Dosar nr. XXXXXXXXXXXX Apel
– plângere contravențională
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 14 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E____ I___
JUDECĂTOR: F_____ E_____
GREFIER: O_____ S______ B_______
&&&
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de intimatul G____ Națională de Mediu- Comisariatul General, cu sediul în București, ___________________, ________________, împotriva sentinței civile nr. 398/2.03.2015 pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent __________________________________ SRL, cu sediul în București, _____________________. 27, ____________.1, ___________, sector 3, identificată cu J40/xxxxx/2008 și CUI RO xxxxxxxx, având ca obiect „plângere contravențională”.
Prezența și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 7 octombrie 2015, care face parte integrantă din prezenta, dată când tribunalul, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 14.10.2015.
TRIBUNALUL :
Deliberând asupra apelului de față :
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București sub numărul de mai sus, la data de 07.01.2014, petenta S.C. A_____ D___________ & Logistics S.R.L a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ________, nr.xxxxx, întocmit de agent constatator din cadrul intimatei G____ Națională de Mediu ca fiind neîntemeiat, anularea sancțiunii principale a amenzii în cuantum de 130.000 lei, precum și a măsurii complementare de sancționare cu suspendarea activității.
În motivare, în esență, arată că la punctul său de lucru din localitatea Valea M___, județul Dâmbovița, la ferma de găini ouătoare, a avut loc un control tematic în urma căruia a fost sancționată contravențional. A arătat că derulează un proiect finanțat din Fonduri FEADR în proporție de 50 %, fiind aproape de implementarea finală, iar, la acest moment, a fost solicitată și se așteaptă emiterea autorizației de mediu, ultima dintre cele cinci autorizații prevăzute de lege. A mai arătat că nu funcționa în sensul art.6.6. lit.a) din Anexa nr.1 la Legea nr.278/2013, ci efectua operațiuni de testare a aparaturilor și a proiectului la diferitele stadii de implementare.
Acordul de mediu nu le-a fost niciodată suspendat iar acțiunile de testare a aparaturii se înscriu în exercițiul dreptului petentei de a-și proteja investiția, de a testa și remedia eventuale defecțiuni ale aparatelor, fapt ce a presupus popularea treptată a fermei cu găini outoare pentru a conforma procedibilitatea și lipsa de pericol pentru mediu.
Petenta a mai invocat nota de constatare a Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul Județean D-ța prin care s-a constatat că sesizarea cu privire la disconfortul creat de mirosul de dejecții de la fermă nu se confirma.
În subsidiar se solicită în plângere înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, în concordanță cu art. 5 pct.5 din OG nr.2/2001.
În drept, a invocat art. 16-19, 26-27 din OG nr.2/2001, HG nr.984/2005, Legea nr.278/2013.
Plângerea a fost timbrată cu suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
La data de 17.03.2014, intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București, arătând că fapta a fost săvârșită la punctul de lucru al petentei din Valea M___, județul Dâmbovița, iar, în baza prevederilor art.32 din OG nr.2/2001, Judecătoria Găești este competentă a soluționa litigiul. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic întocmit.
La data controlului s-a constatat că instalația era în funcțiune precum și în activitățile direct asociate, deși nu se eliberase autorizația integrată de mediu, cu toate că activitatea desfășurată se încadra în categoria activităților menționate în Anexa nr.1 la Legea nr. 278/2013, fapta fiind consemnată și în Nota de constatare nr.221/16.12.2013. se mai arată că petenta a solicitat cu adresa nr.5795/23.05.2013 emiterea actului de reglementare necesar funcționării.
Consideră intimata că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor OG nr.2/2001, iar în privința temeiniciei se bucură de prezumția de autenticitate, legalitate și veridicitate iar în privința solicitării de a se înlocui amenda cu avertisment, apreciază că nu este de natură să conducă la atingerea scopului regimului sancționator și nu este suficient pentru prevenirea săvârșiri pe viitor a unei astfel de contravenții de către petentă.
În drept, a invocat art. 205 cod procedură civilă, Legea nr.278/2013, H.G. nr.1005/2012, O.G. nr.2/2001.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 07.05.2014, petenta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești.
Prin sentința civilă nr. 9879 din data de 17.07.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București s-a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei Găești, județul Dâmbovița.
Ca urmare a declinării competenței în favoarea Judecătoriei Găești cauza a fost înregistrată la această instanță la data de 08.08.2014, sub același număr.
