___-M_____ D_______ E_____

CGM/DE

4 ex.-09.11.2015