Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel – anulare proces verbal de contravenție –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 28

Ședința publică din 13 ianuarie 2016

Instanța constituită din:

Președinte: H_______ L______

Judecător: P_______ I____

Grefier: J____ I____

Pe rol, judecarea apelului formulat de petentul B____ R_____ D____, domiciliat în loc. Vama, ____________________, nr.108, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 29 din 16.01.2015, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN SUCEAVA, cu sediul în _______________. 9, jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză, instanța constată apelul în stare de judecată și îl reține spre soluționare.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 29 din 16.01.2015, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul B____ R_____ D____ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 19.09.2014 de către intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 19.09.2014, petentul B____ R_____ D____ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 540 lei și 4 puncte penalizare, agentul constatator reținând că data 19.09.2014, ora 16.19, acesta a condus autotrenul marca Renault cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DN 17 - Argestru, cu viteza de 89 km/h, abaterea fiind înregistrată cu aparatul radar Autovision _________ 447 montat de autoturismul Dacia L____ MCV, cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx, aparat radar care a fost verificat metrologic, conform copiei după verificarea metrologică a aparatului radar nr. xxxxxxx/01.04.2014 (fila 24).

S-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzută de art. 48, art. 49 alin.1 din OUG 195/2002 și sancționată de art. 101 alin. 2, art. 108 lit. c pct. 3 din același act normativ.

În conformitate cu art. 49 al. 1 din O.U.G. 195/2002 limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h, iar potrivit art. art. 48 din O.U.G. 195/2002 „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.”

Conform art. 101 alin. 2 din OUG 195/2002 „Amenda contravențională prevăzută la alin. (1) [respectiv cea prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni] se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3.”, adică „4 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte ... depășirea cu 31 - 40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”

Instanța a reținut că petentul a refuzat semnarea actului sancționator, procesul verbal de contravenție fiind semnat de martorul asistent Vîrvărescu M____ I_____.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 19.09.2014, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, a apreciat că fapta reținută în sarcina petentului B____ R_____ D____ a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Instanța nu a reținut motivul de nulitate absolută indicat de petent, referitor la faptul că agentul constatator nu a indicat în cuprinsul procesului verbal de contravenție tipul, ________ numărul aparatului radar. Astfel, din analiza actului sancționator (fila 8) rezultă că viteza cu care circula petentul a fost înregistrată de aparatul radar _________ 447, montat pe autospeciala cu nr. MAI xxxxx, aparat ale cărei specificații sunt cuprinse în buletinul de verificare metrologică aflat la dosarul cauzei și deopotrivă, comunicat petentului odată cu întâmpinarea depusă de intimat.

În consecință, instanța a apreciat că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de legalitate.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța a reținut faptul că, inclusiv în cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).

Având în vedere aceste principii, instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

În prezenta cauză, instanța a constatat că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina petentului prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 19.09.2014, împrejurările reținute în procesul-verbal fiind susținute de probele administrate.

Astfel, din probele administrate, reiese că viteza autotrenului condus de petent, de 89 km/h, a fost înregistrată cu mijloc tehnic montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx ce aparține IPJ Suceava..

Cinemometrul utilizat este verificat metrologic conform art.109, alin.2 din O.U.G. nr.195/2002, fiind autorizat să efectueze înregistrări în regim staționar și de deplasare (buletin de verificare nr. xxxxxxx/01.04.2014, cu valabilitate până la 01.04.2015–fila 24), iar agentul constatator este atestat să folosească și să exploateze echipamentul video de supraveghere a traficului de rutier și de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor (atestat fila 24).

Instanța a reținut că fotografiile depuse la filele 25-29 cuprind toate mențiunile prevăzute de art. 3.5.1 din NML 021-05/07.12.2005, iar din succesiunea lor cronologică rezultă că autovehiculul din prima fotografie este același cu cel pus în evidență clar în fotografia 5, respectiv autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX. Or, în fotografia nr.1, acesta a fost înregistrat cu viteza de 89 km/h.

Analizând imaginile foto, instanța a constatat că acestea susțin, fără echivoc, faptul că autotrenul depistat de aparatul radar se afla în interiorul localității, pe marginea șoselei observându-se existența construcțiilor.