Au fost administrate în cauză probe cu înscrisuri de către ambele părți.
Prin sentința civilă nr. 398/02.03.2015, Judecătoria Găești a admis plângerea petentei, dispunând înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 30.000 lei aplicată prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/16.12.2013, cu avertisment, precum și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării activității petentei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că prin procesul verbal de contravenție ________, nr.xxxxx întocmit de agent constatator din cadrul intimatei G____ Națională de Mediu s-a aplicat petentei sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 30.000 lei în temeiul art.4 alin. 1 raportat la art. 73 alin. 1 lit.d) din Legea nr.278/2013 și măsura complementară constând în suspendarea activității, în temeiul art. 73 alin. 2 din Legea nr. 278/2013.
S-a reținut, pe baza notei de constatare nr.221/16.12.2013, că petenta opera o instalație de creștere intensivă a păsărilor de curte cu o capacitate de peste 40.000 locuri, activitate cuprinsă în Anexa nr.1 la legea nr. 278/2013, fără a avea autorizație integrată de mediu.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, trecând la verificarea legalității procesului verbal, instanța a constatat că în cauză nu există nici unul din motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din același act normativ, că procesul verbal cuprinde mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Instanța a apreciat neîntemeiate susținerile petentei în sensul că nu era necesară autorizația integrată de mediu, deoarece se afla în perioada de testare a instalației, acestea fiind contrazise chiar de faptul că a recunoscut popularea fermei cu 36.400 capete de găini outoare si că solicitase emiterea autorizației de mediu cu adresa nr.5795 din 23.05.2013, dată anterioară controlului finalizat cu sancționarea sa.
Potrivit art.4 alin. 1 din Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale „Este interzisă operarea fără autorizație integrată de mediu/autorizație de mediu a oricărei instalații sau instalații de ardere, instalații de incinerare a deșeurilor sau instalații de coincinerare”, iar încălcarea acestor dispoziții legale se sancționează cu amenda cuprinsă între 30.000 și 60.000 lei, în conformitate cu dispozițiile art.73 alin.1 lit. d) din lege.
Instanța a constatat că fapta contravențională a fost legal și temeinic reținută de către agentul constatator.
În privința sancțiunii contravenționale în raport de criteriile prevăzute de art.21 din OG nr.2/2001, instanța de fond a apreciat că este suficientă aplicarea unui avertisment, în condițiile în care s-a emis autorizația integrată de mediu, aspect recunoscut de intimată, astfel că nu mai există pericolul săvârșirii acestei fapte și în viitor de către petentă
Instanța are în vedere că avertismentul răspunde cerințelor de proporționalitate prevăzute de art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 și că este mai potrivită realizării scopului general al aplicării unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția asupra faptei săvârșite și de a determina adoptarea pe viitor a unui comportament adecvat în societate, față de circumstanțele cauzei, astfel cum au fost expuse mai sus.
A fost înlăturată sancțiunea complementară a suspendării activității petentei, care nu mai are suport legal, ca urmare a emiterii autorizației, neputând lua act că a rămas fără obiect câtă vreme sancțiunea a fost dispusă prin procesul verbal de contravenție, iar acesta nu a fost anulat.
În consecință, instanța a admis plângerea, a dispus înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 30.000 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/16.12.2013, cu avertisment și a înlăturat sancțiunea complementară a suspendării activității petentei.
În temeiul dispozițiilor art. 466 Cod procedură civilă, la data de 11 iunie 2015, intimata G____ Națională de Mediu – Comisariatul General București a declarat apel împotriva sentinței instanței de fond, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale, pe cale de consecință menținerea în întregime a procesul verbal de constatare a contravențiilor ________ nr. xxxxx/16.12.2013.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, se motivează că în mod greșit instanța a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, pe criteriul gradului de pericol social redus al faptei, conform criteriilor prevăzute de art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că petenta a obținut între timp autorizația integrată de mediu și că astfel nu mai există pericolul săvârșirii acestei fapte și în viitor de către petentă. Instanța nu a luat în considerare susținerile intimatei, încălcând cerințele art.425 din Cod pr. civ., potrivit căruia hotărârea va cuprinde expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Din redactarea sentinței, lipsesc unele motive pe care apelanta și-a întemeiat apărările, atât în întâmpinare, cât și prin notele de ședință și concluziile depuse la dosar, precum și aprecieri asupra tuturor înscrisurilor, instanța mărginindu-se să rețină că din înscrisurile depuse de părți la dosar rezultă că fapta există, dar are o gravitate redusă.
