Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL P______

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1866/2015

Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE I______ C_______

Judecător G_______ N_____

Grefier M______ S_____

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______, cu sediul în Ploiești, ____________________. 60, județul P______, împotriva sentinței civile nr. xxxxxx.04.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, intimat petent fiind T_____ C______-M_____, cu domiciliul în Boldești-Scăeni, _________________________, _____________, _______________________.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care.-

Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 12.11.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul T_____ C______-M_____ în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______ a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatarea și sancționarea contravenției ________ nr. xxxxxxx/16.10.2013, solicitând anularea acestuia.

În motivarea în fapt a cererii a arătat că în data de 16.10.2013, în timp ce era în parcarea blocului de locuințe 26 de pe _____________________ Boldești-Scăeni, împreună cu mai mulți tineri, un domn care locuiește în acel ___________________ și le-a adresat injurii, amenințându-i că va solicita intervenția poliției pentru că se jucau cu mingea.

Susține că fără a-i adresa expresii jignitoare sau amenințări, la scurt timp a sosit o patrulă de poliție, iar unul dintre polițiști, fără a-l legitima pe petent sau întreba ceva, l-a bruscat fizic, l-a lovit cu capul de caroseria autospecialei de poliție și i-a adresat cuvinte triviale și injurii, în timp ce îl imobiliza, deși acesta nu a opus rezistență și l-a condus la sediul poliției Boldești-Scăeni, unde a fost întrebat despre datele sale de identificare, pe care le-a oferit verbal, având asupra sa și cartea de identitate.

A menționat că i s-a reproșat că a adresat cuvinte jignitoare și amenințări locatarului din blocul 26-Calea Unirii, fiindu-i încheiat procesul-verbal contestat.

Petentul susține că nu a săvârșit faptele înscrise în cuprinsul procesului-verbal, iar actul sancționator a fost încheiat în lipsa petentului, fiind lipsit de dreptul de a formula obiecțiuni, conform art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 și semnat de un martor care nu a fost prezent la fața locului.

De asemenea, nu este real faptul că ar fi refuzat să se legitimeze, din moment ce petentul a furnizat datele de stare civilă și avea și cartea de identitate asupra sa.

În drept, a invocat disp. art.16, art. 19, art. 26 alin. (1) din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

A solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul M____ G______.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

A anexat la dosar, în copie, înscrisuri (filele 8-10).

Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

Intimatul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță dar a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

A arătat că la data de 16.10.2013, petentul a fost sancționat contravențional, în mod legal, cu amendă, reținându-se față de acesta că, aflându-se în parcarea auto din spatele blocului nr. 26 de pe ___________________ adresat expresii jignitoare și amenințări cu acte de violență numiților R___ A_______ și M____ G______ chiar în prezența organelor de poliție.

De asemenea au refuzat să se legitimeze având o atitudine ostilă și arogantă.

Faptele de natură contravențională sunt prevăzute de art. 3, pct. 1 și 31 din Legea nr. 61/1991.

A solicitat proba cu înscrisuri, anexând înscrisuri (filele 18-26).

În drept a invocat disp. art. 205 și urm. C.pr.civ.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanța a admis pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul M____ G______, iar pentru intimat a admis proba cu înscrisuri.

Deși martorul propus de petent a fost citat cu mandat de aducere, acesta nu s-a prezentat.

Prin sentința nr. 5341 din 23.04.2015 Judecătoria Ploiești a admis plângerea contravențională formulată de petentul T_____ C______-M_____, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______ și a anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/16.10.2013, emis de intimat.

A exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei aplicată prin procesul-verbal contestat.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

„În fapt, la data de 16.10.2013 s-a încheiat de către intimat procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx (fila 9), prin care s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptelor prevăzute de art. 3 pct. 1 și 31 din Legea nr. 61/1991, sancționate de art. 4 lit. a și b din același act normativ, constând în aceea că la data respectivă, ora 18,30, aflându-se în parcarea auto din spatele blocului nr. 26 de pe _____________________ Boldești-Scăeni a proferat expresii jignitoare și amenințări cu acte de violență la adresa numiților R___ A_______ și M____ G______, chiar în prezența organelor de poliție, având o atitudine ostilă și arogantă, refuzând să se legitimeze.

Pentru faptele prevăzute de art. 3 pct. 1 și 31 din Legea nr. 61/1991, petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii de 300 lei.

În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.

În conformitate cu prevederile art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, forma în vigoare la data întocmirii procesului-verbal contestat „Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”.

Potrivit art. 3 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 “Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 31) refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu”.

Art. 4 alin. 1 lit. a și b din același act normativ menționează următoarele: “ (1) Contravențiile prevăzute la art. 3 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 3), 4), 11), 14), 17), 18), 22), 31), 33) și 34);

b) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) și 28)”.

Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx/16.10.2013, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Procesul-verbal cuprinde mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Nu se va reține susținerea petentului privind încălcarea dreptului de a formula obiecțiuni, conform art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, deoarece în cuprinsul actului sancționator, la rubrica „mențiuni (obiecțiuni) ale contravenientului” se consemnează obiecțiunile petentului. Mai mult, prin plângerea adresată instanței, petentul T_____ C______ M_____ are posibilitatea de a formula critici împotriva procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx/16.10.2013.

De asemenea, procesul-verbal este semnat de un martor asistent, conform art. 19 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, care atestă doar faptul că petentul a refuzat semnarea actului sancționator.

Analizând însă legalitatea procesului-verbal și prin prisma art. 10 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că potrivit alin. 1 al acestui text de lege, dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții, sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție, iar în alin. 2 se prevede că atunci când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează, fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzute pentru contravenția cea mai gravă.

Interpretând per a contrario disp. art. 10 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 rezultă că, dacă se săvârșesc mai multe contravenții, trebuie să se aplice pentru fiecare contravenție câte o amendă contravențională (sau sancțiune).

Or, prin procesul-verbal contestat în speță, petentului i-a fost aplicată o singură sancțiune contravențională, globală, pentru faptele prevăzute de art. 3 pct. 1 și pct. 31 din Legea nr. 61/1991, fără a se proceda la o individualizare a fiecăreia dintre sancțiunile aplicate pentru fiecare contravenție săvârșită, în contradicție cu dispozițiile imperative prevăzute de art. 10 ale ordonanței privind regimul juridic al contravențiilor.

Rațiunea obligativității agentului constatator de a stabili câte o sancțiune pentru fiecare dintre contravențiile constatate și de a le cumula abia ulterior rezidă în aceea de a permite instanței de judecată învestită cu soluționarea plângerii contravenționale să verifice legalitatea sancțiunii aplicate, respectiv măsura în care au fost respectate de către agentul constatator prevederile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, precum și criteriile impuse de art. 21 alin. 3 din același act normativ, potrivit căruia „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.

Față de dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, ce obligă instanța să hotărască asupra sancțiunii, neindividualizarea acesteia face imposibilă aprecierea asupra legalității aplicării sale, respectiv asupra aplicării sancțiunii de către organul constatator în limitele prevăzute de lege și a proporționalității fiecărei sancțiuni cu gradul de pericol social al fiecărei contravenții săvârșite.

Instanța reține că nerespectarea dispozițiilor art. 10 din O.G. nr. 2/2001 la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenție, implică o nulitate relativă virtuală a acestuia, în considerarea interesului particular al petentului.

Ținând cont și de prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, această neindividualizare, chiar dacă nu ar fi fost invocată de către petent prin cererea formulată, va putea fi avută în vedere din oficiu de către instanță, întrucât împiedică aprecierea asupra legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție întocmit.

De asemenea, instanța, necunoscând sancțiunea aplicată de agentul constatator pentru fiecare contravenție în parte, nu va putea să respecte și să facă aplicarea principiului de drept "non reformatio in pejus" ( nereformarea în rău), care se aplică și în materie contravențională, potrivit art. 47 din O.G. nr. 2/2001.

Astfel, instanța, prin modul global de aplicare a sancțiunii pentru faptele prevăzute de art. 3 pct. 1 și pct. 31 din Legea nr. 61/1991, respectiv amendă de 300 lei, prin indicarea unor limite cumulate ale amenzilor cuprinse între 150 lei și 1.250 lei, nu este în măsură să verifice dacă sancțiunea a fost corect individualizată pentru fiecare contravenție reținută în sarcina petentului, și deci dacă au fost respectate dispozițiile legale, agentul constatator neputând face astfel o apreciere globală asupra celor două sancțiuni contravenționale aplicate și nici aduna limitele minime și maxime ale contravențiilor și aplica o singură sancțiune cumulată.

Acest mod de aplicare a sancțiunii amenzii contravenționale este de natură a-l prejudicia pe petent, aducându-se astfel atingere dreptului acestuia la apărare.

De altfel, dispozițiile art. 10 din O.G. nr. 2/2001 sunt imperative, nerespectarea acestora constituind un motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție, încălcându-se principiul legalității întocmirii procesului-verbal.

Fiind astfel răsturnată prezumția de legalitate a procesului-verbal în privința faptelor prevăzute de art. 3 pct. 1 și pct. 31 din Legea nr. 61/1991, nu se mai impune a analiza celelalte motive invocate de petent.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța urmează a admite plângerea contravențională, a dispune anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/16.10.2013 și a exonera petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei.

Împotriva sentinței civile nr. 5341/23.04.2015 pronunțată de Judecătoria PloieștI a declarat apel intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale și menținerea ca legal și temeinic întocmit a procesului-verbal de contravenție contestat.