În consecință, instanța a reținut că prezumția de nevinovăție a petentului a fost răsturnată de către intimat care a depus probe tehnice din care reiese comiterea faptei așa cum este reținută în procesul verbal atacat, iar la constarea abaterii au fost respectate toate normele legale incidente.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ, permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumția de temeinicie a procesului-verbal nu a fost răsturnată.

Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute în actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

În acest sens, s-a reținut că fapta săvârșită de petent este sancționată de art. 101 alin.2 OUG nr. 195/2002, republicată, cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni (de la 6 la 8 puncte-amendă, iar un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie).

Astfel, instanța a apreciat ca agentul constatator a procedat în mod corect la individualizarea acestei sancțiuni, ținând cont de împrejurările concrete ale faptei și de persoana contravenientului, fapta de a depăși viteza legală cu 39 km/h, în interiorul unei localități, într-un interval orar în care traficul nu este degajat, având un grad de pericol social ridicat, aspect ce justifică menținerea sancțiunii aplicate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, a arătat că instanța avea obligația de a verifica dacă procesul verbal de contravenție îndeplinește cerințele avute în vedere pentru legalitate, respectiv dacă a fost semnat de un martor și de a cita persoana înscrisă în cuprinsul acestuia pentru a confirma sau infirma calitatea de martor întrucât, în situația în care acea persoană nu a semnat actul de constatare, acesta este lovit de nulitate.

Cât privește individualizarea sancțiunii, a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art. 5 al. 5, art. 7 al. 3 și art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/2001, precizând că este la prima abatere, în subsidiar solicitând înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

Prin întâmpinarea formulată în cauză și depusă la dosar la data de 24.06.2015, intimatul a solicitat respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, dată în baza probatoriului administrat în cauză.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, cât și a disp. art. 477-478C.pr.civ., tribunalul constată că acesta este neîntemeiat.

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 19.09.2014, petentul B____ R_____ D____ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 540 lei și 4 puncte penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 48, art. 49 alin.1 din OUG 195/2002 și sancționată de art. 101 alin. 2, art. 108 lit. c pct. 3 din același act normativ, reținându-se că la data 19.09.2014, ora 16.19, acesta a condus autotrenul marca Renault cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DN 17 - Argestru, cu viteza de 89km/h, abaterea fiind înregistrată cu aparatul radar Autovision _________ 447 montat de autoturismul Dacia L____ MCV, cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx.

Examinând procesul-verbal de constatare a contravenței, tribunalul reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, nefiind date cauze de nulitate absolută, iar din probele administrate rezultă că apelantul-petent se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina acestuia.

În ceea ce privește critica petentului în sensul că instanța de fond nu a dispus citarea martorului asistent, tribunalul constată că aceasta este neîntemeiată. Dacă petentul ar fi avut îndoieli în ceea ce privește semnătura mertorului asistent, acesta a avut posibilitatea de a propune audierea martorului. Or, atâta timp cât petentul nu a solicitat proba testimonială, nu mai poate invoca în calea de atac lipsa de rol activ a instanței de fond față de prev. art. 254 alin. 6 C.pr.civ. care stabilește că „părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.”

Apelantul a criticat prin cererea formulată și soluția instanței de fond sub aspectul individualizării sancțiunilor.

Referitor la acest aspect tribunalul constată că instanța de fond a apreciat în mod corect, prin raportare la disp. art. 5 din OG nr. 2/2001 și la jurisprudența CEDO, faptul că sancțiunile trebuie să fie individualizată în funcție de circumstanțele reale, cât și de circumstanțele personale ale contravenientului, apreciind că se impune menținerea sancțiunilor aplicate fapta de gradul de pericol social sporit al faptei de a depăși viteza legală cu 39 km/h, în interiorul unei localități, într-un interval orar în care traficul nu este degajat, cât și de dimensiunile autotrenului pe care acesta îl conducea.

Susținerea apelantului că ar fi la prima abatere nu este suficientă pentru a fi aplicată sancțiunea avertisment.

Având în vedere aspectele reținute anterior, precum și prevederile art. 480C.pr.civ., tribunalul urmează să respingă apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de petentul B____ R_____ D____, domiciliat în loc. Vama, ____________________, nr.108, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 29 din 16.01.2015, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN SUCEAVA, cu sediul în _______________. 9, jud. Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 ianuarie 2016.

Președinte, Judecător, Grefier,

H_______ L______ P_______ I____ J____ I____

Red. P.I.

Jud. S_________ L____ R_____

Tehnored. J.I.

5 ex. – 11.02.2016