Cod ECLI

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. xxxxx

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 14.12.2015

INSTANȚA CONSTIUTIĂ DIN:

PREȘEDINTE: R_____ C_______ B______

GREFIER: C_____ I_____ Ț____-F____

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe petentul P____ B_____ A___, și pe intimata M.A.I. - DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA DE POLIȚIE RUTIERĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ________ NR. xxxxxxx.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 07.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de a delibera a amânat pronunțarea la data de 14.12.2015, când a hotărât următoarele.

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.05.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX petentul P____ B_____ A___ a solicitat instanței, în contradictoriu cu DGPMB Brigada Rutieră, anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/09.05.2015. În motivarea plângerii, petentul a arătat instanței că la data de 09.05.2015 a fost sancționat contravențional pentru că, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXX, la Piața Presei Libere, a fost oprit de un echipaj de poliție și sancționat pentru că nu ar fi respectat culoarea roșie a semaforului însă semaforul nu funcționa corespunzător.

În drept petentul a invocat prevederile OG 2/2001.

În dovedirea cererii acesta a solicitat proba testimonială cu un martor și proba cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 6) conform art. 19 din OUG 80/2013.

Intimata a depus la data de 14.07.2015 întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivare intimata a învederat că, potrivit art. 52 alin.1 din RAOUG195/2002 semnalul de culoare roșie interzice trecerea iar conform art. 100 alin.3 lit.d din OUG 195/2002 constituie contravenție nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului.

A mai arătat intimata că procesul-verbal este legal întocmit și temeinic întrucât, fapta a fost constatată personal și direct de polițistul rutier aspect din care rezultă prezumția de temeinicie și legalitate a procesului-verbal. Intimata a mai arătat că sancțiunea aplicată este proporțională și corect individualizată.

În drept intimata a invocat prevederile OUG 195/2002.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data 09.05.2015, petentul a fost sancționat contravențional pentru că, la intersecția Piața Presei Libere, nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului care funcționa normal(fila 3).

În conformitate cu art. 34 din OG 2/2001 instanța va analiza legalitatea și temeinicei procesului-verbal precum și va hotărî asupra sancțiunii.

Instanța nu constată motive de nulitate absolută ale procesului-verbal și nici alte motive de nulitate relativă nu au fost invocate.

Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că fapta a fost constatată ex propriis sensibus de către agentul constatator iar petentul, și prin mențiunile consemnate în procesul-verbal, neagă săvârșirea acesteia.

Sub aspectul probațiunii temeinicei, instanța va analiza aplicabilitatea art. 6 CEDO în latura sa penală astfel cum a solicitat și petentul.

În cererea nr. xxxxx/04 I___ P__ contra României Curtea a reiterat jurisprudența sa astfel „22. […], la examinarea existenței unei „acuzații în materie penală”, este necesar să se ia în considerare trei criterii: încadrarea juridică a măsurii în litigiu în legislația națională, caracterul propriu-zis al măsurii, precum și caracterul și gravitatea „sancțiunii” (a se vedea Escoubet împotriva Belgiei [GC], nr. xxxxx/95, pct. 32, CEDO 1999-VII). De asemenea, aceste criterii sunt alternative, nu cumulative: pentru aplicarea art. 6 cu privire la termenii „acuzații în materie penală”, este suficient ca, prin natura sa, contravenția în cauză să fie „penală” din punct de vedere al Convenției, sau să fi expus persoana respectivă la o sancțiune care, în virtutea caracterului și gravității ei, să se încadreze în general în „materie penală”. Acest fapt nu împiedică adoptarea unei abordări cumulative în cazul în care analiza separată a fiecărui criteriu nu permite desprinderea unei concluzii referitoare la existența unei „acuzații în materie penală” (a se vedea Garyfallou AEBE împotriva Greciei, 24 septembrie 1997, pct. 33, Culegere de hotărâri și decizii 1997-V; Jussila împotriva Finlandei [GC], nr. xxxxx/01, pct. 30-31, CEDO 2006-XIII; precum și Zaicevs împotriva Letoniei, nr. xxxxx/01, pct. 31, CEDO 2007-IX).

24. Cu toate acestea, indicațiile oferite de dreptul intern au doar o valoare relativă. Cel de al doilea criteriu menționat anterior – caracterul propriu-zis al contravenției, considerat și în raport cu natura sancțiunii corespunzătoare – constituie un criteriu de apreciere cu o pondere mai mare (a se vedea Öztürk împotriva Germaniei, 21 februarie 1984, pct. 52, _______ nr. 73; Jussila, citată anterior, pct. 38; și Huseyin Turan împotriva Turciei, nr. xxxxx/02, pct. 18, 4 martie 2008).

