Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel - plângere contravențională –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1952

Ședința publică din 16 decembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte : B_____ I___ D___

Judecător: B____ C_________

Grefier : L______ N_______

Pe rol, judecarea apelului declarat de petentul M______ C_____ L_____ împotriva sentinței civile nr. 6113 din 17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 9 decembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 decembrie 2015.

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată:

Prin plângerea adresată Judecătoriei Suceava la data de 15.04.2014 și înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX din aceeași dată, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, petentul M______ C_____ L_____ a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 06.04.2014 emis de I.P.J. Suceava – Postul de Poliție Dumbrăveni, revocarea sancțiunii amenzii și a sancțiunilor complementare.

Prin sentința civilă nr. 6113 din 17.12.2014 Judecătoria Suceava a respins plângerea ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Fiind investită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal contestat, instanța de fond a constatat următoarele:

La data de 06.04.2014, orele 21.00, fiind în misiune de supraveghere, dirijare și control al traficului rutier pe raza localității Dumbrăveni, jud. Suceava, agentul M_____ I____ împreună cu agentul principal G________ S_____ din cadrul Poliției orașului Salcea au observat circulând pe DN 29, la km 16, autoturismul marca Volvo cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX care se deplasa pe direcția B_______ – Suceava și al cărei conducător auto, numitul M______ C_____ L_____, a efectuat o manevră de depășire a autospecializatei de poliție cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx în zona de acțiune a indicatorului „Depășire interzisă” și încălcând marcajul longitudinal continuu simplu care despărțea sensurile de mers.

Agentul de poliție a procedat la oprirea autoturismului în cauză folosind semnalele acustice și luminoase ale autospecializatei de poliție și după ce s-a prezentat, i-a comunicat conducătorului auto motivul opririi și i-a solicitat documentele personale și ale autoturismului, stabilind astfel că autoturismul sus-menționat era condus de către M______ C_____ L_____.

Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 120 alin. 1 lit. h și i din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care prevede că este interzisă depășirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă” și când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.”

Contravenientul a semnat procesul verbal contestat cu mențiunea că măsura amendării și cea a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării ar fi abuzive, urmând ca în termen legal să facă obiecțiuni.

Analizând actul de constatare sub aspectul legalității sale, instanța de fond a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.

De asemenea, a reținut că faptei, astfel cum a fost ea reținută în actul atacat i s-a dat o corectă încadrare juridică.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, a reținut următoarele:

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Astfel, procesul verbal legal întocmit se bucură de temeinicie a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional aspect care rezultă și din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.

A arătat că în speță, petentul a susținut că pe porțiunea de drum pe care circula, drumul era în lucru și se putea rula pe o singură bandă, iar depășirea autospecialei de poliție făcută pe raza localității Dumbrăveni, a efectuat-o în mod regulamentar.

De asemenea, a reținut că din rapoartele agenților constatatori, agent principal G________ S_____ și agent M_____ I____ coroborate cu adresa nr. xxxxxx/13.11.2014 a Postului de Poliție Dumbrăveni a rezultat că petentul nu a respectat semnificația indicatorului „Depășire interzisă” amplasat pe partea dreaptă a DN 29, pe sensul B_______-Suceava la km 16+600m. Instanța de fond nu a avut în vedere planșele foto depuse de petent la dosar, întrucât nu vizau exact porțiunea de drum consemnată în procesul verbal pe care a avut loc depășirea, așa cum a arătat și agentul constatator, acele fotografii vizând alte segmente din DN 29.

Nu a reținut nici declarația martorei V___ A_____-I______, aceasta fiind considerată potențial subiectivă întrucât era puțin probabil că la data comiterii faptei să fi fost singura dată, în cei 7 ani de zile de navetă Suceava-B_______, când aceasta s-ar fi aflat în mașina condusă de petent și ar fi observat că, exact pe acea porțiune indicată în procesul verbal de contravenție, drumul nu era marcat și se afla în lucru. De altfel, a reținut că martora nu a putut indica eventualele puncte de reper care să localizeze zona depășirii autospecializatei în care se aflau agenții de poliție, descrierile făcute fiind mult prea generale.

Petentul a mai susținut că agentul constatator nu a descris, în mod clar, locul în care a ar fi săvârșit contravenția în cauză.

Contrar acestei critici, instanța de fond a constatat că, în actul constatator, s-a precizat exact porțiunea de drum, respectiv kilometrul 16 de pe DN 29 direcția B_______-Suceava, zonă în care acționează indicatorul „Depășire interzisă”.

Pe cale de consecință, instanța de fond a constat că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina petentului prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta.

