ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A___ Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 6432

Ședința publică din data de 17 octombrie 2012

Președinte: E____ D______ B____

Grefier: G_______ M____ P____

S-a luat în examinare, plângerea formulată de petenta _________________ împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxx încheiat la data de 17.05.2013 de intimatul I____________ Teritorial de Muncă A___.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta petentei, av. Ș_____ C______, reprezentanta intimatului, consilier juridic B_____ L____ și martorii B___ E________, V____ E_____ și M_____ G______

Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în baza art.36 din OG.2/2001.

S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta petentei depune la dosar concluzii scrise și dovada plății onorariului de avocat.

Instanța procedează conform art. 321 Cod proc. civ., la audierea martorilor prezenți, cele declarate de aceștia fiind consemnate în procese verbale atașate la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată plângerea în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată și motivată cu consecința anulării procesului verbal de contravenție în principal, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, cu cheltuieli de judecată.

În susținerea plângerii reprezentanta petentei a invocat prevederile art. 27 și art. 5 din Legea 319/2006, arătând că petenta a anunțat accidentul de muncă la ITM, de îndată ce a constatat prin înscrisul comunicat de angajată despre leziunile suferite. În data de 28.04.2013, angajata a refuzat să fie transportată la urgențe plecând însoțită de soțul său acasă, iar în data de 29.04.2013 aceasta nu s-a prezentat la serviciu și nu a comunicat societății petente motivul pentru care lipsește, prezentându-se abia în data de 30.04.2013 cu o declarație prin care a adus la cunoștința administratorului societății gravitatea leziunii suferite.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal, arătând că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.

Față de apărările petentei, reprezentanta intimatului învederează că legea nu precizează gravitatea vătămării corporale pentru care accidentul de muncă trebuie anunțat, astfel că nu are relevanță cât de gravă a fost vătămarea angajatei, petenta având obligația de a face demersuri privind comunicarea accidentului de muncă imediat după producerea acestuia.

I N S T A N Ț A

Deliberând, constată că, prin plângerea contravențională înregistrată la Judecătoria A___ la data de 31.05.2013 sub numărul de dosar XXXXXXXXXXXX petenta _________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ Teritorial de Muncă A___, contestă procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxx, întocmit în data de 17.05.2013, prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 3500 lei, pentru contravenția prevăzută de art.27 alin. 1 lit. a) din Legea 319/2006, solicitând anularea procesului verbal de contravenție, prin care s-a reținut în sarcina sa că nu a anunțat de îndată I____________ Teritorial de Muncă A___ despre accidentul de muncă ce a avut loc în data de 28.04.2013 la punctul de lucru din A___, P-ța Catedralei, nr. 1, jud. A___.

În motivare petenta arată că, la data de 28.04.2013 în jurul orelor 14:00, angajata M_____ G______ a manevrat necorespunzător o navetă determinând căderea unui blat pe piciorul acesteia. Anunțată despre acest eveniment de către un alt angajat, administratoarea societății petente a analizat piciorul persoanei vătămate, constatând că acesta nu era umflat, nu prezenta leziuni și nu sângera și despre care victima a afirmat că acuză dureri la degete. S-a asigurat că angajata putea să miște piciorul și degetele, după care i-a propus să o însoțească la urgențe, însă aceasta a refuzat afirmând că nu este nimic grav. Totodată, numita M_____ G______ a refuzat să fie însoțită de administratoarea societății petente până la domiciliul său, arătând că va fi dusă acasă de către soțul său care este taximetrist.

Petenta susține că, în data de 29.04.2013 angajata nu s-a prezentat la serviciu, aceasta revenind la locul de muncă abia în data de 30.04.2013, având piciorul bandajat, ocazie cu care i-a înmânat o declarație prin care i-a adus la cunoștință diagnosticul și în urma căreia societatea petentă a anunțat accidentul de muncă la ITM A___. Astfel, în opinia petentei, accidentul de muncă a fost anunțat de îndată, respectiv în ziua în care angajata a înmânat declarația din care a rezultat gravitatea evenimentului și nu o banală lovitură cum administratoarea societății a crezut la început.

