34>Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni “nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a pune la dispoziția conducătorilor auto, pentru vehiculele cu care efectuează transport rutier în cont propriu,a documentelor de transport, în vederea prezentării acestor documente cu ocazia controlului”
Instanța reține din conținutul procesului verbal contravențional contestat, faptul că conducătorul autoutilitarei cu nr. înmatriculare XXXXXXXXX, proprietatea S.C. A___ T______ CO SRL, nu a prezentat copia conformă a licenței de transport respectiv scrisoarea de transport de tip CMR prevăzută de Convenția CMR pentru mărfurile transportate contra cost.
Aspectele reținute de către agentul constatator în cuprinsul procesului verbal de contravenție și a raportului mai sus menționat sunt confirmate și de procesul verbal întocmit cu ocazia descoperirii săvârșirii faptei semnat și astfel însușit întocmai de către societatea petentă.
Potrivit art.4 pct.57.6 din HG 69/2012 astfel "57 constituie contravenție nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz (...) 57.6 documentul de transport, conform tipului de transport rutier efectuat, precum și autorizațiile prevăzute de legislația în vigoare în domeniul transporturilor rutiere.
În cazul transportului public de marfă documentul de transport este scrisoarea de transport CMR iar avizul de însoțire a mărfii este documentul de transport în cazul transportului în cont propriu. În speță, la momentul controlului, petenta efectua transport public de marfă și ca atare la bordul vehiculului trebuia să se afle scrisoarea de transport CMR.
Aspectele invocate de către petentă în cuprinsul plângerii, respectiv faptul că mărfurile erau însoțite de facturi fiscale iar lipsa avizului de însoțire a mărfii sau a CMR nu echivalează cu o lipsă a documentelor de transport , nu sunt de natură a înlătura răspunderea contravențională a acesteia, prin urmare, instanța apreciază că procesul verbal de contravenție contestat este susținut probator, în timp ce cererea de anulare a petentei este nefondată, nefiind administrate probe care sa răstoarne prezumția de legalitate si veridicitate a procesului verbal contestat, deși avea această obligație potrivit art.129 al.1 teza finala C.pr.civ. care dispun că / părțile "au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1 Cod procedură Civilă, precum și să-și probeze pretențiile și apărările”, rezumându-se la a invoca ca starea de fapt nu corespunde realității.
Consecința acestui fapt reprezintă – în aprecierea instanței – răsturnarea prezumției de nevinovăție de care se bucură în virtutea paragraf 2 al art. 6 din Convenția Drepturilor Omului petentul, concomitent cu validarea/confirmarea prezumției de temeinicie a actului administrativ supus controlului judecătoresc.
Ca atare, fapta petentei, astfel cum a fost ea reținută în procesul verbal contestat și confirmată prin probatoriul administrat în cauză întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 4 pct.57.6 din HG nr.69/2012.
În atare condiții, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție supus controlului judecătoresc sub aspectul temeiniciei sale nu poate fi invalidat ca urmare a unor simple susțineri ale petentului.
Cercetând în continuare proporționalitatea sancțiunii aplicata petentului prin procesul verbal de contravenție ___________ nr.xxxxxxxx din 24.02.2015, instanța apreciază următoarele:
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea contravențională aplicată în concret contravenientului trebuie să răspundă imperativului proporționalității acesteia cu gradul de pericol social al conduitei adoptate de petent, dispozițiile legale oferind o ________ criterii relevante din această perspectivă, anume: împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, potrivit art. 7 alin. 3 din același act normativ prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.
Având în vedere faptul că petenta a depus la dosar documentele de transport, astfel că acestea existau în materialitatea lor însă nu au fost la bordul autovehiculului, dar și că intimata nu a făcut dovada că petenta a mai fost sancționat contravențional pentru nerespectarea normelor privind transportul rutier de mărfuri, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentei asupra obligațiilor legale privind transportul materialelor lemnoase.
