R O M ÂN I A

JUDECĂTORIA GURAHONȚ OPERATOR 3078/2868

JUDEȚUL A___

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINTA CIVILĂ NR. 674

Ședința publică din 24 noiembrie 2015

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: C____ T__________

GREFIER: R_____ S______

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul B____ T_____ P____, în contradictoriu cu intimata CNADNR - CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 13.07.2015.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că la dosarul cauzei s-au depus de către intimată, prin intermediul biroului de registratură al instanței răspunsurile la adresele efectuate de către instanță la termenul din data de 27.10.2015 și 10.11.2015. Au fost anexate totodată copii ale dovezii de comunicare a procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 13.07.2015 către petent. Prin urmare, instanța ia act că intimata s-a conformat adresei efectuate la termenul anterior de judecată.

Potrivit prevederilor art. 244 Cod Procedură Civilă, instanța a declarat cercetarea procesului încheiată și în temeiul art. 392 Cod Procedură Civilă a deschis dezbaterile asupra fondului.

Față de lipsa părților, nefiind alte cereri sau excepții, instanța închide dezbaterile asupra fondului și în temeiul art. 394 alin. (3) Cod Procedură Civilă, atrage atenția că după acest moment procesual nu mai pot fi depuse la dosarul cauzei alte înscrisuri, sub sancțiunea neluării în seamă.

Apreciind că au fost lămurite toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, instanța reține cauza în pronunțare.

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Gurahonț la data de 07.08.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXX, petentul B____ T_____ P____ a solicitat în contradictoriu cu intimata CNADNR - CESTRIN pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună în principal anularea procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/13.07.2015 și în subsidiar, în condițiile în care nu se dispune anularea actului atacat, înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 250 lei cu cea a avertismentului.

În motivarea cererii, petentul a învederat instanței faptul că la data de 23.07.2015 i-a fost comunicat procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/13.07.2015 prin intermediul căruia i s-a adus la cunoștință că este sancționat contravențional cu suma de 250 lei deoarece la data de 05.03.2015, ora 13:18 a condus autovehiculul proprietate personală cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX fără a deține rovinietă valabilă.

Petentul a învederat instanței de judecată faptul că potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 unul dintre motivele de nulitate a procesului verbal de contravenție care se constată din oficiu este lipsa semnăturii agentului constatator. A mai arătat petentul că în același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 6 în Dosarul 14/2014, stabilind faptul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 180/2002, prin raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completările prin Legea nr. 424/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitatea absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Petentul a adăugat faptul că procesul-verbal de contravenție trebuie întocmit în formă scrisă, fiind unicul act probator al unei contravenții, motiv pentru care trebuie să conțină toate elementele prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001 și să respecte dispozițiile art. 19 din același temei legal.

Petentul a susținut că un act comunicat în formă tipărită, fără a avea semnătura originală a celui care l-a emis nu poate avea decât valoare de copie a înscrisului electronic original. Autenticitatea actului este asigurată doar prin aplicarea pe acest act a semnăturii olografe în original de către agentul constatator.

A mai invocat petentul ca motiv de nelegalitate a procesului verbal de contravenție absența omologării a sistemului de verificare a rovinietei SIEGMR, care nu cuprinde doar camere amplasate pe drumuri naționale, ci și o întreagă rețea aferentă de date și servere. Potrivit O.U.G nr. 195/2002 omologarea nu este același lucru cu verificarea metrologică, distincția fiind făcută în O.U.G. nr. 195/2002. Faptul că SIEGMR nu este supusă vreunui control metrologic nu înseamnă că nu ar fi obligatorie omologarea.

În subsidiar, petentul solicită înlocuirea amenzii contravenționale aplicate cu avertismentul, fiind necesar ca sancțiunea să fie aplicată în mod proporțional cu gravitatea faptei săvârșite. Petentul a arătat că a săvârșit o contravenție cu un grad de pericol redus, neachiziționarea unei rovinietă fiind doar o omisiune din partea sa. A mai arătat petentul că este la prima abatere de acest fel și că aplicarea avertismentului este îndestulătoare pentru a se preveni săvârșirea unor astfel de contravenții pentru viitor.

