R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA

D___, ______________________ nr. 35

Tel: 0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx, e-mail: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ nr. 2170/2015

Ședința publică de la 07 septembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: A_______ G________ FLUCUȘ

Grefier: S_____ Ș_____

Pe rol fiind judecarea cauzei civile înaintată de petentul G_____ M_____, împotriva intimatei C_____ SA, având ca obiect anulare proces-verbal.

La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat reprezentanta petentului av. Ș___ B_____, lipsă fiind petentul și intimata.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

În temeiul art. 255 și art. 258 C.pr.civ., instanța acordă cuvântul pe probe.

Având cuvântul, reprezentanta petentului arată că renunță la proba testimonială solicitată, întrucât din înscrisurile depuse la dosar rezultă cele arătate în plângere mai ales procedura de afișare și comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției cu petentul iar această probă a fost solicitată tocmai pentru a arăta această procedură de comunicare și afișare.

De asemenea aceasta arată că nu mai are alte probe de solicitat.

În baza art. 244 și 392 Cod. Proc.civ., nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța declară încheiată cecetarea procesului și deschide dezbaterile.

Având cuvântul, reprezentanta petentului solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, repunerea în termenul pentru a formula această cerere iar pe fondul cauzei solicită constatarea nulității absolute a procesului verbal de contravenție atacat cu consecința exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire.

Față de repunerea în termen, aceasta arată că în adresa cu care cei de la ANAF au primit actele se arată că acest proces verbal de constatare a contravenției, deși a fost emis în aprilie 2012 doar la cererea petentului din 2015 acesta a luat la cunoștință de el, procedura a fiind făcută prin afișare, motiv pentru care solicită a se avea în vedere Decizia Î.C.C.J.nr 10 din data de 10.06.2013 unde se spune foarte exact că anterior procedurii comunicării procesului verbal prin afișare trebuie să se facă dovada că acesta a fost emis cu confirmare de primire și că nu s-a ridicat de la poștă sau s-a refuzat primirea lui ceea ce nu s-a întâmplat. Cu privire la procesul verbal de constatare a contravenției solicită a se avea în vedere Decizia Î.C.C.J. nr.6 din data de 17.02.2015 care spune că dacă aceste procese nu poartă semnătură olografă ci doar electronic, așa cum este cazul de față, sunt lovite de nulitate.

Cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosarul cauzei.

În baza art. 394 Cod proc. civ., închide dezbaterile și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra prezentei cereri, reține următoarele:

Prin plângerea formulată la 10.04.2015, înregistrată pe rolul instanței sub nr. dosar XXXXXXXXXXXXX, petentul G_____ M_____ a formulat plângere contravențională în contradictoriu cu intimata C_____ DRDP Timișoara, solicitând repunerea în termen pentru formularea plângerii și, pe fondul cauzei, constatarea nulității absolute a procesului verbal de constatare a contravenției _________, nr. xxxxxxx/10.04.2012, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, petentul a arătat că a luat cunoștință de existența procesului verbal contestat la data de 31.03.2015, când s-a adresat ANAF, nefiindu-i comunicate anterior actele de executare sau alte procese verbale prin care a fost amendat. Petentul a arătat că nu locuiește la adresa din buletin, ci în com. D____, _____________________, însă ține legătura cu vecinii de ________________ nu a avut cunoștință despre afișarea procesului verbal pe ușă. Raportat la aceste circumstanțe, a arătat că apreciază că este încă în termenul legal pentru formularea plângerii contravenționale.

Petentul a susținut că raportat la fondul cauzei, solicită anularea acestuia, având în vedere că poartă o semnătură electronică, nu olografă, astfel cum se impune, conform deciziei ICCJ 6/2015.

Cu privire la tariful de despăgubire aplicat prin procesul verbal contestat, a arătat că deși amenda a fost aplicată conform art. 8 din OG 15/2002, în vigoare la momentul întocmirii procesului verbal, acel text de lege a fost abrogat prin Legea 144/2012, astfel că, în acord cu deciziile Curții Constituționale 385/2013 și 112/2014, se impune a se constata că petentul nu mai poate fi sancționat, obligația de plată a tarifului de 28 de euro nemaiavând suport legal.