În concluzie, instanța urmează să admită în parte plângerea promovată împotriva procesului verbal de contravenție ___________ nr.xxxxxxxx/24.02.2015 și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 2000 lei cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția petentei asupra respectării pe viitor a obligațiilor prevăzute de Legea nr. 171/2010.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul I____________ de S___ Pentru Controlul in Transportul Rutier - I.S.C.T.R., solicitând ca prin decizia se va pronunța să se dispuneă admiterea apelului, modificarea sentinței in sensul respingerii plângerii formulata de contravenienta, ca netemeinica si nelegala, cu menținerea sancțiunii pecuniare, conform prevederilor art.479 (1) (N)C.Pr.Civ.
Instanța de fond, in motivarea sentinței apelate a apreciat ca se impune anularea procesului verbal de contravenție in esența, pentru:
“(...) intimata nu a făcut dovada ca petenta a mai fost sanctionata contravențional pentru nerespectarea normelor privind transportul rutier de mărfuri …”
Considera motivația instanței criticabila din următoarele considerente:
1.Pe tot parcursul desfășurării litigiului, instanța de fond nu le-a comunicat vreo solicitare de a depune la dosarul cauzei vreo dovada in sensul clarificării aspectului menționat in motivarea sentinței (daca petenta a mai fost sanctionata pentru fapte similare).
2.Precizează ca aplicarea sancțiunii contravenționale s-a efectuat pentru momentul reținerii faptei contravenționale in sensul ca la bordul vehiculului nu se afla scrisoarea de transport CMR sau avizul de insotire al mărfii, după caz.
In cadrul unui control în trafic operatorul de transport prin prepusul sau, conducătorul auto, este obligat să pună la dispoziția organului de control, sub sancțiunea amenzii, toate documentele care atesta dreptul, modul de desfășurare a activității de transport marfa și dovada existentei legale a operatorului de transport, precum și actele de identitate ale reprezentantului său (prepusului), ori la momentul și locul controlului, conducătorul auto nu a îndeplinit aceasta obligativitate.
De asemenea, fac precizarea că agentul constatator a sancționat lipsa documentului la bordul vehiculului, respectiv a scrisorii de transport CMR sau a avizului de insotire al mărfii, care-i conferea dreptul de a efectua acest tip de transport, document care trebuia sa se afle la bordul vehiculului, depunerea ulterioară a acesteia la dosarul cauzei nefiind în măsura să o exonereze de răspundere pe petenta, deoarece la momentul controlului trebuia petenta să demonstreze legalitatea transportului, pentru ca fapta săvârșită de petenta reprezintă o contravenție instantanee, consumată în momentul controlului.
Mai mult decât atat, pentru aplicarea sancțiunii prevăzute de actul normativ legiuitorul nu a prevăzut condiția repetabilității faptelor contravenționale, astfel incat la o prima abatere se poate aplica sancțiunea prevăzută de actul normativ. Solicită a s observa ca agentul constatator a aplicat o sancțiune indreptatata spre minimul prevăzut de actul normativ, iar petenta a avut posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii in 48 de ore si ca atare, in cauza dedusa judecații nu se impune transformarea sancțiunii principale a amenzii in avertisment.
Prin urmare, fapta contravențională a fost delimitată corect a existat, a fost constatată și sancționată, procesul verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului, deci petenta nu poate fi exonerată de răspundere deoarece fapta pentru care a fost sancționată petenta este individualizata în mod clar de art. 4 pct. 57.6 din HG 69/2012.
3.Pe de alta parte, tot cu privire la pericolul social prezentat de fapta reținuta in sarcina petentei, fac următoarele precizări:
Fapta a fost incadrata la art.4 pct.57.6 din HG 69/2012, care prevede ca:
“Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: ”
Ca urmare, insasi legiuitorul prevede ca fapta reținuta in sarcina petentei este grava.
Dealtfel, faptul ca legiuitorul prin insasi actul normativ stabilește gravitatea faptei, ne duce la concluzia ca prevederile art.21 alin.3 din OG 2/2001 nu sunt aplicabile in speța. Si asta cu atat mai mult cu cat art.7 alin.2 din OG 2/2001 prevede ca “avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa” - ceea ce nu este cazul in speța de fata.
