ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.1115
Ședința publică din data de 19 iunie 2014
Președinte:	M_____ C_______
Judecători:	G_______ M____
	M______ N______
Grefier:	E____ M_______

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul - petent I___ M_____ cu domiciliul în Ploiești, __________________. 122, ______________, ____________________________, împotriva sentinței civile nr.395/14.01.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ C______, cu sediul în București, _____________________. 401A, sector 6.

Cererea recurs este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar potrivit dispozițiilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 coroborat cu art. 36 din O.G. nr. 2/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - petent I___ M_____ reprezentat de avocat M____ A___, lipsă fiind intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică C______

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin serviciu registratură, întâmpinare formulată de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică C______, după care;

Apărătorul recurentului - petent având cuvântul arată că alte cererii nu mai formulează.

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul recurentului - petent având cuvântul în dezbateri solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate întrucât întreg raționamentul instanței de fond este pornit și motivat pe prevederile vechiului cod de procedură civilă. La data de 07.12.2011 codul de procedură civilă nu mai prevedea obligația ca un contract de vânzare - cumpărare să fie înregistrat la o instituție publică. Mai mult, contractul a fost înregistrat la ANAF conform certificatului de atestare fiscală nr. xxxxxx/07.12.2012, autoturismul fiind radiat din rolul petentului, astfel că acesta nu putea conduce fără a deține rovinietă un autoturism pe care-l înstrăinase cu un an în urmă. Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii plângerii contravenționale și a anulării procesul verbal de contravenție și exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale aplicate. Fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. xxxxx/281/2012, petentul I___ M____ a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal _________ nr.xxxxxxx/10.09.2012, în contradictoriu cu intimata C_____ S.A-C______, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii.

În motivare, petentul a arătat, în ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, că a vândut autoturismul numitului P____ C_________ conform contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat cu acesta la data de 07.12.2011, astfel că de la acel moment s-a transferat și dreptul de proprietate. A mai precizat că era obligația cumpărătorului să își înregistreze autovehiculul pe numele său.

În susținerea plângerii formulate, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de înscrisuri, respectiv: proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, certificate de atestare fiscală xxxxxx/07.12.2011.

Intimata nu a formulat întâmpinare în cauză, dar a depus la dosar dovada de comunicare a procesului-verbal contestat, certificatul calificat , proba foto .

În urma verificării cerute de art. 31 din O.G. 2/2001, instanța de fond a constatat că plângerea a fost înregistrată la instanță în termenul legal de 15 zile.

Prin sentința civilă nr.1115/14.01.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/10.09.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei pentru faptul că în data de 14.08.2012, locul DN1 Românești, jud. Prahova, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX aparținând acestuia a circulat fără a deține rovinietă valabilă, faptă care constituie contravenție conform art.8 alin.(1) din OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei.

Petentul a contestat temeinicia procesului-verbal arătând că a înstrăinat autovehiculul menționat la data de 25 10.2011.

Instanța de fond a apreciat că motivele invocate în susținerea plângerii contravenționale sunt neîntemeiate, astfel că a respins plângerea contravențională formulată pentru următoarele considerente:

Cu privire la legalitatea procesului-verbal contestat instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese. De altfel, instanța reține că petentul nu a adus critici în ceea ce privește legalitatea acestuia.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal contestat instanța a reținut că petentul a contestat procesul-verbal de contravenție în ceea ce privește temeinicia acestuia, arătând că autovehiculul a fost înstrăinat unei alte persoane, astfel că el nu mai are calitatea de proprietar al autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX.
Prima instanță a reținut faptul că agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională după identificarea în evidențele poliției a proprietarului autovehiculului.

Potrivit art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 (text în baza căruia a fost sancționată petenta) fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

De asemenea, conform art.7 din OG nr. 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare si deținerea rovinietei valabile revine in exclusivitate, in cazul utilizatorilor romani, deținătorilor menționați in certificatul de înmatriculare.

Prin utilizator în sensul disp. art. 1 alin. 1 pct. b din OG nr. 15/2002 se înțelege „persoanele fizice sau juridice, înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot fi folosi în baza unui drept legal vehiculele înmatriculare în România…”.

