ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A___ Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7009/2015

Ședința publică din data de 11 decembrie 2015

Președinte: C______ L____ D______

Grefier: M_____ Bășcărău

S-a luat în examinare plângerea la contravenție formulată de petentul M____ C_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx din data de 21.09.2015.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Plângerea este legal timbrată cu suma de 20,00 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 19 din OUG 80/2013.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la data de 11.12.2015, s-a depus din partea petentului o cerere de amânare, în vederea angajării unui apărător, susținând că avocatul ales – D______ F_____ a reziliat contractul de asistență juridică încheiat cu acesta.

Instanța constată că petentul nu a făcut dovada acestor susțineri, respectiv că a fost reziliat contractul încheiat cu avocatul ales, motiv pentru care respinge cererea de amânare.

Instanța, din oficiu, conform dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă verifică competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei, iar în conformitate cu disp. art. 94 pct. 3 Cod procedură civilă și art. 32 din OG 2/2001 Cod procedură civilă, constată că este competentă să judece prezenta cauză.

Instanța estimează durata procesului la un termen de judecată.

În baza art. 255 și 258 Cod procedură civilă se încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, fiind utile și concludente în soluționarea litigiului.

Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța declară încheiată cercetarea judecătorească, în baza art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.

I N S T A N Ț A

Constată că, prin plângerea înregistrată la această instanță, la data de 25.09.2015, petentul M____ C_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx din data de 21.09.2015.

În fapt, la data de 21.09.2015, ora 20:52, petentul arată că s-a deplasat cu autoturismul XXXXXXXXXXXXX, pe autostrada A1, dinspre Nădlac către A___ și a fost atenționat să oprească, de către un agent de la poliție. După ce a venit la mașina petentului, agentul de poliție l-a înștiințat pe acesta că a condus cu viteză mai mare decât cea legală, într-o zonă anume, de care petentul trecuse cu mult timp în urmă.

Petentul l-a rugat pe agentul de poliție să constate că drumul este neiluminat și aglomerat în acea porțiune, astfel nu avea cum să meargă cu acea viteză. Agentul constatator i-a întocmit petenului un proces-verbal de sancționare contravențională, cu amenda și suspendarea dreptului de a conduce.

Petentul a învederat instanței că, procesul-verbal de contravenție este incomplet și nu cuprinde toate mențiunile, stabilite sub sancțiunea anulării, de către legiuitor. De asemenea, petentul a menționat în plângerea contravențională că, procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu o ________ vicii de formă, care, împreună cu viciile de fond, duc la constatarea nulității acestuia, fiind netemeinic și nelegal întocmit.

Deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, se presupune că acesta face dovada până la proba contrară. Art. 154 alin. 2 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G nr. 195/2002, prevede că nerespectarea regimului de viteză stabilit potrivit prezentului regulament, se constată de către polițiștii care au avizul IGPR, de operator radar, cu mijloace tehnice certificate, în condițiile legii. Astfel, având în vedere natura contravenției și mijloacele de dovadă, sarcina probei este răsturnată, revenind agentului constatator, sarcina de a dovedi cu mijloace tehnice certificate și de proba viteza concretă de deplasare constatată.

Petentul a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii, deoarece actul este nul de drept, având vicii de formă și de fond. Acesta arată că regimul sancționator în România este reglementat de o lege specială, anume O.G. 2/2001, care prevede în mod expres, cum trebuie întocmit și completat procesul-verbal de contravenție.

S-a arătat în plângere că, agentului constatator îi revine sarcina să probeze săvârșirea faptei, arătând marca aparatului radar, tipul sau ________________ verificare metrologică, pe ce mașină a fost instalat și dacă agentul constatator era însărcinat și avea pregătirea necesară pentru asemenea activitate.

În cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu se face referire la mențiunile formulate de către petent, la acel moment, precizate de către acesta agentului constatator și care nu au fost trecute în actul constatator.