F___ de cele de mai sus, solicită a se admite apelul, a se respinge plângerea formulata de intimata-petenta ca nefondata si netemeinica si a se menține procesul verbal de contravenție ca legal intocmit fara a diminua cuantumul amenzii.
In drept invocă OG 27/2011, OMTI nr. 980/2011, HG 69/2012, Reg.CE 1071/2009, O.G. 2/2001, art. 223 (N) C.Pr.Civ.
Intimata petentă A___ T______ CO S.R.L. București (denumită în continuare prescurtat „A___") a formulat întâmpinare prin care solicită a se dispune respingerea ca nefondat a apelului formulat de „ apelanta-intimată ISCTR împotriva Sentinței civile nr.1690/2015 din 18.06.2015 pronunțată de Judecătoria A___ lulia, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.
În motivare arată urmatoarele:
1. SCURTĂ CIRCUMSTANȚIERE A SITUAȚIEI DE FAPT
In fapt, prin Procesul-verbal de constatare a contravențiilor ___________ nr. xxxxxxxx din 24.02.2015 (Anexa nr. 1 la plângerea contravențională), apelanta-intimată I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - I.S.C.T.R. a dispus sancționarea intimatei-petente A___ T______ CO S.R.L. cu amenda contravențională în cuantum de 4.000 lei în termen de 15 zile sau 2.000 lei în termen de 48 de ore, pentru transportul de mărfuri alimentare pe bază de factură fiscală, însă fără aviz de însoțire a mărfii.
Astfel cum rezultă din Nota nr. xxxxxxx din 24.02.2015 (Anexa nr. 21a plângerea contravențională), intimata-petentă a fost sancționată contravențional pentru că „nu deține la bordul autovehiculului aviz de expediție marfa sau CMR, dupa caz" considerandu-se ca astfel fapta s-ar încadra între contravențiile prevăzute de HG nr. 69/2012 la art. 4, pct. 57.6.
Menționează faptul că în data de 24.02.2015 autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX a efectuat transport de mărfuri de la punctul de lucru al petentei din județul Cluj către punctul de lucru din Mun. T____, județul Cluj al societății REWE ROMANIA SRL, în baza avizelor de însoțire a mărfii anexate (Anexa nr. 31a plângerea contravențională) și către sediul social al societății ANCAU COMPANY SRL din Mun. A___ lulia, în baza facturilor fiscale anexate (Anexa nr. 4 la plângerea contravențională), aceste societăți având calitatea de cumpărători ai mărfurilor.
La momentul verificării de către ISCTR transportul către societatea REWE ROMANIA SRL fusese deja realizat, autovehiculul condus de către salariatul A___ transportând către sediul societății ANCAU COMPANY SRL mărfurile indicate în facturile ce constituie Anexa 4 la plângerea contravențională.
Prin plângerea contravențională împotriva Procesului-verbal de constatare a contravențiilor ___________ nr. xxxxxxxx din 24.02.2015 formulată de A___ și înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ lulia la data de 17.03.2015 sub nr. dosar XXXXXXXXXXXXX, a solicitat instanței anularea Procesului-verbal de constatare a contravențiilor ___________ nr. xxxxxxxx din 24.02.2015 (denumit în continuare „Procesul-verbal"), întrucât fapta pentru care s-a dispus aplicarea sancțiunii în cuantum de 4.000 lei nu întrunește elementele constitutive prevăzute de lege pentru a fi considerată contravenție, având în vedere următoarele aspecte:
Deși mărfurile erau însoțite de facturi fiscale, agentul constatator în mod greșit a considerat că lipsa avizului de însoțire a mărfii sau a CMR echivalează cu o lipsă a documentelor de transport și constituie contravenție conform art. 4, pct. 57.6 din HG nr. 69/2012.