25. În această privință, Curtea observă că amenda și suspendarea permisului de conducere i-au fost aplicate reclamantului în temeiul dispozițiilor legale generale care se aplicau tuturor cetățenilor în calitate de utilizatori ai drumurilor publice. Este prevăzută o anumită conduită, în special de a opri și acorda prioritate vehiculelor oficiale, și condiționează obligația care rezultă de o sancțiune cu caracter punitiv. De asemenea, amenda nu este menită ca o compensație pecuniară pentru daune, ci ca o pedeapsă pentru a preveni recidiva. În consecință, caracterul general al normei și scopul sancțiunilor, de prevenire dar și de pedeapsă, sunt suficiente pentru a demonstra că respectiva contravenție avea, în conformitate cu art. 6 din Convenție, un caracter penal.

26. Referitor la natura și gravitatea „sancțiunilor”, Curtea observă că niciun element din dosar nu poate sugera că suspendarea permisului de conducere al reclamantului a avut consecințe grave pentru acesta. De asemenea, Curtea observă că amenda nu putea fi înlocuită cu o pedeapsă privativă de libertate pe motiv de neplată (a se vedea, pe de altă parte, A_____, citată anterior, pct. 52) și reprezenta valoarea minimă prevăzută de legea privind regimul contravențiilor. Cu toate acestea, Curtea reiterează că lipsa gravității sancțiunilor aflate în joc nu poate scuti o pedeapsă de caracterul său inerent penal (a se vedea Öztürk, citată anterior, p. 21, pct. 54 și Huseyin Turan, citată anterior, pct. 20).

27. Curtea consideră că măsurile aplicate reclamantului se consideră „acuzație în materie penală” în sensul art. 6 din Convenție. În consecință, articolul menționat este aplicabil sub aspect penal.”

Instanța, în lumina considerentelor expuse de Curtea EDO, apreciază că, în cauză, există o acuzație în materie penală, în principal sub aspectul consecințelor grave pe care sancțiunea complementară a suspendării permisului de conducere le are asupra petentului care desfășoară activități de taximetrie (susținerile petentului și declarația de martor).

Prin prisma considerentului anterior enunțat, instanța va aprecia și prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal.

Conform jurisprudenței Curții EDO din hotărârea H______ contra României, în materie de circulație rutieră, Curtea a precizat că art. 6 § 2 nu se opune aplicării unui mecanism care nu face altceva decât să instaleze o prezumție relativă de conformitate a unui proces-verbal la realitate, prezumție fără care ar fi practic imposibilă pedepsirea încălcărilor cu privire la circulația rutieră [Stevens împotriva Belgiei, nr. xxxxx/00, (dec.), 9 decembrie 2004 și, mutatis mutandis, Bosoni împotriva Franței, nr. xxxxx/97, decizia din 7 septembrie 1999 și Adoud împotriva Franței, nr. xxxxx/97, decizia din 7 septembrie 1999]. Astfel :

“13. Curtea a constatat, într-un mod mai general, că orice sistem juridic operează cu prezumții de fapt sau de drept și că convenția nu se opune în principiu acestui fapt, dar că aceasta obligă statele contractante, în materie penală, să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 § 2 impune statelor să aibă în vedere aceste prezumții în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și păstrând dreptul la apărare (Salabiaku împotriva Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, _______, nr. 141-A, pct. 28; Telfner împotriva Austriei, nr. xxxxx/96, pct. 16, 20 martie 2001). Curții îi revine, astfel, obligația de a verifica dacă în cazurile de față, prezumția de legalitate și temeinicie a proceselor-verbale de contravenție contestate de reclamanți se încadrează în limitele rezonabile sau dacă aceste limite au fost încălcate în detrimentul persoanelor în cauză.

Totodată prin hotărârea N_______ G_______ c. României, Curtea a statuat că prezumția de nevinovăție a petentului nu este absolută, fiind obligatoriu însă ca părțile dintr-un proces să beneficieze de mijloace legale, eficiente și concrete pentru a-și demonstra nevinovăția.

Instanța va aprecia limita rezonabilă în care să dea eficiență prezumției de legalitate și temeinicie prin raportare la consecințele grave ale sancțiunii asupra petentului.

Instanța, în cauză , apreciază că prezumția a fost răsturnată prin declarația de martor administrată. Declarația de martor prezintă o fiabilitate ridicată, martorul fiind o persoană care a perceput în mod direct fapta pretins a fi săvârșită și, totodată, nu se află în nicio relație cu petentul pentru ca declarația acestuia să fie subiectivă.

Coroborând mențiunea din procesul-verbal potrivit căreia fapta ar fi nereală cu declarația martorului conform căreia semaforul de la Piața Presei Libere nu funcționa, instanța constată că petentul a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie.

Pentru considerentele anterior expuse instanța va admite plângerea petentului și va anula procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data 09.05.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea petentului P____ B_____ A___, cu domiciliul în București, ____________________. 18-22, ___________. 2, sector 1, CNP xxxxxxxxxxxxx, formulată în contradictoriu cu intimata M.A.I. - DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA DE POLIȚIE RUTIERĂ, cu sediul în București, ________________________. 9-15, sector 3.

Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/09.05.2015.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.12.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

R_____ C_______ B______ C_____ I_____ Ț____-F____

Red. RB/ Teh. CȚ

4 ex / 2 ______________