Din proba foto depusă la dosar de către intimată rezultă că la data de 14.08.2012, autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX a circulat pe DN1, localitatea Românești, fără rovinieta valabilă. Instanța de fond a reținut faptul că agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională după identificarea în evidențele poliției a proprietarului autovehiculului.

Sub aspectul temeiniciei, prima instanța a apreciat că susținerea petentului în sensul că nu are calitatea de contravenient, întrucât autoturismul a fost înstrăinat către o altă persoană la data de 07.12.2011 nu poate fi reținută de instanță.

Instanța de fond a reținut faptul că agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională după identificarea în evidențele poliției a proprietarului autovehiculului.

Potrivit art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 (text în baza căruia a fost sancționată petenta) fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

De asemenea, conform art. 7 din OG nr. 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare si deținerea rovinietei valabile revine in exclusivitate, in cazul utilizatorilor romani, deținătorilor menționați in certificatul de înmatriculare.

Prin utilizator în sensul disp. art. 1 alin. 1 pct. b din OG nr. 15/2002 se înțelege „persoanele fizice sau juridice, înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot fi folosi în baza unui drept legal vehiculele înmatriculare în România…”.

Data înscrisurilor sub semnătură privată, cum este cazul unui contract de vânzare-cumpărare a unui vehicul folosit nu poate fi opusă terților decât dacă au fost înregistrate conform art. 1182 C.civ. – la o instituție publică, din ziua în care a fost înscris într-un registru public, din ziua morții celui care l-a încheiat sau din ziua când a fost trecut, în extras, de funcționari publici, cum ar fi punerea de sigilii sau pentru efectuarea de inventare.

Având în vedere că fapta cuprinsă în procesul-verbal de contravenție atacat a fost săvârșită la data de 14.08.2012, respectivul contract a fost încheiat la data de 07.12.2011, că intimata C_____ SA și orice instituție și autoritate a statului sunt terți față de aceste tranzacții, iar înscrisurile depuse de petent nu au nici o mențiune cu privire la înregistrarea în baza art. 1182 c.civ. citat mai sus, instanța de fond a constatat că aceste documente nu pot fi opuse intimatei.

Sistemul promovat de codul civil urmărește să nu fie opuse terților înscrisuri care pot fi antedatate, astfel încât, prin aplicare la situația de față, să nu fie trecută în documente o dată anterioară săvârșirii faptei, deși transferul dreptului de proprietate să fi operat la o dată ulterioară săvârșirii faptei contravenționale.

Instanța a mai reținut că, din certificatul de atestare fiscală nr.xxxxxx/07.12.2011 rezultă că autoturismul a fost scos de pe rolul fiscal al petentului.

Instanța de fond a reținut că aceasta nu reprezintă titlu de proprietare și nu poate conferi dreptul de proprietate.

Față de prevederile legale reținute instanța de fond a apreciat că înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu sunt suficiente pentru dovedirea netemeiniciei procesului-verbal de contravenție. Instanța a apreciat că respectivul contract depus la dosar nu este opozabil intimatei, nefiind suficient pentru modificarea în baza de date a Direcției Regim Permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. De asemenea, adresa privind scoaterea din evidență a mijloacelor de transport nu constituie titlu de proprietate astfel cum este menționat în chiar cuprinsul acestuia și nu este suficient pentru a înlătura răspunderea contravențională a petentului, din moment ce aceasta apare în continuare în calitate de proprietar.

Față de faptul că obligația de plată a rovinietei îi revine conform prevederilor legale proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare, instanța de fond a apreciat că susținerea petentului este neîntemeiată. În baza de date a Ministerului Administrației de Internelor-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională revine acestuia.

Prima instanță a apreciat că petentului îi revenea o obligație de diligență care are drept temei contractul de vânzare-cumpărare, în sensul transferului dreptului de proprietate asupra vehiculului. Cât timp reclamantul apare înscris ca proprietar și utilizator, acestuia îi revine răspunderea contravențională pentru fapta constatată prin procesul-verbal contestat.

Totodată, instanța de fond a avut în vedere că petentul se poate îndrepta împotriva cumpărătorului autoturismului pe calea unei acțiuni în pretenții, pentru recuperarea sumelor achitate cu titlu de amenzi contravenționale.

Cu privire la sancțiune, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 250 lei. Instanța a constatat că aceasta a fost stabilită în limitele legii, fiind previzibilă și proporțională cu fapta săvârșită.