În drept, petentul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 17 și următoarele din OG nr. 2/2001.

În probațiune, petentul a anexat la dosarul cauzei următoarele înscrisuri în copie: Procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/13.07.2015 (fila nr. 6); și C____ de pe cartea de identitate a petentului (fila nr. 5).

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (fila nr. 4).

Intimata CNADNR - CESTRIN a formulat întâmpinare prin intermediul căreia a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare, intimata a arătat că la data de 05.03.2015, pe DN 79 km 5+500m, pe raza localității A___, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului B____ T_____ P____, a fost surprins circulând fără a deține rovinietă valabilă, motiv pentru care la data de 13.07.2015 a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxxx de către CNADNR-CESTRIN prin care i s-a aplicat acestuia o amendă contravențională în cuantum de 250 lei.

S-a precizat totodată faptul că din data de 01.07.2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, tarif care este aplicabil tuturor utilizatorilor români pentru toate autoturismele înmatriculate ce sunt folosite pe rețeaua de drumuri din România. Tariful este structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante, da masa totală maximă autorizată, de numărul de axe, după caz.

S-a susținut faptul că procesul verbal de contravenție atacat îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002 și de O.G. nr. 2/2001. Procesul verbal a fost întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (2) și (3) din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale SIEGMCR.

A mai adăugat intimata că fapta reținută întrunește cumulativ cele patru trăsături ale unei contravenții: este tipică, antijuridică, prevăzută de lege și săvârșită cu vinovăție. S-a arătat că semnătura agentului constatator care figurează în două locuri în procesul verbal de contravenție atacat, este olografă.

În drept, intimata s-a întemeiat pe dispozițiile relevante din O.G nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002 și Normele Metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

În probațiune, intimata a anexat la dosarul cauzei copii de pe următoarele înscrisuri: Imagine foto detaliu (fila nr. 16); Autorizația de control nr. 0.8.13 (fila nr. 15); Comunicare (fila nr. 14); Dovada comunicării procesului verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din data de 29.06.2015 (fila nr. 31).

Analizând întregul material probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

1. În fapt,

În data de 13.07.2015 a fost întocmit de către intimata CNADNR - CESTRIN procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx prin care i s-a aplicat petentului B____ T_____ P____ în temeiul art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 amenda contravențională în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției continue constând în conducerea autovehiculului pe drumurile publice din România fără a deține rovinietă valabilă.

Împotriva procesului verbal identificat anterior, petentul a formulat plângere contravențională, criticându-l pentru nelegalitate, solicitând în principal anularea acestuia și în subsidiar aplicarea sancțiunii avertismentului.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, instanța constată faptul că la data de 05.03.2015 petentul B____ T_____ P____ a fost surprins prin intermediul mijloacelor tehnice circulând cu autovehiculul proprietate personală pe raza localității A___, județul A___ fără a deține rovinietă valabilă. Aceste aspecte reies din fotografia depusă la dosarul cauzei (fila nr. 16), potrivit căreia s-a constat că la data 05.03.2015,ora 15⁰³ autovehiculul cu nr.de înmatriculare XXXXXXXXX nu s-a regăsit în baza de date în care sunt conținute toate rovinietele valabile la data înregistrării contravenției. Imaginea a fost realizată prin intermediul camerei foto tip ANPR folosită în vederea recunoașterii automate a numerelor de înmatriculare, fiind nealterabilă și semnată cu certificat digital folosind algoritmul de semnare SHA1. De asemenea, petentul nu a contestat săvârșirea faptei, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal de contravenție atacat, recunoscând astfel că circula pe drumurile publice fără a deține rovinietă valabilă la data înregistrării cu mijloacele tehnice.

Totodată, instanța constată faptul că agentul constatator care a întocmit procesul verbal de contravenție atacat a fost autorizat să constate contravențiile și să aplice sancțiunile în temeiul O.G. nr. 15/2002, astfel cum rezultă din autorizația de control anexată la dosar (fila nr. 15).