Petenta învederează că în data de 28.04.2013 nu putea să anunțe ITM-ul despre accidentul de muncă deoarece nu a constatat vătămarea organismului, putând fi un accident banal care nu necesita îngrijiri mediale, mai cu seamă că angajata a refuzat să fie transportată la urgențe, aceasta deplasându-se cu soțul său acasă.

În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 2 și art. 7 alin. 2 și 3 din OG. 2/2001, având în vedere că fapta constatată este de o gravitate redusă.

În drept petenta și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile art. 16, art. 17, art. 31 – 36 din OG. 2/2001, Legea 319/2006, iar în probațiune a depus la dosar, în copie, procesul verbal de contravenție contestat, declarație, fișa de instruire individuală.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiate și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal, arătând că, la data de 17.05.2013 petenta a fost sancționată contravențional pentru încălcarea art. 27 alin. 1 lit. a raportat la art. 39 alin. 5 din Legea 319/2006, întrucât nu a comunicat de îndată Inspectoratului Teritorial de Muncă A___ evenimentul produs în data de 28.04.2013, în jurul orelor 14:00, a cărui victimă a fost M_____ G______ M_______, angajata _________________, în urma căruia a rezultat fracturarea piciorului drept.

Deși petenta susține că în data de 28.04.2013, zi de duminică, la ora 14 angajata M_____ G______, din neglijență, neatenție a tras naveta și i-a căzut pe picior blatul pe care se afla naveta, respectiv că piciorul nu prezenta urme de sânge sau alte leziuni, nu era umflat, că la solicitarea petentei de a o însoți la urgențe aceasta a refuzat spunând că nu este nimic grav, aceste împrejurări nu o exonerează pe petentă de obligația de a comunica producerea evenimentului, întrucât determinarea gravității și caracterul accidentului poate acea loc doar urmare a cercetării acestuia.

Ori, este evident că atâta timp cât angajatorul nu comunică producerea evenimentului, în mod cert nu va proceda nici la cercetarea împrejurărilor și a urmărilor producerii acestuia.

Intimatul apreciază că afirmația petentei că nu a constatat vătămarea organismului este nereală, întrucât tocmai aceasta, la relatarea stării de fapt, în cuprinsul plângerii, arată că a „constatat că angajata M_____ G______ M_______ avea pe picior un prosop sub forma unei comprese. Angajata mi-a spus că are dureri la degetele de la piciorul stâng”, deci evident există o vătămare.

Se mai arată că, potrivit art. 5 lit. f) din Legea 319/2006 prin eveniment se înțelege accidentul care a antrenat vătămări ale organismului în timpul procesului de muncă și nu vătămări grave ale organismului , ceea ce înseamnă că legiuitorul nu a avut în vedere doar vătămările grave „de mare însemnătate”, astfel cum încearcă petenta să sugereze.

Așadar, indiferent de gravitatea accidentului, intimatul apreciază că petenta trebuia să comunice evenimentul la ITM A___, iar în funcție de împrejurări și de existența unei incapacități temporare de muncă, evenimentul era încadrat ca accident de muncă sau rămânea simplu eveniment.

În acest sens, intimatul a invocat și prevederile art. 5 lit. g) din Legea 319/2006 potrivit căruia prin accident de muncă se înțelege vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitatea temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces, motiv în plus pentru care petenta trebuia să cerceteze evenimentul pentru determinarea caracterului accidentului, cercetare care se realizează doar după comunicarea evenimentului la ITM.

În speța de față, salariatei M_____ G______ i s-a montat un aparat gipsat care a condus la incapacitatea temporară de muncă de o lună de zile, astfel cum rezultă din comunicarea petentei către ITM, din data de 30.04.2013, situație în care vătămarea organismului în cazul salariatei este clar stabilită.

Se mai arată că sancțiunea aplicată a avut loc pentru că petenta nu a comunicat evenimentul produs, ori la momentul producerii încă nu se cunoștea caracterul accidentului: dacă este de muncă sau în afara muncii, dacă este accident de muncă ușor sau grav, caz în care toate susținerii petentei bazate pe producerea unui accident de muncă nu au relevanță în speța de față.