Pentru aceste motive, instanța de fond a respins plângerea contravențională ca fiind neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate, apreciind că instanța de fond a făcut o greșita interpretare si aplicare a dispozițiilor normative incidente spetei.

Recurentul solicită a se constata că, în considerentele sentinței atacate, se face de două ori trimitere expresa la prev. art. 1182 C.civ. in susținerea argumentului ca nu se poate opune terților contractul de vânzare cumpărare pe care l-a încheiat la data de 7.12.2011 cu numitul P____ C_________, întrucât, nu a fost " înregistrat conform art. 1182 C.civ.- la o instituție publica, din ziua in care a fost înscris _______________________, din ziua morții celui care l-a încheiat sau din ziua când a fost trecut in extras, de funcționari publici, cum ar fi punerea de sigilii sau pentru efectuarea de inventariere."

Insă, arată recurentul, avându-se în vedere data la care a fost încheiat Contractul, respectiv, 07.12.2011, in mod evident, dispoziția normativa in baza căreia s-a construit întreg raționamentul judecații pe fond își pierduse aplicabilitatea, întrucât, era deja in vigoare Noul Cod Civil (NCC), care nu mai include o asemenea reglementare in materia contractelor.

Potrivit art. 1.281 NCC, contractul este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor si obligațiilor născute din acesta.

Totodată, recurentul apreciază că, și in situația in care s-ar impune raportarea la dispoziția normativa conținuta de C.civ., raționamentul expus in considerente este greșit fata de înscrisului la care-se face trimitere, certificatul de atestare fiscala xxxxxx/07.12.2012, deoarece, acesta confirma împrejurarea ca am raportat autorității competente, ANAF, contractul de vânzare cumpărare încheiat, fiind astfel radiat autoturismul înstrăinat din rolul meu fiscal.

Din punct de vedere legal, am îndeplinit toate obligații aflate in sarcina mea in calitate de vânzător prev. de art. 1.672 NCC, neavând nicicum posibilitatea sa realizez personal si radierea din circulație a autoturismului de pe numele său, aceasta operațiune putând fi făcuta doar de către cumpărător.

De asemenea, recurentul consideră că, în mod greșit, instanța de fond a apreciat ca ar fi putut sa antedateze contractul de vânzare in scopul sustragerii de la răspundere pentru săvârșirea unei fapte contravenționale, deoarece, radierea din rolul fiscal a bunului a fost operata in baza acestui contract care poartă aceeași data, 7.12.2011 ca si certificatul de atestare fiscala.

Transferul dreptului de proprietate a operat la momentul încheierii contractului conf. prev. art. 1.674 NCC si nu se poate considera ca nu mi-am îndeplinit obligația de diligenta de a face acest transfer, la fel cum nu se poate considera ca as mai fi fost proprietar al bunului după încheierea contractului, deoarece, in caz contrar, ar fi continuat sa datoreze impozit pentru deținerea lui.

Certificatul de atestare fiscala nu poate constitui titlu de proprietate, întrucât, titlul de proprietate este reprezentat de contractul de vânzare cumpărare, petentul nemaifiind, din punct de vedere legal proprietarul bunului ce a făcut obiectul acestuia. Dovada dreptului de proprietate asupra unui autovehicul nu se face cu certificatul de înmatriculare in circulație, ci, cu actul in baza căruia a fost dobândit, totdeauna, un contract de vânzare cumpărare pentru un vehicul nou sau rulat, astfel încât, este greșit argumentul invocat de judecătorul fondului referitor la calitatea sa de proprietar ce ar rezulta din înscrierea in baza de date a Direcției Regim Permise de conducere si înmatriculări din cadrul MAI, înregistrările din baza de date a MAI nu pot fi apreciate ca fiind echivalente celor din cartea funciara in ceea ce privește dovada dreptului de proprietate, scopurile pentru care acestea sunt făcute având cu totul altele.

Pentru a fi sancționat in baza prev. art. 8 din OG 15/2002 trebuia sa săvârșească fapta de a circula fara a deține rovineta valabila, ori, acest lucru era în mod evident imposibil. Având in vedere situația de fapt la care a făcut referire, probata cu înscrisuri, cu certitudine, la dată de 14.08.2012, nu a condus autovehiculul pe care îl înstrăinase cu aproape 1 an înainte.