De asemenea, instanța observă că procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/13.07.2015 a fost emis într-un singur exemplar original, având un cod unic de identificare,contravenientului fiindu-i comunicată o copie de pe acesta, conformă cu originalul, astfel cum reiese din documentele depuse la dosar (filele nr. 29-33) și din cele învederate de petent în plângerea contravențională unde a arătat că nu i-a fost comunicat originalul procesului verbal de contravenție.

II. În drept,

Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, constată faptul că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) din aceeași ordonanță.

Așadar, instanța urmează să analizeze procesul verbal atacat de către petenă sub aspectul legalității, temeiniciei și a proporționalității sancțiunii aplicate.

a. Sub aspectul legalității procesului verbal:

Examinând procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 13.07.2015, sub aspectul legalității întocmirii sale, instanța apreciază că acesta a fost legal întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001.

Astfel, în primul rând instanța observă că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției este încheiat cu respectarea condițiilor impuse de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă nicio cauză de natură să atragă nulitatea acestuia cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, după cum urmează: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului; fapta săvârșită; data comiterii faptei; semnătura agentului constatator – executată în partea de jos a procesului verbal contestat, la rubrica agent constatator.

Nu poate fi primită argumentarea petentului referitoare la nulitatea absolută

a procesului verbal de contravenție pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, una dintre mențiunile obligatorii ale procesului-verbal de contravenție, prevăzută de către legiuitor sub sancțiunea nulității absolute este semnătura agentului constatator. Procesul-verbal de contravenție este un act administrativ cu caracter individual, o manifestare de voință cu caracter unilateral emis în temeiul puterii publice, cu scopul de a produce efecte juridice. Astfel, acest act va putea produce efecte juridice față de destinatar în mod unilateral numai în măsura în care este însușit în mod corespunzător de către emitent, prin semnătură.

Potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6 din data de 16.02.2015 s-a concluzionat faptul că procesul verbal de contravenție întocmit pentru lipsa rovinietei, în urma depistării cu camerele video, care este trimis șoferilor prin poștă în formă tipărită și care nu conține semnătura olografă a agentului constatator este nul. S-a stabilit în conținutul deciziei faptul că procesele verbale care au fost emise și semnate prin intermediul semnăturii electronice sunt nule în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, iar nulitatea nu poate fi acoperită în nici un mod.

Se poate observa așadar faptul că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție are o aplicabilitatea limitată și are în vedere strict situația în care procesul verbal de contravenție întocmit de personalul CNADNR pentru lipsa rovinietei valabile, ca urmare a constatării faptei prin intermediul mijloacelor tehnice aparținând sistemului SIEGMCR și comunicat în formă tipărită contravenientului a fost emis și semnat în mod electronic, în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Pentru aceste considerente, se constată faptul că în cazul de față nu este incidentă concluzia Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6 din data de 16.02.2015. Analizând procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 13.07.2015 prin intermediul căruia petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, instanța constată că acesta a fost întocmit în mod corespunzător, fiind semnat olograf de agentul constatator, autorizat în mod corespunzător pentru constatarea și sancționarea faptelor de acest gen, semnătura fiind executată la rubrica stabilită în acest sens. Mai mult, semnătura a fost executată de către agentul constatator de două ori în cuprinsul procesului verbal, putându-se observa variații firești de la una la cealaltă, confirmându-se astfel că semnătura a fost aplicată de către agentul constatator în persoană, nefiind folosite mijloace electronice de aplicare a acesteia.

Semnătura electronică este definită în cuprinsul Legii nr. 455 din 18.07.2001. Potrivit art. 4 pct. 3, semnătura electronică reprezintă o sumă de date în formă electronică ce sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. Practic semnătura electronică reprezintă un cod care face posibilă identificarea emitentului, este atașată pe un înscris în formă electronică și face posibilă citirea acestuia doar în format electronic. În cuprinsul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6 din data de 16.02.2015 s-a afirmat faptul că în situația în care manifestarea de voință a emitentului actului ajunge la destinatarul său pe suport de hârtie, înscrisul astfel transmis nu mai este în formă electronică.Exact aceasta este situația în cazul de față.