În motivarea cererii de apel, susține apelantul că nu este de acord cu sentința instanței de fond întrucât petentul a săvârșit faptele reținute în sarcina acestuia prin procesul-verbal de contravenție contestat.

Se mai susține că, într-adevăr, agentul de poliție nu a individualizat sancțiunile aplicate pentru cele două fapte, siuație care nu conduce însă la anularea procesului-verbal astfel întocmit întrucât, instanța deși nu poate exercita controlul asupra legalității sancțiunii aplicate, poate dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment. Aceasta ar fi în acord și cu Decizia XXII/2007 a ICCJ prin care s-a statuat că nuitățile absolute sunt cele prevăzute de art. 17 din OG 2/2001.

Nu au fost solicitate probe noi în susținerea cererii de apel.

Intimatul petent nu a formulat întâmpinare.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, actelor și lucrărilor din dosar și dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/16.10.2013, intimatul petent T_____ C______-M_____ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei, reținându-se în sarcina acestuia săvârșirea faptelor prevăzute de art. 3 pct. 1 și 31 din Legea nr. 61/1991, sancționate de art. 4 lit. a și b din același act normativ, constând în aceea că la data respectivă, ora 18,30, aflându-se în parcarea auto din spatele blocului nr. 26 de pe _____________________ Boldești-Scăeni a proferat expresii jignitoare și amenințări cu acte de violență la adresa numiților R___ A_______ și M____ G______, chiar în prezența organelor de poliție, având o atitudine ostilă și arogantă, refuzând să se legitimeze.

Cu toate că în cuprinsul procesului-verbal au fost reținute două fapte, respectiv cele prevăzută de art.3 pct.1 și art.31 din Legea 61/1991, s-a stabilit o singură sancțiune principală respectiv amendă în cuantum de 300 de lei, agentul constatator încălcând astfel disp. art. 10 alin. 1 din OG nr. 2/2001 care prevăd faptul că „dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție.”, situație reținută în mod corect de instanța de fond.

Prin urmare, sancționând cele două fapte reținute cu o amendă în cuantum de 300 lei fără a individualiza sancțiunea contravențională pentru fiecare faptă reținută în sarcina petentului, instanța nu poate exercita un control jurisdicțional asupra individualizării sancțiunilor față de împrejurările concrete de săvârșire a faptelor și de gravitatea în concret a acestora.

Așadar instanța nu poate aprecia care a fost sancțiunea efectiv aplicată pentru fiecare dintre cele două fapte contravenționale.

Art. 10 din O.G. 2/2001 impune ca, în cazul în care agentul constatator descoperă, cu aceeași ocazie, faptul că o persoană a comis mai multe contravenții, care nu au fost constate anterior prin alte acte constatatoare, să încheie un singur proces verbal de contravenție prin care să constate și să sancționeze toate faptele. Principala consecință a acestei dispoziții este aceea că se va aplica un regim sancționator special prevăzut de art. 10 din O.G. 2/2001 și anume sistemul cumulului aritmetic, cu o limită superioară a sancțiunii aplicabile. Așadar în acest caz al concursului de contravenții, trebuie individualizată fiecare contravenție în parte, cu fiecare sancțiune în parte.

În consecință, aplicarea în mod direct de către agentul constatator a unei sancțiuni contravenționale cumulate, fără arătarea sancțiunilor stabilite pentru fiecare contravenție în parte, este nelegală, întrucât nu se poate verifica dacă individualizarea sancțiunilor aplicate a fost corect stabilită pentru fiecare contravenție în parte, în funcție de criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 și nici nu se poate ști care este sancțiunea stabilită în situația în care s-ar constata că pentru una din faptele reținute a intervenit o cauză de nulitate.

Art. 34 din OG nr. 2/2001- care constituie dreptul comun în materie contravențională, coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, astfel încât neindividualizarea de către agenții constatatori a sancțiunilor aplicate determină imposibilitatea verificării acestora de către instanță.

Pentru a se opri la această soluție, tribunalul are în vedere atât disp. art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Față de aceste considerente, tribunalul apreciază că procesul-verbal contestat este nelegal, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică motiv pentru care va respinge ca nefondat apelul formulat de intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______, cu sediul în Ploiești, ____________________. 60, județul P______, împotriva sentinței civile nr. xxxxxx.04.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul petent T_____ C______-M_____, cu domiciliul în Boldești-Scăeni, _________________________, _____________, _______________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Noiembrie 2015

Președinte, I______ C_______		Judecător, G_______ N_____
	Grefier, M______ S_____

Red. NG/tehnored. NG, MS/16.12.2015

Operator date caracter personal 5595

M.S. 03 Decembrie 2015