În ceea ce privește declarația salariatei M_____ G______ din data de 30.04.2013, intimatul învederează că aceasta confirmă faptul că la data de 28.04.2013 în timpul serviciului a avut loc un accident în urma căruia a rezultat ________ piciorului, declarație care, însă, în opinia intimatului, nu o absolvă pe petentă de obligația cei revenea, de a comunica, de îndată producerea evenimentului, întrucât comunicarea nu depinde de gravitatea vătămării, fiind obligatorie și în cazul unui accident banal.

Intimatul arată că se opune solicitării petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul având în vedere că petenta a încălcat indubitabil o normă onerativă, constând în necomunicarea de îndată a evenimentului, fapta fiind săvârșită cu vinovăție de către aceasta, astfel că nu se justifică înlocuirea amenzii contravenționale în avertisment.

Pe de altă parte petenta nu face dovada vreunei circumstanțe reale și personale de natură a reliefa o gravitate redusă, situație în care intimatul apreciază că solicitarea acesteia de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul este nefondată.

În drept, intimatul a invocat prevederile Legii 108/1999 rep., Legea 319/2006, HG 1425/2006, OG. 2/2001, Cod proc. civ., iar în probațiune a depus la dosar, în copie, proces verbal de control, alte înscrisuri.

Petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat că starea de fapt prezentată prin plângerea contravențională nu a fost contestată de intimat, apreciind că prin întâmpinare acesta face interpretare denaturată a dispozițiilor legale prevăzute de art. 27 din Legea 319/2006 și de HG nr. 1425/2006. În acest sens, petenta a arătat că legea și normele metodologice de aplicare nu cuantifică sintagma „de îndată”, iar aceasta a anunțat de îndată producerea accidentului de muncă, respectiv în ziua în care angajata i-a înmânat declarația din care a rezultat gravitatea evenimentului și nu o banală lovitură cum a crezut la început.

Față de interpretările intimatului, potrivit cărora orice contuzie sau accident banal petrecut la locul de muncă este accident de muncă, petenta învederează că accidentul de muncă se definește ca fiind un eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor, iar prin eveniment se înțelege o întâmplare importantă, un fapt de mare însemnătate, un fenomen local.

Petenta susține că în data de 28.04.2013, evenimentul nu putea fi definit ca fiind un fapt de mare însemnătate, un fenomen important atât din constatările făcute cât și din declarația angajatei. Ulterior, în data de 30.04.2013, după ce angajata s-a prezentat cu piciorul bandajat și cu diagnosticul, aceasta a constatat existența fenomenului important și a anunțat de îndată ITM-ul A___.

Analizând probele administrate în cauză, prin prisma prevederilor legale și a susținerilor părților, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxx încheiat de ITM A___ la data de 17.05.2013 s-a reținut că, petenta nu a comunicat de îndată Inspectoratului Teritorial de Muncă A___, accidentul de muncă ce a avut loc la data de 28.04.2013, orele 14:00 în A___, în P-ța Catedralei, nr. 1, fiind încălcate prevederile art. 27 alin. 1 lit. a) din Legea 319/2006.

S-a reținut că fapta petentei constituie contravenția prevăzută și sancționată de art. 39 alin. 5 din același act normativ, acesteia aplicându-i-se amenda în cuantum de 3500 lei.

Procesul verbal a fost întocmit în prezența reprezentantului legal al petentei, la rubrica destinată obiecțiunilor acesteia, consemnându-se argumentele sale, anume că, nu a considerat că este un accident de muncă, întrucât angajata a plecat pe jos acasă și abia în data de 30.04.2013 a comunicat că avea fractură la picior.

Sub aspect formal, procesul verbal este întocmit cu menționarea tuturor elementelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, iar motive de nulitate relativă nu se relevă, astfel că instanța va reține legalitatea actului contestat.

În ceea ce privește temeinicia acestuia, se constată că petenta nu contestă starea de fapt reținută de agentul constatator, dimpotrivă, recunoaște că a încunoștințat I____________ Teritorial de Muncă la data de 30.04.2013 despre survenirea accidentului de muncă în care a fost implicată angajata sa – M_____ G______ la data de 28.04.2013.