Avizul de însoțire a mărfii este un document financiar-contabil reglementat prin două acte normative în vigoare, ambele emise în baza și în aplicarea Legii contabilității nr. 82/1991, republicata, respectiv Ordinul M.F.P. nr. 2.226 din 27 decembrie 2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991 si Ordinul M.E.F. nr. 3.512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar - contabile. Din prevederile art. 3 alin. (1) din Ordinul M.F.P. nr. 2.226/20061 precum si ale pct. 15 din Anexa nr. 1 (Norma metodologica din 2008)2 ia Ordinul M.E.F. nr. 3.512/2008rezulta ca intocmirea avizului de insotire a mărfii nu este obligatorie atunci când marfa este insotita de factura fiscala.
In drept au fost invocate urmatoarele texte de lege:
-art. 3 alin. (1) din Ordinul M.F.P. nr. 2.226/2006 - In situațiile in care bunurile circula fara sa fie insotite de factura, documentul utilizat pe perioada transportului este avizul de insotire a mărfii, cu excepțiile prevăzute expres de reglementările legale in vigoare
-pct. 15 din Norma metodologica din 2008 - Factura se întocmește și se utilizează în conformitate cu prevederile Codului fiscal. Pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii pentru care persoanele impozabile sunt scutite fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată și nu sunt obligate să întocmească facturi, în conformitate cu prevederile Codului fiscal și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, operațiunile economice se înregistrează în baza contractelor încheiate între părți și a documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste acele operațiuni, cum sunt: aviz de însoțire a mărfii, chitanță, dispoziție de platăAncasare, extras de cont bancar, nota de contabilitate etc., după caz.-
În sensul celor de mai sus sunt si prevederile pct. VIII. 2. din Anexa nr. 2 (Norma metodologica din 2008) la Ordinul M.E.F. nr. 3.512/2008,potrivit carora avizul de insotire a mărfii „se întocmește, în doua sau mai multe exemplarele către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum și în alte situații stabilite prin procedurile proprii ale unității.
Produsele pentru care legea prevede obligativitatea întocmirii atât a avizului de însoțire a mărfii cât și a facturii fiscale sunt cele prevăzute expres în Codul fiscal, anume uleiurile minerale și alte produse petroliere.
Mai mult decât atât, din punct de vedere al elementelor constitutive, contravenției îi lipsește latura obiectivă, operațiunea de livrare de mărfuri efectuându-se în condiții de legalitate, cu respectarea reglementărilor privind întocmirea șir utilizarea documentelor justificative și contabile, aplicarea amenzii contravenționale fiind consecința unei interpretări vădit eronate a prevederilor legale din domeniul financiar - contabil. O sancțiune contravențională nu poate fi aplicata in lipsa laturii obiective, care este de esența acesteia.
Prin Sentința civilă nr.1690/2015 din 18.06.2015 pronunțată de Judecătoria A___ lulia, instanța a dispus astfel: „admite în parte plângerea contravenționala formulată de petenta __________________ SRL în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Control în Transportul Rutier. Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate petentului prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ___________ nr.xxxxxxxx/24.02.2015 cu sancțiunea avertismentului." împotriva acestei sentințe Ia data de 17.07.2015ISCTR a formulat apel.
2. ARGUMENTAREA RESPINGERII APELULUI CA NEFONDAT
Apreciaza că Sentința civilă nr.1690/2015 din 18.06.2015 pronunțată de Judecătoria V- A___ lulia este temeinică și legală.
Apelanta-intimată ISCTR critică sentința apelată susținând în mod greșit că „instanța de fond, în motivarea sentinței apelate, apreciază că se impune anularea procesului verbal de contravenție"
Contrar celor afirmate de apelantă, în motivarea sentinței instanța reține că „aspectele invocate de către petentâ în cuprinsul plângerii (...) nu sunt de natură a înlătura răspunderea contravențională a acesteia, prin urmare, instanța apreciază că procesul verbal de contravenție contestat este susținut probator, în timp ce cererea de anulare a petentei este nefondată".