Pe fondul cauzei, petentul învederează instanței că nu s-a făcut dovada vitezei reținute în sarcina sa, nu s-a indicat locul exact sau numărul de casă în dreptul căreia s-a săvârșit fapta, pentru o eventuală expertiză la fața locului. Astfel, petentul a arătat că, dacă s-ar fi indicat locul exact unde s-a săvârșit fapta, prin depunerea de către intimată a procesului-verbal de amplasare a aparatului radar, s-ar fi putut vedea dacă se confirmă sau nu cele menționate în procesul-verbal de contravenție. Se mai arată de către acesta că prezumția legală operează în favoarea sa, că circula cu viteza legală și că a fost oprit și sancționat pe nedrept, undeva anume, doar pentru că avea număr de înmatriculare din altă localitate și nu va avea timp să conteste măsura luată.

Paragraful din norma de metrologie NML 021-05, aprobată prin ordinul Directorului General al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 153/2007, prevede că înregistrarea efectuată trebuie să conțină mențiunea că a fost efectuată testarea aparatului.

Petentul mai arată că, dacă s-ar admite că a depășit viteza de deplasare, chiar și în situația în care sunt respectate toate normele legale în vigoare, cu privire la efectuarea înregistrărilor radar, legislația prevede anumite marje de toleranță, deoarece nicio măsurătoare nu se poate realiza cu precizie, din cauza unor factori precum: eroarea internă a blocului de emisie, eroarea blocului de recepție, condițiile atmosferice, etc.

În drept, s-a invocat art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, dar și celelalte texte de lege la care s-a făcut referire anterior.

Petentul solicită ca judecarea cauzei să aibă loc și în lipsa acestuia.

În probațiune s-au depus înscrisuri și s-a solicitat planșele foto care să ateste viteza de deplasare a petentului, dovada video că a fost surprins cu acea viteză, marca aparatului radar, tipul sau ______________, buletinul de verificare metrologică și pe ce mașină a fost instalat, dacă agentul constatator era însărcinat și avea pregătirea necesară pentru asemenea activitate, dacă agentul constatator era specializat să exercite controlul normelor de circulație rutieră, ordinul de serviciu al agentului constatator, fișa de omologare a aparatului radar.

Prin întâmpinarea depusă, intimatul arată că, la data consemnată în procesul-verbal atacat, agentul constatator din cadrul Biroului de Poliție Autostrada A1 D___-Nădlac, executându-și atribuțiile serviciu pe autostrada A1, km 559 + 300, Calea II, pe raza teritorială administrativă a jud. A___, a depistat în traficul rutier autoturismul marca Mercedes, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, al cărui conducător auto, în persoana petentului, a încărcat normele rutiere prevăzute de legislația în vigoare, circulând cu viteza de 197 km/h, în zona unde viteza de deplasare este reglementată și semnalizată prin indicatoare rutiere la 130 km/h, depășind viteza legală cu 67 km/h.

De asemenea, acesta învederează instanței, că în speța dedusă judecății, nu se pune problema probatoriului administrat de petent, iar actele dosarului nu pot fi ignorate în raport cu simpla negare a faptei de către petentul care apreciază aleatoriu că agentul de poliție nu putea observa săvârșirea contravenției.

În această situație, în lipsa probelor produse de reclamant și în raport de existența la dosarul cauzei a planșei foto nr. 4, a referatului de verificare a plângerii contravenționale și a procesului-verbal de contravenție, intimatul consideră că singura soluție viabilă ce poate fi adoptată de prima instanță este respingerea plângerii în contextul existenței faptei contravenționale.

Intimatul solicită respingerea plângerii contravenționale, având în vedere că fapta potentului a existat și este încadrată juridic corespunzător, procesul-verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit, petentului nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art.175 alin.l din Legea 134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

Se mai arată că, situația de fapt reținută în procesul-verbal este rezultatul constatărilor personale ale unui organ de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca ultim scop respectarea legilor și apărarea statului de drept.

Deși petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție în baza art. 6 CEDO. veridicitatea constatărilor personale ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității.

Intimatul mai arată că, din analiza actelor depuse la dosar rezultă că petentul nu a propus nicio probă și nu a indicat nici un indiciu în susținerea afirmațiilor sale, mai mult, nu a indicat nici un motiv minim plauzibil pentru care agentul constatator l-a oprit în trafic pe reclamant în lipsa oricărei încălcări a regulilor de circulație din partea sa și, după ce a fost oprit în trafic, în lipsa oricărui incident sau încălcări a normelor rutiere, să îi întocmească un proces-verbal total neadevărat.