Procesul-verbal de contravenție a fost comunicat contravenientului în formă tipărită și poartă în conținutul său, semnătura olografă a agentului constatator.

În baza documentației depuse la dosar, instanța constată că procesul verbal de contravenție întocmit ca urmare a sesizării faptelor prin intermediul mijloacelor tehnice are natura unui act fiscal, fiind emis într-un singur exemplar original. Acesta a fost predat administrației locale în vederea executării sancțiunii cu amenda aplicată în cuantum de 250 lei, care se face venit la bugetul local. Totodată, din cele susținute de către petent și învederate de către intimată, reiese că procesul verbal de contravenție a fost comunicat petentului în copie.

Instanța face trimitere cu prioritate la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6 din data de 16.02.2015 în cuprinsul căreia s-a arătat faptul că O.G. nr. 15/2002 nu cuprinde dispoziții cu privire la modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție, situația în care devin incidente prevederile art. 26 alin. (3) și ale art.27 din O.G nr.2/2001. Ca atare, modalitatea de comunicare anterior prezentată presupune utilizarea formei clasice, pe suport de hârtie a procesului-verbal de contravenție. Astfel, actul produce efecte juridice numai în măsura în care a fost comunicat în forma prevăzută de lege. Or, în cuprinsul art. 26 alin. (3) și art. 27 din O.G. nr. 2/2001 nu se precizează faptul că trebuie comunicat petentului procesul verbal în original. În cazul de față, procesul verbal de contravenție a fost comunicat în termen contravenientului, în conformitate cu prevederile art.27 din O.G. nr. 2/2001, respectiv prin poștă cu aviz de primire.

Astfel, instanța înlătură argumentul contravenientului costând în necomunicarea exemplarului din procesul verbal de contravenție însoțit de semnătura originală a agentului constatator. Comunicarea exemplarului original al procesului verbal către contravenient nu este o condiție obligatorie prevăzută de legiuitor sub sancțiunea nulității absolute, iar petentul nu a probat nicio vătămare cauzată de comunicarea copiei de pe procesul verbal de contravenție, în măsura în care acesta din urmă poartă în mod corespunzător semnătura olografă a agentului constatator.

În al doilea rând instanța observă faptul că petentul a invocat nelegalitate întocmirii procesului verbal de contravenție pentru motivul că mijlocul tehnic prin care a fost constatată fapta nu este omologat. S-a arătat că sistemul de verificare a rovinietei SIEGMCR nu cuprinde doar camere amplasate pe drumuri naționale, ci și o întreagă rețea aferentă de date și servere.

Nici acest argument al petentului nu poate fi primit de către instanță. Astfel, potrivit art. 18 alin.(1) din Normele Metodologice din 28.04.2015 pentru aplicarea de către CNADNR a tarifului de utilizare ți a tarifului de trecere constatarea contravențiilor prevăzute la art. 8 din O.G. nr. 15/2002 se efectuează cu ajutorul mijloacelor tehnice la art. 1 alin. (1) lit. o) din O.G. nr. 15/2002. Potrivit acestui ultim temei, mijloacele tehnice sunt acele echipamente care permit verificarea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pentru un anumit vehicul. Acestea sunt: 1). terminalele de interogare a bazei de date a SIEGMCR privind achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat și 2). sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile, cu rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat.

Vehiculul condus de către petent cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX a fost identificat la data de 05.003.2015 de către un sistem de camere video prin intermediul căruia a fost realizată fotografia depusă la dosarul cauzei (fila nr.16). Astfel, din analiza textelor legale amintite anterior, instanța arată faptul că mijloacele tehnice folosite de către SIEGMCR în vederea constatării faptelor prevăzute de O.G. nr. 15/2002 pot îmbrăca forma unor sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile, rolul acestora fiind constatarea faptelor contrare obligațiilor stabilite prin O.G. nr. 15/2002. Astfel, argumentul petentului referitor la funcționarea SIEGMCR prin intermediul unei rețele care cuprinde atât camere amplasate pe drumurile publice, cât și camere mobile nu este pertinent.