Din cuprinsul sentinței lipsesc motivele pentru care instanța a înlăturat susținerile invocate cu privire la gravitatea faptei și motivele pentru care nu poate fi primită solicitarea petentei de transformare a amenzii în avertisment.
De asemenea, nu sunt precizate concret nici toate împrejurările săvârșirii faptei, nici care dintre criteriile prevăzute de art.21 din O.G. nr. 2/2001 au condus la concluzia instanței că fapta prezintă un pericol social redus și nici considerentele pentru care instanța a înlăturat susținerile privind dozarea corectă a sancțiunii de către agentul constatator.
Ori, pentru exercitarea unui control judiciar eficient asupra hotărârilor judecătorești, toate elementele a căror lipsă a fost menționată mai sus sunt deosebit de importante.
Astfel, instanța nu a analizat notele de ședință si actele anexate acestora pe care le-a depus la termenul din data de 28.10.2014, precum si concluziile care demonstrează că nu se justifică transformarea amenzii în avertisment, din care citează : " Pe data de 10.03.2014 a fost înregistrată sub nr.2857 la Agenția de Protecția Mediului Dâmbovița o contestație împotriva Deciziei nr.10 din 13.02.2014, contestație în care se solicită anularea acestei decizii de emitere a autorizației integrate de mediu, atât pentru motive de nelegalitate, cât și pentru motive de netemeinicie. Mai mult, la paginile 3 - 4 din contestație este argumentat pe larg disconfortul creat populației din zonă de activitatea desfășurată de petentă.
Este evident că fapta descrisă și sancționată prin procesul verbal de constatare a contravenției atacat există, fiind săvârșită cu vinovăție.
Având în vedere această situație de fapt, în mod corect agentul constatator a considerat că sancțiunea amenzii este singura în măsură să prevină repetarea unor astfel de fapte.
Privitor la cuantumul amenzii, se solicită a se observa că agentul constatator a aplicat limita minimă a amenzii, luând în considerare prevederile art. 21 din O.G. nr. 2/2001, iar petenta avea posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.
Solicitarea în subsidiar de către petentă a înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertisment nu poate fi primită, având în vedere faptul că argumentele petentei sunt insuficiente, întrucât ne aflăm în prezența unei fapte care creează o stare de pericol pentru factorii de mediu și pentru sănătatea umană, faptă care poate genera și un rezultat vătămător, având în vedere că activitatea de creștere a păsărilor - cod CAEN 0147 se încadrează în Anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013.
După cum se poate observa, autorizația integrată de mediu cuprinde obligații complexe instituite în sarcina titularului și se eliberează după verificarea respectării de către acesta a obligațiilor de mediu în funcție de tipul activității desfășurate. În speță, prin includerea unei activități în lista activităților pentru care este obligatorie obținerea autorizației integrate de mediu este evident că aceasta este de natură a afecta mediul și trebuie interzisă desfășurarea sa în absența reglementării stricte de către autoritatea de mediu competenta.
De asemenea, se enumeră câteva din obligațiile impuse în vederea protejării mediului în autorizație: obligațiile de conștientizare și instruire prevăzute la pct. 5.12 - 5.17 din A.I.M.; responsabilitățile prevăzute la pct.5.18 - 5.23.6, printre care și obligația de raportare a rezultatelor de monitorizare impuse prin A.I.M. la pct. 5.23; obligațiile privind acțiunile de control pentru prevenirea poluării - pct.5.24. - 5.27. din A.I.M.; obligațiile de întocmire a rapoartelor și registrelor prevăzute la pct.5.28 - 5.33 ; obligația de notificare în 24 de ore a poluărilor accidentale și a altor evenimente cu impact asupra activității din punct de vedere al protecției mediului - pct.5.34 - 5.37; condiții ce trebuie respectate la funcționarea instalațiilor pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu - pct.9 din A.I.M.; obligația de respectare a concentrațiilor de poluanți admise la evacuarea în mediul înconjurător (aer, apă, sol), nivel de zgomot, condiții pentru minimizarea mirosurilor - pct.10 din A.I.M.. mai ales cele de la pct. 10.5.6 - 10.5.8; obligații privind gestiunea deșeurilor - pct. II din A.I.M.