Legea speciala sancționează fapta de a circula fără rovigneta valabila si nu neplata rovignetei, ceea ce înseamnă ca rațiunea legiuitorului a fost aceea de a pedepsi persoana care a condus un autovehicul pentru care nu era deținuta rovineta in termen de valabilitate.

Pentru toate aceste considerente, recurentul a solicitat ca, in temeiul disp. art. 312 c.pr.civ., să se dispună admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea in tot a Sentinței atacate in sensul admiterii plângerii formulate împotriva Procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/10.09.2012 si exonerarea sa de la plata amenzii in cuantum de 250 lei.

În raport de motivele de recurs, intimata C.N.A.D.N.R. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și pe fond, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond a fiind legală și temeinică., prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond a fiind legală și temeinică.

Intimata apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect faptul că procesul verbal a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse de art. 16 din O.G. 2/2001 și că nu există vreo cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din O.G. 2/2001.

Astfel, intimata apreciază ca fiind nefondate susținerile recurentului, întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G, 15/2002 fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, iar în baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravenționala îi revine conform O.G. 2/2001 și O.G. 15/2002.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.XXXXXXXXXXXXXX.

Tribunalul examinând cauza în raport de sentința recurată, situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Petentul a fost sancționat contravențional, întrucât, la data de 14.08.2012, pe DN1, în localitatea Romanești, jud. Prahova, vehiculul categoria A, cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.

Pentru fapta comisă, petentul a fost sancționat contravențional, in conformitate cu prevederile art.8 alin. (2) din OG nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, întocmindu-se procesul-verbal de constatare a contravenției _________, nr. xxxxxxx/10.09.2012.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, tribunalul reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Astfel în conformitate cu prevederile art. 8 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, modificată și completată, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul amenzilor contravenționale fiind prevăzut în anexa nr. 2 la ordonanță.

În ceea ce privește temeinicia actului sancționator sus menționat, având în vedere materialul probator administrat în cauză instanța reține că petentul a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie procesului-verbal contestat. În acest sens, se reține că petentul a depus la dosarul cauzei dovada ca a înstrăinat vehiculul la data de 07.12.2011, care a fost radiat din evidentele fiscale, de pe numele sau la data de 15.05.2011, care în mod greșit au fost înlăturate de instanța fondului față de prevederile art.11 alin.2 lit. b) din OG nr.195/2002, raportat la alin.4 al art.11 din OG nr.195/2002.

În plus, tribunalul reține, potrivit dovezilor de comunicare depuse de intimată la dosarul de fond că procesul verbal nu a fost comunicat cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost ea modificată prin Legea nr.144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, care prevede că “procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1", ceea ce atrage nulitatea actului contestat. Astfel fapta a fost constatată la data de 14.08.2012 iar procesul-verbal a fost comunicat la data de 24.09.2012, cu depășirea termenului expres de 30 de zile.

Față de considerentele expuse, tribunalul constata ca temeinicia procesului verbal este afectata, petentul nefiind vinovat de săvârșirea faptei contravenționale pentru care a fost sancționat, astfel că, recursul petentului este fondat, sub toate motivele invocate, astfel cum au fost reținute anterior, motiv pentru care, în temeiul art. 312 pct.3 c.pr.civ. va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul că va admite plângerea contravențională și va anula procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/10.09.2012 și va exonera petentul de plata amenzii contravenționale aplicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de declarat de recurentul - petent I___ M_____ cu domiciliul în Ploiești, __________________. 122, ______________, ____________________________, împotriva sentinței civile nr. 395/14.01.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ C______, cu sediul în București, _____________________. 401A, sector 6, și în consecință:

Modifică în tot sentința recurată în sensul că admite plângerea contravențională.

Anulează procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/10.09.2012 și exonerează petentul de plata amenzii contravenționale aplicate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.06.2014.

	Președinte,	Judecător,	Judecător,
	M_____ C_______	G_______ M____	M______ N______
	Grefier,
	E____ M_______
Operator date cu caracter personal 5595
RedM.G./tehnored.M.G.
3 ex./2.07.2014
d.f. nr.XXXXXXXXXXXXXX – Judecătoria Ploiești
j.f. S_____ A__ M____