De asemenea, prin hotărârea pronunțată instanța a admis în parte plângerea contravențională și a dispus „înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate petentului prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ___________ nr.xxxxxxxx/24.02.2015 cu sancțiunea avertismentului", și NU anularea procesului verbal de contravenție astfel cum eronat susține apelanta.
O primă critică adusă hotărârii apelate este aceea că instanța de fond nu a comunicat apelantei-intimate ISCTR vreo solicitare de a depune la dosar dovada de clarificare a „aspectului menționat în motivarea sentinței (dacă petenta a mai fost sancționată pentru fapte similare)".
Prin întâmpinare, apelanta-intimată avea obligația de a se apăra, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată formulată de A___ și de a depune toate dovezile necesare cu care înțelegea să se apere împotriva celor susținute prin plângerea contravențională, astfel că primul motiv de apel este neîntemeiat.
In susținerea celui de-al doilea motiv de apel, apelanta precizează că „aplicarea sancțiunii contravenționale s-a efectuat pentru momentul reținerii faptei contravenționale, în sensul că la bordul vehiculului nu se afla scrisoarea de transport CMR sau avizul de însoțire al mărfii, după caz."
In încercarea de a induce în eroare instanța, apelanta afirmă că „depunerea ulterioară a acesteia la dosarul cauzei nefiind în măsură să o exonereze de răspundere pe petenta, deoarece la momentul controlului trebuia petenta să demonstreze legalitatea transportului".
Astfel cum a arătat, la momentul verificării de către ISCTR transportul către societatea REWE ROMANIA SRL fusese deja realizat, autovehiculul condus de către salariatul A___ transportând către sediul societății ANCAU COMPANY SRL mărfurile indicate în facturile fiscale prezentate agentului constatator.
Potrivit art.129 alin.l C.pr.civ. în baza căruia părțile au obligația de a-și proba pretențiile și apărările, și având în vedere faptul că deși intimata-petentă era în posesia documentelor de transport însă nu s-au aflat la bordul autovehiculului la momentul controlului, în susținerea plângerii contravenționale formulată de petentă A___ a depus aceste înscrisuri, respectiv Facturi și Avize de însoțire a mărfii din data de 24.02.2015, ceea ce denotă existența materiala a acestora, așa cum în mod întemeiat a reținut și instanța de fond.
In -susținerea apelului, ISCTR afirmă în mod neadevărat astfel: „prin urmare, fapta contravențională a fost delimitată corect a existat, a fost constatată și sancționată, procesul verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului, deci petenta nu poate fi exonerată de răspundere deoarece fapta pentru care a fost sancționată petenta este individualizată în mod clar de art.4 pct.57.6 din HG 69/2012."
Or, instanța de fond nu a exonerat de răspundere petenta A___, din contră, în motivarea hotărârii a reținut că „fapta petentei, astfel cum a fost ea reținuta în procesul verbal contestat și confirmat prin probatoriul administrat în cauză întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.4 pct.57.6 din HG nr.69/2012."
Prin cel de-al treilea motiv de apel, cu privire la pericolul social prezentat de fapta reținută în sarcina intimatei-petente, apelanta susține următoarele: „însăși legiuitorul prevede că fapta reținută în sarcina petentei este gravă. De altfel, faptul că legiuitorul prin însăși actul normativ stabilește gravitatea faptei, ne duce la concluzia ca prevederile art.21 alin.3 din OG 2/2001 nu sunt aplicabile în speță. Și asta cu atât mai mult cu cât art.7 alin.2 din OG 2/2001 prevede că „avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă" - ceea ce nu este cazul în speța de față."
În vederea individualizării și aprecierii proporționalității sancțiunii aplicate intimatei - petente, în considerentele hotărârii apelate instanța de fond a reținut cu just temei astfel: „Potrivit art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea contravențională aplicată în concret contravenientului trebuie să răspundă imperativului proporționalității acesteia cu gradul de pericol social al conduitei adoptate de petent, dispozițiile legale oferind o ________ criterii relevante din această perspectivă, anume: împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, potrivit art.7 alin.3 din același act normativ prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune."