Practic, funcționarea în lipsa autorizației integrate de mediu pune autoritatea competentă în imposibilitatea de a monitoriza și controla activitatea cu impact asupra mediului pentru prevenirea sau remedierea unor urmări ale poluării factorilor de mediu. Astfel, petenta nu a depus la dosar buletine de analiză emise anterior datei de 11.12.2013, deși a desfășurat activitatea începând cu data de 15.12.2012.
Tocmai de aceea legiuitorul a înțeles să sancționeze funcționarea fără deținerea acestui act în cazul activităților de natură să aducă prejudicii factorilor de mediu și implicit sănătății umane.
Având în vedere situația de fapt descrisă mai sus și gradul de pericol social al faptei comise, consideră că se impune menținerea sancțiunii cu amendă a contravenientei, înlocuirea acesteia cu avertismentul fiind de natură să sfideze agenții economici care respectă legislația de mediu și să încurajeze nerespectarea legii în continuare de către celelalte societăți comerciale."`
Se mai arată că petentă a fost sancționată contravențional având în vedere faptul că, în cadrul controlului efectuat în data de 12 și 16 decembrie 2013 la punctul de lucru din Valea M___, tarlaua 31 __________________. Dâmbovița, în prezenta domnului N____ A________ F_____, în calitate de director general al S.C. A_____ D___________ & Logistics S.R.L., control finalizat cu nota de constatare nr.16 RUC din 12.12.2013, s-a constatat că societatea a desfășurat activitatea de creștere a păsărilor - cod CA.EN 0147, ferma fiind populată cu xxxxx de capete, reprezentând aproximativ jumătate din capacitatea proiectată de 76.500 de capete, fără a deține autorizație integrată de mediu de la A.P.M. Dâmbovița.
Potrivit art. 12 din O.U.G. nr. 195/2005 "(i)Desfășurarea activităților existente, precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu", iar potrivit art.14 din același act normativ : „ (2) Funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului ; (3) Funcționarea fără autorizație integrată de mediu este interzisă pentru activitățile supuse legislației privind prevenirea și controlul integrat al poluării."
Reprezentantul petentei nu a oferit explicații care să înlăture vinovăția sau caracterul contravențional al faptei și nici nu a precizat vreun motiv pentru care activitatea s-a desfășurat fără autorizație de mediu.
Împrejurările de fapt invocate ulterior de petentă în plângerea contravențională, respectiv autorizațiile de funcționare și acordurile obținute de la alte autorități, sunt de natură să culpabilizeze și mai mult petenta, care, deși cunoștea necesitatea deținerii autorizației de mediu pentru desfășurarea activității conform obligației impuse în Acordul de mediu nr.93/30.04.2010, pag.9, alin.2, a șaptea liniuță, nu a făcut demersuri pentru obținerea autorizației de mediu în toată această perioadă, ci mult mai târziu, abia pe data de 23.05.2013 când a solicitat A.P.M. Dâmbovița emiterea autorizației integrate de mediu cu adresa nr.5795, fără a depune toată documentația cerută de lege.
Prin adresa nr. 5795/2514/28.05.2013 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Dâmbovița, această instituție a solicitat petentei completarea documentației necesare pentru emiterea autorizației. Abia după două luni, pe data de 06.08.2013 petenta a depus documentația solicitată.
Ulterior, pe data de 26.08.2013, cu adresa nr. 9130/4066 A.P.M. Dâmbovița a solicitat completarea documentației și refacerea raportului de amplasament, iar pe data de 15.10.2013, prin adresa nr. xxxxx A.P.M. Dâmbovița a restituit raportul de amplasament ca fiind întocmit de un evaluator care nu poate dovedi valabilitatea certificatului de atestare sau deținerea unui contract încheiat cu o firmă acreditată.
Apelanta solicită a se observa că la data efectuării controlului petenta desfășura activitatea de creștere a pasărilor de o lungă perioadă de timp, respectiv de la data de 15.12.2012 când a fost dat în folosință obiectivul nr. l din Proiect, în lipsa autorizației de mediu cerute de lege.
Potrivit art. 4 alin. l din Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale, este interzisă operarea fără autorizație integrată de mediu pentru activitatea de creștere a păsărilor desfășurată de petentă.
S.C. A_____ D___________ & Logistics S.R.L deține Acordul de mediu nr. 93/30.04.2010 emis de A.R.P.M. Pitești prin care se reglementează construirea fermei de păsări, acord în care este instituită obligația petentei de a solicita autorizația integrată de mediu înainte de punerea în funcțiune a investițiilor."