Reținând această stare de fapt ca reală, instanța constată că fapta petentei de a anunța evenimentul amintit după două zile de la survenirea acestuia, contravine prevederilor art. 27 alin. 1 lit. a din Legea nr. 319/2006 care obligă angajatorul să anunțe de îndată astfel de evenimente.

Instanța își însușește pe deplin argumentele intimatei cu privire la termenul de îndeplinire a acestei obligații legale, „de îndată” fiind înțeles în sensul de imediat, numaidecât, în ziua accidentului.

Este adevărat că petenta și-a îndeplinit de bună voie obligația în discuție, însă nu în condițiile impuse de legiuitor, așadar, norma juridică nu a fost respectată întocmai.

Importanța comunicării accidentului de muncă de îndată rezidă din faptul că, potrivit art. 115 din HG nr. 1425/2006, imediat după aceasta are loc cercetarea evenimentului, procedură ce trebuie finalizată într-un anume termen, prevăzut de lege, diferit după natura evenimentului.

Astfel, art. 114 din hotărâre prescrie că, „ Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor și a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor și a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare și, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.”

Nerespectarea acestor pași prevăzuți de legiuitor, ori a termenelor în discuție ar putea avea consecințe prejudiciabile pentru angajat și ar putea conduce la deturnarea scopului reglementării procedurii, respectiv de a nu se mai putea determina cauzele ce au condus la producerea accidentului, cu consecințe negative în ceea ce privește preîntâmpinarea unor situații similare, neluarea măsurilor ce se impun, ș.a.

Instanța apreciază ca nerelevante apărările petentei referitoare la necunoașterea gravității vătămării, respectiv a diagnosticului de fractură imediat după producerea evenimentului, atâta timp cât legiuitorul a reglementat o succesiune și un termen de realizare a acestora, petenta fiind obligată să le respecte. Gravitatea loviturii putea să o presupună, reprezentanta petentei și din împrejurarea că, a doua zi de la producerea acesteia, angajata nu s-a prezentat la lucru, audiată fiind aceasta a afirmat că, „ luni aceasta nu a venit la lucru deși era de serviciu”, și tot luni „a venit la mine socrul acesteia solicitându-mi o adeverință necesară la medic” .

Atât absența angajatei, care presupunea indisponibilizarea acesteia, cât și cunoașterea faptului că urma să fie consultată de un medic, trebuia să îi dea de gândit reprezentantei petentei, să aprecieze evenimentul ca unul din categoria prevăzută de art. 5 lit f din lege, anume, „accidentul care a antrenat … vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,”

Așa fiind, reținând că starea de fapt descrisă în procesul verbal se circumscrie prevederilor legale invocate, instanța constată că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzută de art. și sancționată de art. 39 alin. 5 din Legea nr. 319/2006, Legea securității și sănătății în muncă.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, se constată că s-a aplicat petentei amenda în limita minimului special, instanța apreciază corect individualizată sancțiunea, în raport de pericolul social al faptei, înlocuirea acesteia cu avertismentul nejustificându-se atâta timp cât petenta nu a făcut dovada unor împrejurări care să fie reținute ca circumstanțe atenuante, susținerile acesteia cu privire la necunoașterea gravității accidentului neputând fi reținute în acest sens, pentru cele deja arătate.

Pentru toate aceste motive, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001, găsind neîntemeiată plângerea, instanța o va respinge, menținând procesul verbal ca temeinic și legal încheiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge plângerea formulată de petenta _________________, cu sediul în A___, P-ța Catedralei, nr. 1, jud. A___, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, cod fiscal RO xxxxxxx, în contradictoriu cu I____________ Teritorial de Muncă A___ cu sediul în A___. ______________________ -13împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxx/17.05.2013, prin care s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 3500 lei.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria A___.

Pronunțată în ședința publică din 17.10.2013.

Președinte Grefier

E____ D______ BîscăGeorgeta M____ P____

Red/dact: EDB/GMP/12.11.2013

4 ex./ 2 ___________________:

petenta _________________, cu sediul în A___, P-ța Catedralei, nr. 1, jud. A___

intimatul I____________ Teritorial de Muncă A___, cu sediul în A___, _______________________-13, jud. A___

Exp. 2 ______________________________>