Analizând sancțiunea stabilită prin actul contestat, prima instanță a reținut că aceasta a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 republicată coroborat cu art. 98 alin. 4 lit. b din aceeași ordonanță (4 puncte amendă) pentru fapta reținută în sarcina petentului, realizându-se astfel o corectă individualizare față de criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.

Împotriva acestei sentințe, la data de 13.03.2015, a declarat apel petentul M______ C_____ L_____ solicitând anularea măsurii complementare de suspendare a permisului de conducere.

În motivarea apelului a arătat, că funcția pe care o deține îl obligă să se deplaseze lunar cu autovehiculul, motiv pentru care îi este necesar permisul de conducere.

Arată că natura muncii pe care o desfășoară îl determină să parcurgă zilnic distanțe mari, așa că este predispus greșelilor în trafic, dar se poate invoca o doză de subiectivism și din partea agenților de poliție, neexistând nici un martor care să confirme cele consemnate de aceștia.

Arată și că este o persoană matură, responsabilă, dependentă de permisul de conducere, care nu ar săvârși o contravenție de genul celei reținute în sarcina sa, cunoscând efectele unei astfel de acțiuni.

De asemenea, arată că posedă permis de conducere din anul 1995 și în cei 20 de ani de condus nu a avut niciodată permisul suspendat, nu a fost implicat în accidente rutiere, fapt care reiese din fișa de evidență a abaterilor rutiere aflate la Poliție.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică și implicit a procesului verbal de contravenție, cu sancțiunile aplicate.

În motivare a arătat că motivele de apel sunt nefondate, sentința instanței de fond fiind legală și temeinică, aceasta analizând și pronunțându-se pe baza probatoriului administrat.

Arată că petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută de agentul constatator, funcționar învestit cu exercițiul autorității de stat.

Consideră că sancțiunea este proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar la aplicarea acesteia s-a ținut cont de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale.

Totodată arată că nerespectarea normelor rutiere privind depășirea este una din principalele cauze ale producerii de evenimente rutiere soldate cu victime sau pagube materiale însemnate.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, Tribunalul expune următoarele:

La data de 06.04.2014, orele 21.00, fiind în misiune de supraveghere, dirijare și control al traficului rutier pe raza localității Dumbrăveni, jud. Suceava, agentul M_____ I____ împreună cu agentul principal G________ S_____ din cadrul Poliției orașului Salcea au observat circulând pe DN 29, la km 16, autoturismul marca Volvo cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX care se deplasa pe direcția B_______ – Suceava și al cărei conducător auto, numitul M______ C_____ L_____, a efectuat o manevră de depășire a autospecializatei de poliție cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx în zona de acțiune a indicatorului „Depășire interzisă” și încălcând marcajul longitudinal continuu simplu care despărțea sensurile de mers.

Agentul de poliție a procedat la oprirea autoturismului în cauză folosind semnalele acustice și luminoase ale autospecializatei de poliție și după ce s-a prezentat, i-a comunicat conducătorului auto motivul opririi și i-a solicitat documentele personale și ale autoturismului, stabilind astfel că autoturismul sus-menționat era condus de către M______ C_____ L_____.

Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 120 alin. 1 lit. h și i din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care prevede că este interzisă depășirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă” și când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.”.

Potrivit declarației martorei V___ A_____ I______ ( fila 63 dosar fond ), la data de 06.04.2014, aceasta se afla în mașina petentului care a respectat toate regulile de circulație, în sensul că nu a circulat cu viteză mare, a semnalizat și depășit mașina poliției pe o porțiune de drum pe care nu exista marcaj, fiind efectuate lucrări de modernizare , motiv pentru care tribunalul apreciază că petentul nu a săvârșit contravenția pentru care a fost sancționat.

Față de aceste considerente, tribunalul, în temeiul art. 480 din Codul de procedură civilă, va admite apelul, va schimba sentința apelată, va admite plângerea și va anula procesul-verbal contestat.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

D E C I D E:

Admite apelul, declarat de petentul M______ C_____ L_____, domiciliat în municipiul București, sector 3, ____________________, _____________, ____________________>sentinței civile nr. 6113 din 17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava, cu sediul în _______________. 9, județul Suceava.

Schimbă sentința apelată nr. 6113 din 17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava.

Admite plângerea formulată de petentul M______ C_____ L_____.

Anulează procesul – verbal contestat ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 06.04.2014 de intimat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 16 decembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red. B.I.D.

Jud. fond. F___ M_____

Tehnored. L.N.

Ex. 4/15.01.2016