Procesul verbal fiind un act întocmit de un agent aflat în exercițiul funcțiunii, intimata solicită recunoașterea valorii probatorii a înscrisului care constată starea de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate și de autenticitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în forma „ad validitatem" cu respectarea condițiilor de formă și fond în scopul producerii efectelor pentru care a fost întocmit.

Raportat la această situație, în lipsa indicării unor minime indicii de netemeinicie a procesului-verbal, intimata consideră că se respectă în cauza dedusă judecății, cerința de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit prin recunoașterea valorii probatorii a procesului-verbal întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului constatator.

Principiul legalității, aplicabil dreptului administrativ, în general și materiei contravenționale, în special, presupune ca rezultatul interpretării legii contravenționale să fie concordant cu voința legiuitorului, iar textul nu poate fi interpretat nici extensiv, nici restrictiv.

Conform art. 315 alin. I din Legea 134/2010, intimatul arată că se opune la audierea ca martori a unor persoane care sunt rude cu petentul sau au interes în cauză, precum si celor propuși de către petent. Față de aceste considerente, solicită instanței de judecată respingerea plângerii ca neîntemeiată si menținerea valabilității actului de sancționare.

In temeiul art. 223 din Legea 134/2010 solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului acesteia.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 21.09.2015, petentul M____ C_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 945lei și cu reținerea permisului de conducere în vederea suspendării, în baza art. 102 al. 3, lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 121 al. 1 din H.G. nr. 1391/2006, sens în care s-a reținut în sarcina sa că, la data de 21.09.2015 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXXX, dinspre Nădlac spre A___, circulând cu viteza de 197 km/h, în zona unde viteza de deplasare este reglementată și semnalizată prin indicatoare rutiere la 130 km/h, depășind viteza legală cu 67 km/h.

Petentul a semnat p.v. de contravenție cu mențiunea : „am circulat cu o viteză mai mică”.

Intimata a depus anexat întâmpinării formulate în cauză înscrisuri relevante :

buletin de verificare metrologică nr. xxxxxxx/23.03.2015, aferent aparatului radar tip Autovision, montat pe auto Dacia L____ cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx și planșa foto aferentă.

Dispoziții legale incidente în cauză :

Potrivit art. 121 din H.G. nr. 1391/2006, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.

Potrivit art. 121 al. 2 din H.G. nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Potrivit art. 102 al. 3 lit. s din O.U.G. nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

e) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Potrivit art. 111 al. 1 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține în următoarele cazuri:

c) la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și în situația prevăzută la art. 115 alin. (1);

În acord cu Hotărârea C.E.DO. din cauza „C_________ N____ împotriva României” din data de 18 noiembrie 2008 (cererea nr. xxxxx/03), partea petentă are posibilitatea de a invoca apărările pe care le consideră relevante față de actul constatator, instanța fiind datoare să le analizeze în condiții de contradictorialitate.

Aprecierile în drept ale instanței :

Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal întrunește toate condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG nr.2/2001.

În ceea ce privește susținerea petentului în sensul că agentul constatator nu a consemnat toate obiecțiunile formulate, instanța reține faptul că, petentul nu s-a înscris în fals.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că, în raport de elementele probatorii prezentate de intimată, se va considera că aceasta a dovedit cu prisosință faptul că a procedat la determinarea vitezei de deplasare a autovehiculului condus de petent de o manieră conformă sub aspect metrologic și care permite identificarea acesteia ulterior, în mod obiectiv, prin examinarea planșei foto coroborat cu instrucțiunile de utilizare ale aparatului radar, respectiv că viteza cu care circula petentul este de natură să justifice sancționarea sa în maniera celor înscrise în procesul verbal de contravenție.

În ceea ce privește eroarea tolerată pentru măsurarea vitezei, aceasta, potrivit Cerințelor metrologice , din Norma de metrologie legală NML 021-05, 3.1.1 , E____ tolerate pentru măsurarea vitezei, măsurarea vitezei s-a realizat în condiții normale de trafic, eroarea tolerată fiind de:  4 km/h, și poate fi reținută atât în favoarea cât și în defavoarea petentului, neexistând vreo dispoziție care să oblige instanța să rețină această eroare în favoarea petentului.

Potrivit art. 249 C.pr.civ., cele ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.