A mai arătat petentul că mijlocul tehnic prin intermediul căruia a fost constatată fapta nu a fost omologat, prin urmare se impune anularea procesului verbal atacat. În primul rând, instanța arată că în definiția mijloacelor tehnice din art. 1 alin. (1) lit. o) din O.G. nr. 15/2002 nu se prevede expres faptul că aceste mijloace trebuie să fie omologate, condiție prevăzută expres în cazul mijloacelor prevăzute în O.U.G. nr. 195/2002 care sunt folosite pentru depistarea vitezei cu care sunt conduse autovehiculele pe drumurile publice. Astfel, trimiterea pe care o face petentul la dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 referitoare la omologare nu este incidentă în cauză, aceste prevederi nefiind aplicabile.

Totodată, în cazul circulației pe drumurile publice fără rovinietă se efectuează doar o simplă fotografie nealterabilă a autovehiculului care nu este dotat cu rovinietă valabilă, nefiind necesar un aparat complex așa cum este cel utilizat în cazul circulației pe drumurile publice cu o viteză mai mare decât cea permisă de lege. Potrivit fotografiei depuse la dosarul cauzei (fila nr.16), imaginea a fost realizată prin intermediul camerei foto tip ANPR folosită în vederea recunoașterii automate a numerelor de înmatriculare, fiind nealterabilă și semnată cu certificat digital folosind algoritmul de semnare SHA1, fiindu-i asigurată astfel autenticitatea.

Mai mult, pe lângă garanția oferită de fotografia executată prin sistem tehnic și certificată în mod digital, instanța arată că petentul nu contestă acuzația de a fi circulat fără rovinietă sau că autovehiculul din imagine nu i-ar aparține. Neomologarea sistemului tehnic ar putea atrage nulitatea relativă a procesului verbal de contravenție numai în măsura în care petentul ar invoca o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. Or, în contextul în care petentul nu contestă săvârșirea faptei, astfel cum a fost descrisă în procesul-verbal de contravenție, instanța constată că acesta nu poate invoca nicio vătămare în concret.

Pentru aceste considerente, instanța constată legalitatea procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 13.07.2015, acesta fiind întocmit în concordanță cu dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. 2/2001.

b. Sub aspectul temeiniciei procesului verbal:

Examinând procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 13.07.2015, sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa și prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.

În primul rând, instanța reține faptul că procesul-verbal de contravenție creează o prezumție relativă în sensul că fapta imputată a fost săvârșită personal de către petent. Această prezumție izvorăște din competența care i-a fost atribuită agentului constatator prin lege să constate contravenții de natura celei pentru care a fost sancționat petentul. Prin intermediul actului contestat, s-a reținut faptul că la data de 05.03.2015, autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX,aparținând petentului B____ T_____ P____, a fost surprins circulând fără rovinietă, pe raza localității A___, pe DN 79, km 5+500m. Fapta a fost constată prin intermediul mijloacelor tehnice (sistem de camere video), cu ajutorul cărora a fost executată fotografia prin care a fost surprins autovehiculul petentului circulând fără rovinietă. Fotografia astfel executată stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție contestat.

În al doilea rând, instanța amintește faptul că potrivit art. 1 alin. (1) din Normele Metodologice din 28.04.2015 pentru aplicarea de către CNADNR a tarifului de utilizare și a tarifului de trecere, utilizatorii rețelei de drumuri din România au obligația de a achita tariful de utilizare și, după caz, tariful de trecere. Conform alin. (2) din cadrul aceluiași articol, tariful de utilizare se achită în funcție de tipul vehiculului și se aplică în mod nediscriminatoriu utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate temporar sau definitiv care utilizează rețeaua de drumuri naționale din România pe parcursul unei perioade date. Potrivit alin. (7), după achitarea tarifului de utilizare și, după caz, a tarifului de trecere se emite rovinieta, prin înregistrare în format electronic în SIEGMCR. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) lit. j) din O.G. nr. 15/2002, rovinieta este documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, iar conform art. 1 alin. (1¹) rovinieta valabilă reprezintă înregistrarea în baza de date a SIEGMCR a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru un vehicul, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde data și ora pentru care se efectuează verificarea.