Potrivit prevederilor art.34 alin.l din O.G. nr. 2/2001instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Astfel, exercitându-și rolul de control al sancțiunii conferit de prevederile art.34 alin.l din O.G. nr. 2/2001, luând în considerare faptul că intimata A___ a depus la dosarul cauzei documentele de transport și că nu au fost dovedite antecedente contravenționale pentru nerespectarea normelor privind transportul rutier de mărfuri, instanța a reindividualizat sancțiunea și a înlăturat în mod corect obligația petentei de a achita amenda contravențională aplicată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ___________ nr. xxxxxxxx/24.02.2015 și a înlocuit-o cu sancțiunea avertismentului, motivând: .....instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția pârâtei asupra obligațiilor legale privind transportul materialelor lemnoase."
În concluzie, în considerarea celor de mai sus, apreciază că hotărârea apelată este temeinică și legală și solicită a se respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta- intimată ISCTR.
În apel solicită proba cu înscrisuri, precum și orice alte probe a căror necesitate rezultă din dezbateri.
In temeiul art. 411 alin. (1), pct. 2 C.pr.civ. solicităm și judecarea cauzei în lipsă.
Examinând sentinta apelata in limine litis, prin prisma motivelor de apel invocate, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:
Prin procesul verbal ___________ nr. xxxxxxxx din 24.02.2015 petenta intimata A___ T______ CO SRL a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 4000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.4 pct.57 din H.G. nr. 69/2012.
În fapt, s-a reținut că în data de 24.02.2015 în jurul orelor 11:55, la controlul efectuat în trafic pe DN 1 la km 392+600 m, în localitatea Oiejdea, județ A___, societatea petentă nu a respectat obligația de a asigura la bordul vehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și se a pune la dispoziția conducătorului auto documentul de transport marfa, reprezentat de avizul de expediție a mărfii sau scrisoare de transport CMR, dupa caz, in conditiile in care, autovehiculul transporta marfa-produse alimentare, deplasandu-se in directia Teius spre A___ I____.
Prin sentinta pronuntata, prima instanta, constatand existenta contraventiei retinute prin procesul verbal in sarcina petentei, l-a modificat, inlocuind cu avertisment sanctiunea amenzii contraventionale aplicate acesteia.
Petenta intimata nu a apelat sentinta pronuntata de prima instanta, astfel ca, aceasta a intrat in puterea lucrului judecat in ceea ce priveste existenta contraventiei retinute prin procesul verbal contestat in sarcina sa si a vinovatiei sale in comiterea ei, cat si in ceea ce privește considerentele pentru care, a retinut existenta contraventiei; prima instanță a reținut că, în cazul transportului public de marfă documentul de transport este scrisoarea de transport CMR iar avizul de însoțire a mărfii este documentul de transport în cazul transportului în cont propriu, respectiv ca în speță, la momentul controlului, petenta efectua transport public de marfă și ca atare la bordul vehiculului trebuia să se afle scrisoarea de transport CMR.
Aceasta inseamna ca in apel, nu mai pot fi repuse in discutie si analizate aceste doua chestiuni-existenta contraventiei si vinovatia petentei, dupa cum, pentru identitate de ratiune, nu mai pot fi repuse in discutie nici chestiuni ce tin de legalitatea procesului verbal de contraventie.
A accepta contrariul, ar insemna a crea premisele eludarii principiului non reformatio in pejus, intrucat, cata vreme doar intimatul ISCTR a apelat sentinta primei instante, a primi aparari ale petentei ce tind la anularea procesului verbal de contraventie, pentru diferite motive, de forma sau de fond, ar echivala cu inrautatirea situatiei intimatului apelant in propria cale de atac si unica declarata in cauza, ceea ce este inadmisibil.