Jurispundența C.E.D.O. admite existența prezumțiilor de fapt și de drept, solicitând ca și garanție a respectării dreptului la un proces echitabil, ca acestea să nu fie excesive și să se respecte principiul proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate.

De asemenea, în cauza N_______ G_______ contra României, C.E.D.O. a considerat că sunt respectate cerințele art. 6 din Convenție în situația în care instanța națională a încuviințat cererile probatorii formulate de părți și apoi a respins plângerea la contravenție pentru faptul că persoana sancționată contravrențional nu a reușit să probeze susținerile invocate împotriva actului sancționator.

Instanța va avea în vedere și faptul că, potrivit art. 329 Cod procedură civilă, prezumțiile care nu sunt stabilite de lege sunt lăsate la lumina și înțelepciunea magistratului și acesta poate să se pronunțe în temeiul lor, atunci când au greutatea și puterea de a naște probabilitate, fiind în afară de orice îndoială că în procesul civil român acestea au aceeași valoare probantă ca și celelalte mijloace de probă. Art. 6 alin. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cere statelor semnatare ale acesteia numai ca în utilizarea prezumțiilor să fie luată în calcul gravitatea mizei și să fie păstrate drepturile la apărare (cauza Telfner împotriva Austriei și cauza Salabiaku împotriva Franței).

O primă prezumție ce este luată în considerare este aceea de validitate a procesului verbal. Astfel, procesul verbal, în special când este întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului instrumentator, se bucură de o prezumție de validitate și, în măsura în care nu este afectat de vicii de legalitate, valoarea sa probatorie nu trebuie exclusă. În raport de principiile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ar fi lipsit de logică să le fie recunoscut statelor parte la Convenție dreptul de a investi organe administrative cu competența de sancționare a unor fapte minore (in acest sens cauza Lauko imp. Slovacia, hotărâre din 2 septembrie 1998, § 64), fiind conformă Convenției procedura de aplicare și executare a unei sancțiuni contravenționale pe baza unui act necontestat in fața unei instanțe, având implicit si valoare probatorie, iar în momentul formulării unei contestații judiciare împotriva unui alt act de același gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia să contravină Convenției.

Desigur prezumția de validitate a procesului verbal nu trebuie interpretată în sensul în care pretinsul contravenient să fie obligat a-și proba nevinovăția. Dar, pentru identitate de rațiune, nici prezumția de nevinovăție nu trebuie absolutizată, această concluzie fiind impusă prin Decizia nr. 183/08.05.2003 a Curții Constituționale.

Astfel, fiind întrunite în sarcina petentului elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa, instanța apreciază plângerea ca fiind nefondată, iar în ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța reține gradul de pericol social concret al faptei ce rezultă din diferența mare cu care petentul a depășit limita legală de viteză, aceasta justificând pe deplin aplicarea unei sancțiuni de natura celei înscrise în procesul verbal de contravenție, cu atât mai mult cu cât circulația cu viteză excesivă reprezintă una dintre cauzele principale de comitere a accidentelor soldate cu pierderi de vieți umane ori cu accidentarea gravă a participanților la traficul rutier.

Petentul a depășit limita de viteză cu peste 50 km./h, astfel că în mod legal a fost sancționat și cu reținerea permisului de conducere, în vederea suspendării temporare a exercitării acestui drept.

Pe cale de consecință, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, se va respinge plângerea la contravenție formulată de petent, conform dispozitivului.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea la contravenție formulată de petentul M____ C_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales în B_____, __________________________.101, jud. B_____ (la fam.T_____ E____) , jud. B_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, cu sediul în A___, __________________, nr. 17-19, jud. A___, împotriva procesului verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 21.09.2015.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria A___.

Pronunțată în ședința publică din data de 11.12.2015.

Președinte : Ptr. Grefier: M_____ Bășcărău,

C______ L____ D______ aflată în concediu de odihnă,semnează

grefier șef,D_____ V______

Red/dact/CLD/SBF

4 ex/2 ______________

Se _________________________ type="1" style="margin:0pt; padding-left:0pt">

petentul M____ C_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales în B_____, __________________________.101, jud. B_____ (la fam.T_____ E____) , jud. B_____;

intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, cu sediul în A___, __________________, nr. 17-19, jud. A___.