Se mai învederează instanței insuficiența sancționării cu avertisment a petentei, deoarece o astfel de sancțiune nu ar avea un scop educativ, ci ar încuraja activitatea contravenționalii a agentului economie și așa deficitar în ceea ce privește respectarea normelor legale în domeniul protecției mediului și s-ar minimaliza importanța respectării prevederilor legale din domeniul protecției mediului.
Pentru considerentele expuse, se solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
În temeiul art. 466 și urm. Cod procedură civilă, la data de 08.10.2015, petenta S.C. A_____ D___________ & Logistics S.R.L. a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului.
Petenta reiterează aceleași considerente din plângerea contravențională, respectiv solicitarea de anulare a procesului verbal de contravenție prin care a fost amendată cu xxxxxx lei, în subsidiar, înlocuirea amenzii de xxxxxx lei cu avertisment.
În plus, a invocat, prin trimiterea la prevederile Codului penal, situații când o fapta considerată contravenție se comite ca atare, dar datorita unor cauze, împrejurări, situații sau condiții, ea își pierde caracterul contravențional si nu atrage răspunderea juridica pentru făptuitor, sau prezintă un grad de pericol social redus care nu justifica sancțiunea aplicata.
În art. 11 alin. l din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor în România se prevăd expres o ________ cauze care înlătura caracterul contravențional al faptei: în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazul fortuit, iresponsabilității, beției involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmității daca are legătura cu fapta săvârșita, iar în alineatul următor se prevede ca, minorul care nu a împlinit 14 ani nu răspunde contravențional. Aceste cauze se constata numai de către instanța de judecata.
O.G. nr. 2/2001 nu definește aceste cauze, ci le preia din Codul penal, recurgând la definițiile existente în aceasta lege, conform principiului ca orice lege se completează cu dispozițiile altei legi.
Petenta a invocat eroarea de fapt, drept cauza ce înlătura caracterul contravențional al faptei (prin care se înțelege situația când făptuitorul, în momentul comiterii contravenției nu cunoștea sau cunoștea greșit existenta unei stări de fapt, situații sau împrejurări de care depindea caracterul contravențional al fapte), susținând reprezentarea greșită asupra gravității faptei, în contextul în care, la momentul sancționării era în procedura de obținere a autorizației integrate de mediu, îndeplinind toate criteriile necesare obținerii autorizației.
Se solicită a se reține concluziile Notei de Constatare nr. 221/16.12.2013, care a stat la baza procesului verbal contestat, concluzii conținute de punctele 5, 6, 7, 8, potrivit cu care: nu se constata mirosuri sesizabile olfactiv provenite de la activitățile direct asociate provenite de la activitățile direct asociate instalației;hala de găini este realizata în totalitate si este prevăzuta cu un număr de 20 ventilatoare, care asigura evacuarea aerului viciat din interior; mirosurile sesizate lângă ventilatoarele halei nu sunt resimțite la nivelul limitelor de proprietate (garduri) ale caselor de locuit cele mai apropiate de instalație; în urma măsurătorilor efectuate concentrațiile determinate s-au dovedit a fi sub limita de sensibilitate olfactivă pentru amoniac, deci ar trebui sa fie nesesizabile în zona adiacenta amplasamentului; în urma efectuării calculelor au rezultat concentrații de poluanți foarte mici în zona protejata, zona care va fi puțin afectata de construcția obiectivului.
In raport de cele arătate, se solicită a se reține prevederile art. 5 pct. 5 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificata si completata, potrivit cu care sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, sens în care în mod corect instanța fondului a reținut ca în cauza este suficienta aplicarea sancțiunii avertismentului
De asemenea, solicită a se observa că petenta a produs înaintea instanței fondului dovada ca este posesoarea autorizației integrate de mediu, aspect ce probează faptul ca îndeplinea toate criteriile de eligibilitate pentru obținerea autorizației încă de la momentul amendării.