Potrivit art.477 alin.1 coroborat cu art. 479 alin.1 din Codul de Procedura Civila, apelul trebuie judecat in limine litis, faptul ca potrivit art.476 din acelasi act normativ are efect devolutiv, neinsemnand decat ca, potrivit art. 477 limitele efectului devolutiv, sunt determinate de ceea ce s-a apelat.
Daca petenta a dorit sa obtina anularea procesului verbal de contraventie si nu doar inlocuirea cu avertisment a sanctiunii amenzii contraventionale, trebuia sa apeleze si ea sentinta primei instante. Or, nu a facut aceasta.
Asa fiind, raportat la cele ce preced, instanta de control judiciar retine ca in speța, trebuie stabilit daca prin sentința apelata, prima instanța a făcut o justa individualizare a sanctiunii principale, prin inlocuirea acesteia cu avertisment.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicată petentei si instanta de control judiciar apreciază că amenda în cuantum de 4000 de lei aplicată este excesivă raportat la criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Conform art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001 „AVERTISMENTUL” se aplică în cazul în care fapta este de o gravitate redusă.
În speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege mai sus menționat.
Având în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța are posibilitatea în toate cazurile de a proceda la reindividualizarea sancțiunii aplicate prin procesul verbal de agenții constatatori.
Este adevărat că fapta contraventionala retinuta în sarcina petentei reprezintă o încălcare gravă a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 si ale Ordonantei Guvernului nr. 27/2011, însă nu pot fi ignorate circumstanțele în care a fost săvârșită fapta.
Potrivit art.4 pct.57 din HG 69/2012 constituie contravenție nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz (...) 57.6 documentul de transport, conform tipului de transport rutier efectuat, precum și autorizațiile prevăzute de legislația în vigoare în domeniul transporturilor rutiere.
Potrivit Anexei 2 a Ordinului nr. 2.226 din 27 decembrie 2006 (*actualizat*), avizul de însoțire a mărfii, contine datele de identificare ale furnizorului (denumire, adresă, cod de identificare fiscală), datele de identificare ale cumpărătorului (denumire, adresă, cod de identificare fiscală), denumirea și cantitatea bunurilor livrate, date privind expediția: numele delegatului, buletin/carte identitate (____________), numărul mijlocului de transport, ora livrării, semnătura delegatului si semnătura expeditorului, fiind un formular cu regim intern de tipărire și numerotare, care servește ca:
- document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, după caz;
- document ce stă la baza întocmirii facturii, după caz;
- dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiași unități;
- document de primire în gestiune, după caz.
Avizul de insotire a marfii se întocmește, în două sau mai multe exemplare, de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum și în alte situații stabilite prin procedurile proprii ale societății.
În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiași unități, dispersate teritorial avizul de însoțire a mărfii va purta mențiunea "Fără factură".
Pe avizul de însoțire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terți se face mențiunea "Pentru prelucrare la terți".
În celelalte situații decât cele prevăzute mai sus se face mențiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoțire a mărfii și nu factura.
Bunurile pot circula fara factura, doar insotite de aviz.Avizul este singurul document financiar-contabil care trebuie completat in diverse situatii posibile in care nu trebuie emisa factura.
Avizul de insotire a marfii este un document financiar-contabil reglementat prin doua acte normative emise in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata: O.M.E.F. nr. 2.226 din 27 decembrie 2006 si O.M.E.F. nr. 3.512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile.Asa cum este reglementat, avizul este utilizat nu numai pentru insotirea marfurilor in cadrul unei operatiuni de vanzare, ci si pentru insotirea pe timpul transportului a diverselor categoriide bunuri expediate in diverse situatii.
Factura se intocmeste doar pentru livrarea de bunuri in cadrul operatiunilor de vanzare-cumparare care au loc intre un furnizor si un cumparator.
Factura poate fi emisa de furnizor imediat dupa livrare, dar nu mai tarziu de data de 15 a lunii urmatoare livrarii efectuate. Factura astfel emisa trebuie sa cuprinda o referire la numarul si data avizului care a stat la baza realizarii livrarii respective. La baza emiterii unei facturi pot sta mai multe avize de insotire intocmite pe parcursul unei luni calendaristice.
