R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA a II a CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 737

Ședința publică din data de 13 Martie 2014

Instanță constituită din:

P_________: A___ I_____

JUDECATORI : F_______ I______ M_______

F________ G______ M____

GREFIER :T______ L______

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN , cu sediul în sector 6, București, ______________. 401A împotriva sentinței civile nr. 7060/16.04.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul G_____ N______ cu domiciliul în comuna Gorgota, _____________________, județul Prahova.

Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul este motivat și că intimatul a depus întâmpinare.

Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, raportat la actele și lucrările dosarului, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare pe cererea de recurs.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 23.03.2012 sub nr.XXXXXXXXXXXXXX, formulată de petentul G_____ N______ împotriva procesului- verbal de contraventie: _________ nr.xxxxxxx/22.02.2012, aceasta a contestat legalitatea si temeinicia procesului verbal mai sus menționat solicitând anularea respectivului act.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că:

- prin procesul - verbal de contraventie _________ nr.xxxxxxx/22.02.2012 a fost sancționată cu amenda in cuantum de 250 lei in baza art. 8 alin.2 din OG 15/2002 rep și la plata tarifului de despăgubire de 28 Euro, reprezentând 121,35 lei, pentru fapta săvârșită la data de 18.09.2011, orele 19:06 aceea de a fi fost depistata auto. cu nr.XXXXXXXXX, proprietatea petentului pe DN1 A in localitatea Românești a circulat fara a face dovada achitarii taxei de utilizare a retelei de drumuri.

Petentul a invocat nulitatea actului constatator motivat de lipsa semnăturii agentului constatator, astfel încât sancționarea sa este nelegală și netemeinică.

Plângerea a fost întemeiata in drept pe disp.OG 2/2001.

În anexă la plângere, petenta a depus copie proces verbal de contravenție.

Intimatul, legal citat a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plângerii depunând în anexă planșe foto cu vehiculul în litigiu.

Petentul nu a solicitat alte probe.

Prin sentința civilă nr. 7060/16.04.2013, Judecătoria Ploiești a admis plângerea formulată de petentul G_____ N______ în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN împotriva procesului - verbal de constatare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/22.02.2012.și a anulat procesul verbal de constatare a contravenției, exonerând petentul de plata amenzii contraventionale in cuantum de 250 lei și de sanctiunile complementare aplicate

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal _________ nr.xxxxxxx/22.02.2012, petentul a fost sancționat cu amenda in cuantum de 250 lei in baza art. 8 alin.2 din OG 15/2002 rep și la plata tarifului de despăgubire de 28 Euro, reprezentând 121,35 lei, pentru fapta săvârșită la data de 18.09.2011, orele 19:06 aceea de a fi fost depistata auto. cu nr.XXXXXXXXX, proprietatea petentului pe DN1 A in localitatea Românești a circulat fara a face dovada achitarii taxei de utilizare a retelei de drumuri.

Împotriva procesului verbal de contravenție a fost formulata in termen legal prezenta plângere.

Verificând din oficiu potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, pentru următoarele considerente:

Potrivit art.8 din Legea nr. 144/2012 care modifica Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, „ Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă."

În același sens, disp.art.9 alin 3 din Ordonanța nr.15/2002 modificată și republicată :

În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).

În cauza ce formează obiectul judecății, fapta a fost săvârșită la 18.09.2011, iar procesul verbal de constatare a contravenției în litigiu a fost întocmit la data de 22.02.2012, cu depășirea evidentă a termenului de 30 de zile de la data constatării contravenției.

În acest sens, instanța va conferi eficiență juridică dispozițiilor legale mai sus menționate, deși au intrat în vigoare ulterior datei săvârșirii faptelor ce formează obiectul prezentului litigiu, deoarece jurisprudența CEDO a asimilat respectivele contravenții referitoare la circulația pe drumurile publice “ acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art.6 CEDO.

Astfel, în materie penală este consfințit beneficiul legii penale mai favorabile, care profită celui care a săvârșit fapta.

În aplicarea acestui principiu, instanța apreciază că dispozițiile art.8 și 9 din Legea 144/2012 conținute în legea contravențională mai favorabilă, dobândesc prioritate față de cele în vigoare la data săvârșirii faptelor, respectiv a celor reglementate inițial de art.8 din OG 15/2002, acestea urmând a profita petentului.

In acelasi sens, instanța va conferi relevanță juridică si dispozițiilor art. II din Legea 144/2012 pentru modificarea OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România care dispune în sensul că: „ tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării in vigoare a prezentei legi se anulează.