Se solicită înlăturarea afirmației apelantei/intimate potrivit cu care sancțiunea avertismentului ar fi insuficienta si nu ar avea un scop educativ, ci ar încuraja "activitatea contravenționala a agentului economic si așa deficitar în ceea ce privește respectarea normelor legale în domeniul protecției mediului"
Practic, deși petenta îndeplinea toate condițiile pentru a fie emisa autorizata integrata de mediu, tocmai intimata a fost cea care în mod nejustificat a amânat/tergiversat emiterea autorizației, aceasta neputând invoca propria-i lipsa de diligenta pentru a sancționa cu maximul sancțiunii prevăzute de lege. Afirmația apelantei, mai sus detaliata, contrazice practic adevărul juridic probat la dosarul cauzei, cât si demersul administrativ prin care însăși G____ Naționala de Mediu a purces la emiterea autorizației integrate de mediu constatând ca îndeplinesc toate normele si normativele legale pentru emiterea autorizației.
De asemenea, cum aceeași instituție poate la un interval relativ redus de timp sa constate mai întâi îndeplinite toate normele si normativele legale privind protecția mediului si sa emită autorizația integrata de mediu, iar după numai o luna în cadrul unei proceduri judiciare sa afirme ca activitatea contravenționala a agentului economic este si așa deficitara în ceea ce privește respectarea normelor legale în domeniul protecției mediului"
Pentru toate cele mai sus arătate, consideră ca în mod corect instanța fondului a dispus în sensul admiterii plângerii formulate, înlocuirii sancțiunii aplicate cu măsura avertismentului.
Practic nu instanța fondului a fost cea care a apreciat în mod eronat pericolul social al faptei, ci apelanta/intimata a stabilit si individualizat în mod eronat acest element al faptei contravenționale la momentul întocmirii procesului verbal.
Se solicită respingerea apelului, menținerea sentinței sus menționate ca fiind temeinica si legala.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 urm. rap. la art. 466 si următoarele din Codul de procedura civila, art. 16, 17, 18, 19 si 26, 27 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările si completările ulterioare; HG nr. 984/2005.
La data de 14.10.2015, intimata G____ Națională de Mediu – Comisariatul General, a formulat concluzii, prin care arată că reindividualizarea sancțiunii de către instanța de fond s-a bazat doar pe împrejurarea de fapt intervenită ulterior aplicării sancțiunii cu amendă, în cursul procesului desfășurat la fond. Având în vedere faptul că termenele acordate s-au întins pe o perioadă relativ îndelungată de timp, cu depășirea duratei estimate inițial, rezultă că soluționarea rapidă a cauzei, înainte de emiterea autorizației integrate de mediu, ar fi condus la menținerea sancțiunii cu amendă.
Privitor la cuantumul amenzii, se solicită a se observa că în întâmpinarea depusă în apel petenta pretinde că aceasta este în cuantum de 130.000 lei, dar la o examinare atentă a procesului verbal se observă că agentul constatator a aplicat limita minimă a amenzii - 30.000 lei, luând în considerare prevederile art.21 din O.G. nr. 2/2001, iar petenta avea posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel, a actelor și lucrărilor dosarului, a textelor de lege incidente, tribunalul reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, petenta a fost amendată cu suma de xxxxx lei si suspendarea activității, și nu cu suma de xxxxxx lei, cum a afirmat în întâmpinare.
Potrivit art. 73 alin. 1 din Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 60.000 lei d) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1), prin care este interzisă operarea fără autorizație integrată de mediu/autorizație de mediu a oricărei instalații sau instalații de ardere, instalații de incinerare a deșeurilor sau instalații de coincinerare. Conform art. 4 din lege este interzisă operarea fără autorizație integrată de mediu/autorizație de mediu a oricărei instalații sau instalații de ardere, instalații de incinerare a deșeurilor sau instalații de coincinerare.
Prin autorizație integrată de mediu se înțelege, potrivit definiției cuprinsă în art. 2 pct. 10 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, cu informarea prealabilă a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalație, în anumite condiții, care să garanteze că instalația corespunde prevederilor privind prevenirea și controlul integrat al poluării; autorizația poate fi emisă pentru una sau mai multe instalații ori părți ale acesteia, situate pe același amplasament și exploatate de același operator.
În procesul verbal de constatare a contravenției, s-a reținut că instalația controlată se încadrează în categoria de activități menționate la art. 10 detaliată în anexa la lege la punctul 6.6. „Creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, cu capacități de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte, așa cum sunt definite la art. 3 lit. rr) din prezenta lege [(rr) păsări de curte - astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 1 din Directiva 90/539/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1990 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație, cu modificările ulterioare].