La filele 9-10 ale dosarului primei instante, sunt depuse doua avize de insotire a marfii emise de petenta intimata la data de 24.02.2015-data la care a fost constatata fapta si intocmit procesul verbal de contraventie, pentru produse livrate la aceeasi data catre ___________________, ambele avize purtand mentiunea:Urmeaza factura. Avizul nr.xxxxxxxx/24.02.2015, depus la fila 10 a dosarului primei instante poarta aplicata vizibil stampila cu data primirii marfii-24.02.2015.
La filele 11-13 ale dosarului primei instante, sunt depuse facturile nr.xxxxxxxx/24.02.2015 si nr.xxxxxxxx/24.02.2015, emise de petenta intimata, pe numele cumparatorului ____________________.
Asa fiind, chiar daca, la momentul controlului in trafic, s-a retinut de catre agentul intimatei ca, autovehiculul petentei nu detine la bord, aviz de expeditie marfa sau CMR, dupa caz, aspect asumat fara observatii de conducatorul auto-prepus al petentei, semnatar al Notei nr.xxxxxx/24.02.2015, de constatare a deficientelor in urma controlului efectuat in trafic, depunerea de catre petenta, a celor doua avize de insotire a marfii emise de aceasta la data de 24.02.2015-data la care a fost constatata fapta si intocmit procesul verbal de contraventie, respectiv a facturilor nr.xxxxxxxx/24.02.2015 si nr.xxxxxxxx/24.02.2015, emise tot de catre aceasta, chiar daca în speță nu poate fi de natura a înlatura răspunderea contraventionala, poate constitui un element de circumstantiere in sprijinul reindividualizarii sanctiunii de catre instanta, prin prisma criteriilor prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, faptul că agentul constatator a aplicat o amendă în cuantumul minim prevăzut de lege pentru contravenția săvârșită nu constituie un argument suficient în vederea menținerii acesteia, instanța având posibilitatea de a reindividualiza sancțiunea aplicată în toate cazurile.
Sancțiunile contravenționale trebuie aplicate treptat, respectiv începând cu cea mai puțin severă care este avertismentul, urmând ca amenda să fie aplicată doar în situația în care fapta este atât de gravă încât un avertisment ar fi insuficient pentru reeducarea contravenientului și pentru atingerea scopului preventiv al sancțiunii.
La stabilirea sancțiunii trebuie avută în vedere și conduita anterioară a contravenientului, în acest sens revenindu-i organului constatator obligația de a furniza instanței toate informațiile pe care le deține. Intimatul apelant, desi a contestat solutia primei instante de inlocuire a sanctiunii amenzii contraventionale cu avertismnr, nu a făcut însă dovada că petenta ar mai fi fost sancționată anterior pentru fapte similare, astfel că se prezumă că este la prima abatere de acest gen.
Nici limitele amenzii prevăzute de lege pentru contravenția săvârșită nu sunt de natură prin ele însele să justifice menținerea sancțiunii aplicate de agentul constatator, raportat la împrejurările concrete ale speței, anterior relevate, care denotă un grad de pericol social concret redus al faptei.
În plus, intimatul nu a fost în măsură să indice împrejurările concrete, obiective sau personale ale contravenientei care imprimă faptei un pericol social atât de ridicat încât să justifice aplicarea unei amenzi de 4000 lei.
Având în vedere aceste considerente în baza art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă prezentul apel va fi respins ca nefondat.
În cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de intimatul ISCTR , impotriva Sentintei Civile nr.1690/2015 a Judecătoriei A___ I____.
F___ cheltuieli de judecata.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.12.2015.
|
Președinte,
B_____ A____ A____
|
|
Judecător,
M_____ P_____
|
|
|
Grefier,
R_____ C_____
|
|
Red. Tehnoredact.ABA./ 4 ex/28.12. 2015
Jud. Fond: V_____ L_______
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025