Se observă așadar faptul că legiuitorul a prevăzut un tarif de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România care trebuie achitat de către fiecare participant la trafic ce conduce un autovehicul înmatriculat. În temeiul art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenției continuă și se sancționează cu amendă. Potrivit art. 9 alin. (1) din același act normativ constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenției, iar potrivit alin. (5) din același articol, în cazul în care constatarea a avut loc prin intermediul sistemelor de camere video, procesul verbal de contravenție se încheie în lipsa contravenientului.

Astfel, petentul era obligat să achite tariful necesar pentru autovehiculul pe care îl deține în vederea conducerii acestuia pe drumurile publice din România. Procedând în sens contrar obligației stabilite de către legiuitor, petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției stabilite de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.

În al treilea rând, instanța constată faptul că petentul a înțeles să conteste procesul verbal de contravenție doar sub aspectul legalității întocmirii acestuia, nu și sub aspectul temeiniciei acestuia, recunoscând fapta săvârșită în mod expres prin plângerea contravențională formulată.

Pentru aceste considerente, instanța constată că petentul se face vinovat pentru fapta de a nu deține rovinietă valabilă la data constatării faptei sale prin mijloacele tehnice din structura SIEGMCR, din cadrul CNADNR.

c. Sub aspectul individualizării sancțiunii aplicate:

Instanța poate să hotărască asupra sancțiunii contravenționale aplicate,astfel

cum îi îngăduie art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001. Această prerogativă legală conferă instanței posibilitatea de a proceda la o reindividualizare a sancțiunii contravenționale stabilite de agentul constatator.

Pentru stabilirea sancțiunii contravenționale trebuie să se țină cont de criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. (3) din același act normativ. În temeiul acestei dispoziții legale, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. În același sens, art.5 alin.(5) din O.G nr.2/2001, prevede că sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei.

În consecință, instanța arată faptul că organele competente sunt obligate să aplice sancțiuni contravenționale de o manieră proporțională, între limitele stabilite prin actul normativ în discuție. Proporționalitatea se determină în funcție de natura și gravitatea faptei, care trebuie să vizeze nu doar sancțiunile complementare, ci și pe cele principale,obligația impunându-se deopotrivă organelor constatatoare și instanței de judecată care este sesizată cu o plângere contravențională. În aprecierea gravității faptei trebuie să se țină cont de mai multe criterii ce țin de starea de fapt și care pot indica un grad mai ridicat sau mai redus de periculozitate socială a faptei: gradul de culpabilitate a contravenientului, contextul în care a fost comisă fapta și rezultatul produs.

În prezenta cauză, instanța reține că agentul constatator a făcut o justă individualizare a sancțiunii.

În primul rând, instanța reține faptul că petentul a fost sancționat în temeiul art. 8 alin.(1) din O.G. nr. 15/2002 cu o amendă contravențională în cuantum de 250 lei. Articolul 8 alin. (1) se completează cu dispozițiile anexei nr. 2, potrivit căruia se stabilește în concret cuantumul amenzii contravenționale aplicabile utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile. Potrivit acestei anexe, în cazul autoturismelor minimul amenzii contravenționale este de 250 lei și maximul este de 500 lei. Analizând conținutul acestei anexe, instanța constată faptul că petentului i-a fost aplicată sancțiunea la minimul legal. În acest caz, faptul că petentul se află la prima faptă de acest gen a fost valorificat de către agentul constatator la momentul aplicării sancțiunii la minimul său legal. Mai mult, se observă că minimul legal stabilit de către legiuitor este unul redus, corespunzător gravității omisiunii culpabile de nerespectare a obligațiilor legale. Astfel, nu se impune o nouă reindividualizare.