Petenta a recunoscut că nu deținea autorizația integrată de mediu pentru activitatea desfășurată, motivând că se afla în perioada de probă, că instalațiile respective nu funcționau în sensul prevederilor pct. 66 lit.a) din anexa la lege, lucru contrazis de constatările organului de control care a constatat popularea fermei cu xxxxx de capete, reprezentând aproximativ jumătate din capacitatea proiectată de 76.500 de capete, fără a deține autorizație integrată de mediu de la A.P.M. Dâmbovița, dar si funcționarea aproape un an de zile fără existența acesteia.
Legislația în domeniu, în special OUG nr. 195/2006 privind protecția mediului este cât se poate de clară în privința interdicției oricărei activități ce impune existența prealabilă a autorizației integrate de mediu, concluzia ce se desprinde din aceasta fiind aceea a interesului deosebit pe care statul îl acordă protecției mediului, pe care îl califica „obiectiv de interes public major” și dreptului fiecărei persoane la un "mediu sănătos și echilibrat ecologic".
Importanța acestui act de reglementare rezultă și din aceea că legiuitorul interzice începerea activităților cu posibil impact semnificativ asupra mediului fără autorizația integrată de mediu (art. 12 din OUG nr. 195/2005, cu atât mai mult funcționarea fără autorizație integrată de mediu ( art. 14 ).
Instanța de fond a constatat existența faptei contravenționale, incidența în cauza a textelor de lege mai sus redate, însă a apreciat că gradul de pericol social al faptei este redus mai ales că până la data pronunțării autorizația a fost eliberată. În acest sens, raportându-se la dispozițiile art. 21 din OG nr.2/2001, instanța de fond a apreciat că este suficientă aplicarea unui avertisment, în condițiile în care s-a emis autorizația integrată de mediu, aspect recunoscut de intimată, astfel că nu mai există pericolul săvârșirii acestei fapte și în viitor de către petentă.
Tribunalul observă că prima instanță nu a avut în vedere ansamblul dispozițiilor în domeniul protecției mediului și nici faptul că prin funcționarea instalațiilor mai bine de un an de zile fără autorizația integrată de mediu , nu s-au putut verifica de către organele de inspecție o ________ efecte ale funcționării instalațiilor cu impact asupra mediului, situație în care deși pericolul săvârșirii faptei pentru viitor a dispărut, nu se poate susține că urmările funcționării fără autorizația de mediu au fost inexistente sau înlăturate.
Pe de altă parte, tribunalul constată că petenta nu s-a aflat în eroare de fapt asupra obligațiilor sale, spre a fi exonerată de răspundere, continuând să funcționeze ilegal și după ce a conștientizat, în baza acordului de mediu, că este obligatoriu și acest act de reglementare - autorizația integrată de mediu - mai exact după luna mai 2013, când a înaintat cererea pentru a o obține de la Agenția pentru Protecția Mediului Dâmbovița, operațiune ce a durat, tot din culpa sa, din luna mai 2013 până în luna decembrie 2013.
Pentru cele ce preced, tribunalul consideră că prima instanță nu a apreciat corect situația de fapt prin prisma cerințelor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, reducând analiza la lipsa pericolului social al faptei pentru viitor, însă ignorând urmările deja produse ale faptei și conduita făptuitorului care a continuat să desfășoare activitate în contextul în care a conștientizat că obținerea autorizației integrate de mediu este obligatorie, iar funcționarea în lipsa acesteia interzisă.
Obținerea autorizației integrate de mediu poate avea efect sub aspectul executării sancțiunii complementare a suspendării activității, sancțiune pe care agentul constatator a aplicat-o necondiționat de obținerea actului administrativ respectiv, dar care, în aprecierea tribunalului , în lipsa unui termen sau condiții legale, nu poate dura decât până la îndeplinirea obligației care a atras-o.
Față de cele de mai sus, vazând dispozițiile art. 480 C.pr.civ., tribunalul va admite apelul și va schimba în tot sentința apelată în sensul că va respinge plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelul declarat de intimatul G____ Națională de Mediu- Comisariatul General, cu sediul în București, ___________________, ________________, împotriva sentinței civile nr. 398/2.03.2015 pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent __________________________________ SRL, cu sediul în București, _____________________. 27, ____________________, _______________, identificată cu J40/xxxxx/2008 și CUI RO xxxxxxxx, având ca obiect „plângere contravențională”.
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că respinge plângerea contravențională.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
E____ I___ F_____ E_____ O_____ S______ B_______
Red. IE
Tehnored. SEM
5 ex/ 10.11.2015
Judecătoria Găești
Jud. fond C________ C________