Instanta apreciază in consecinta că in cauza trebuie conferita eficiență juridica prezumției de nevinovăție astfel cum se solicită în lumina jurisprudenței CEDO și a garanțiilor fundamentale prev.de art.6 din Convenție, fata de probatoriul administrat in cauza.

În lumina acestor considerente, instanța apreciază că actul constatator este afectat de nelegalitate, aspect ce prevalează asupra tuturor celorlalte motive de nelegalitate și netemeinicie invocate de petentă, a căror analiză nu mai este necesară, dat fiind momentul aplicării sancțiunii contravenționale în raport cu data săvârșirii faptei.

Împotriva acestei sentințe recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN a formulat recurs la data de 20.06.2013.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs C_____ care a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe și menținerea sancțiunii amenzii.

În motivarea recursului s-a arătat că procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei astfel cum prevede art. 13 alin. 1 din OG nr. 15/2001 și a fost comunicat petentei în termen de 1 lună de la data aplicării sancțiunii conform art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

Recurenta a precizat că prin apariția Legii 144/2012 intenția legiuitorului a fost aceea ca în intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției să nu se mai poată încheia alte procese-verbale, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile și în nici un caz art. 9 alin.3 nu prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni.

În drept recurenta a invocat dispozițiile art. 304 pct. 8 și 312 C.p.c

Intimatul a formulat întâmpinare solicitând menținerea sentinței pronunțate.

Examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.304 și 304/1 Cod pr.civilă, ținându-se seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 9 alin. 3 OG nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat de art. I pct. 3 din LEGEA nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012, În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.

La momentul săvârșirii faptei, precum si la cel al întocmirii procesului verbal atacat, OG 15/2002 nu conținea aceasta prevedere, fiind aplicabile dispozițiile art. 13 alin. 1 si 14 din OG 2/2001, potrivit cărora “aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei” si “executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.”

Tribunalul mai retine ca, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Dispozițiile art 12 din OG nr. 2/2001, conform cărora legea contravenționala mai favorabila se aplica retroactiv numai in anumite situații ( respectiv -1-Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ;-2- Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta. In cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai grava, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia) nu pot fi insa interpretate in sensul ca numai in acele cazuri legea contravenționala mai favorabila devine aplicabila retroactiv. In realitate, ca urmare a revizuirii din anul 2003 a Constituției, textul art. 15 din Constituție a fost completat prin introducerea principiului aplicarii retroactive a legii contravenționale mai favorabile, fara ca dispozitiile art. 12 din OG nr. 2/2001 sa fie la randul lor completate in raport de noile prevederi constitutionale. Totusi, art. 15 alin 2 din Constitutie este direct aplicabil ori de cate ori legiuitorul adopta norme care stabilesc si sanctioneaza contraventii in conditii mai favorabile decat in trecut, prevederile nou introduse urmand sa fie aplicabile si proceselor aflate pe rol.

Tribunalul constata ca prevederile art. 9 alin. 3 teza a II-a, introduse prin L 144/2012, se subsumează noțiunii de lege contravenționala, având in vedere ca reglementează un alt termen de prescripție a răspunderii contravenționale.

Potrivit dreptului comun (art. 13 alin 1 si alin 2 din OG nr. 2/2001), termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale este de 6 luni de la data savarsirii faptei, iar in cazul contraventiilor continue de 6 luni de la data constatarii faptei.

Se constata de asemenea, abrogarea dispozitiilor art. 8 alin 3, alin 3¹ si alin 6 din OG nr. 15/2002.

In consecinta, tribunalul retine incidenta in cauza a prevederilor art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, dispozitiile legii contraventionale mai favorabile aplicandu-se si faptelor savarsite anterior intrarii in vigoare a L 144/2012.

In cauza de fata, tribunalul constata ca procesul verbal de contraventie desi a fost intocmit in termen 6 luni de la momentul savarsirii faptei (termenul comun de prescriptie a raspunderii contraventionale) nu a fost incheiat in termenul de prescriptie nou introdus prin legea nr. 144/2012, acela de 30 de zile de la momentul savarsirii faptei, astfel incat la data incheierii sale contravenientul nu mai raspundea contraventional, fiind implinit termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale.

F___ de aceste considerente, tribunalul în baza disp. art.312 C.pr.civ. va respinge recursul ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN , cu sediul în sector 6, București, ______________. 401A împotriva sentinței civile nr. 7060/16.04.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul G_____ N______ cu domiciliul în comuna Gorgota, _____________________, județul Prahova, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13 Martie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR

A___ I_____ F_______ I______ F________ G______

M_______ M____

GREFIER,

T______ L______

RED. F.G.M..

2EX/ 09.04.2014

d.f. XXXXXXXXXXXXXX- Jud. Ploiești

j.f. – L____ C____ M______