În al doilea rând, se impune sancționarea petentului cu amendă contravențională în condițiile în care acesta era obligat să achite tariful de utilizare a rețelei de drumuri publice din România, fiind familiarizat cu această îndatorire pe care o are în calitate de participant la trafic și posesor al permisului de conducere. Mai mult,cu ocazia aprecierii gravității faptei,este important de urmărit comportamentul ulterior al contravenientului. Acesta din urmă nu a făcut dovada achiziționării în a unei roviniete ulterior săvârșirii faptei, deci dovada intrării în legalitate. În cazul în care acesta a plătit totuși tariful corespunzător ulterior săvârșirii contravenției, nu a dovedit intervalul de timp în care a circulat fără rovinietă. În acest caz, instanța se află în imposibilitatea de a face o apreciere a aspectelor de fapt mai bine decât a procedat agentul constatator. Astfel nu se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul. Cu această ocazie, instanța face trimitere la Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza I___ P__ împotriva României, unde s-a prevăzut faptul că, în măsura în care petentul a avut posibilitatea de a solicita instanței încuviințarea de dovezi și prezentarea acestora și nu a făcut-o, iar hotărârea a fost pronunțată în baza dovezilor disponibile, nu se poate susține că petentul a fost pus într-o poziție dezavantajoasă în raport cu cea a autorităților. Or, în cazul de față, dovada intrării în legalitate putea fi făcută de către petent, acesta fiind legal citat pentru termenele de judecată la care nu s-a prezentat.

În al treilea rând, instanța atrage atenția asupra faptului că este important ca participanții la trafic să fie diligenți și să își respecte obligațiile în mod corespunzător pentru a nu se ajunge în situația în care sunt dezavantajați cei care procedează în mod corect și își achită la timp taxele la care sunt obligați. Simpla omisiune la care face trimitere contravenientul nu este o circumstanță care să fie valorificată sub forma unei circumstanțe atenuante în acest caz, în măsura în care acesta, în calitate de participant la trafic, era familiarizat cu obligațiile ce i se impun, iar prin neachitarea tarifului care îi era impus a dat dovadă de indiferență față de disciplina rutieră. Mai mult, instanța amintește faptul că sumele de bani obținute în urma achitării de către utilizatori a tarifului impus sunt valorificate în vederea întreținerii drumurilor publice din România, astfel neplata acestuia se impune a fi sancționată cu amendă contravențională, deoarece cauzează prejudicii de ordin material intimatei. Astfel, pedeapsa amenzii se impune a fi menținută în prezenta cauză, dat fiind pe de o parte cuantumul redus al acesteia și pe de altă parte scopul său legitim constând în prevenirea recidivei.

Față de toate considerentele expuse, fapta petentului, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal contestat și confirmată prin probatoriul administrat în cauză,întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute,astfel încât instanța, în baza art.34 din O.G nr.2/2001,va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent împotriva procesului-verbal de contravenție și va menține sancțiunea amenzii aplicate, considerând că nu se impune nici anularea procesului verbal atacat și nici înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului. Sancțiunea aplicată nu este doar legală și temeinică, ci este și proporțională, nefiind justificată reindividualizare și aplicarea avertismentului.

Pentru toate aceste considerente, instanța:

Va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentul B____ T_____ P____ în contradictoriu cu C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, împotriva procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 13.07.2015.

Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentul B____ T_____ P____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în _____________________, ___________________________ în contradictoriu cu C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, ___________________. 401A, Sector 6, împotriva procesului-verbal de contravenție _________, nr. xxxxxxx din data de 13.07.2015.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Gurahonț.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 noiembrie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C____ TĂMĂZLĂCARUSTĂNILĂ R_____

Red. C.T.

Tehnored. S.R

4 ex/24.11.2015

Prezenta hotărâre se va comunica cu :

- Petent: B____ T_____ P____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în _____________________, ___________________________;

- Intimată: C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, ____________________, Sector 6.