Referitor la amenda contravențională de 250 lei, petentul a susținut că de la data săvârșirii faptei au trecut 3 ani, timp în care intimata nu a început executarea silită și că în decursul anilor a achitat rovinieta, fapta fiind probabil o neglijență din partea sa.

În dovedirea plângerii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a oricărei alte probe necesare.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001 și art. 102 C.pr.civ..

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în sumă de 20 lei, conform art. 19 din OUG 80/2013 (f. 7).

Intimatul a formulat întâmpinare în termenul legal (f.14), prin care a invocat excepția tardivității formulării plângerii. A susținut că procesul verbal a fost comunicat la data de 26.04.2012, iar plângerea a fost formulată la 10.04.2015, așadar cu încălcarea termenului de 15 zile prevăzut de art.31 din OG 2/2001.

Pe fondul cauzei, a susținut că procesul verbal a fost legal întocmit, cu respectarea prevederilor OG 2/2001 și OG 15/2002. A susținut că faptareținută în sarcina petentului a fost constatată în lipsa contravenientului și a martorilor, prin mijloace specifice SIEGMCR,contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de bazele de date MAI. A susținut că procesul verbal a fost generat și semnat electronic, iar considerentele Deciziei 6/2015 a ICCJ nu sunt aplicabile în cauză, procesul verbal contestat fiind întocmit anterior pronunțării acesteia. De altfel, intimatul a arătat că nu avea obligația de a semna olograf procesele verbale la momentul respectiv și că ar trebui să se dea eficiență pricipiului de drept conform cu care validitatea unui act se apreciază prin raportare la momentul încheierii actului.

Referitor la susținerea petentului în sensul că procesul verbal a fost transmis la o altă adresă decât cea la care locuiește, intimata a învederat că a avut în vedere datele înscrise în baza de date a MAI, existente și în certificatul de înmatriculare și că petentul ar fi avut sarcina de a actualiza acele date pentru a fi opozabile.

Cu privire la tariful de despăgubire, intimata a solicitat instanței să aibă în vedere că Legea 144/2012 a reglementat expres situația tarifului de despăgubire, stabilind că tarifele aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a legii se anulează, însă petentul a formulat plângerea la 10.04.2015, astfel că nu se încadrează în acele prevederi.

În drept, intimata a invocat prevederile OG 2/2001, Legii 455/2001, OG 15/2002.

În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, arătând că practica instanțelor îi este favorabilă în raport cu Decizia 6/2015 a ICCJ. A susținut că procedura de comunicare a procesului verbal nu a fost legală, întrucât în acord cu Decizia 10/2013 a ICCJ comunicarea prin afișare este subsidiară comunicării prin confirmare de primire. A mai arătat că martorul asistent H_____ Ladislau nu este vecin cu petentul însă a semnat toate cele 26 de procese verbal emise pe numele petentului. A mai învederat că în condițiile date, nu are importanță dacă petentul și-a actualizat sau nu datele de stare civilă, solicitând astfel anularea procesului verbal.

La termenul de judecată din 29.06.2015, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv copia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/10.04.2012 (f. 8), copia procesului verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare prin afișare (f. 9), copia răspunsului ANAF (f. 10), copii chitanțe rovinietă (f. 11), fotografii constatare faptă (f. 17-18), certificat semnătură electronică (f. 19), adresă intimat (f. 30), răspuns ANAF (f. 38-40). La termenul de judecată din 07.09.2015, instanța a luat act de renunțarea petentului la administrarea probei cu martorul S______ M_____.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din data de 10.04.2012 petentul G_____ M_____ a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din OG 15/2002, reținându-se în sarcina sa că la data de 28.11.2011, în localitatea Săcămaș pe DN7, km 411 a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX fără a deține rovinietă valabilă.

În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea împotriva procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, precum și dacă procesul verbal este legal și temeinic.

În privința termenului în care a fost introdusă plângerea, instanța are în vedere prevederile art. 31 din OG 2/2001, potrivit căruia plângerea poate fi formulată în termen de 15 zile de înmânarea sau comunicarea procesului verbal.

Referitor la modalitatea de comunicare a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța are în vedere considerentele Deciziei 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recursul în interesul legii ce a făcut obiectul dosarului 7/2013. Potrivit acesteia, procedura afișării procesului verbal de contravenție la domiciliul/ sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, întrucât dispozițiile OG 2/2001 pun accent pe primirea efectivă a actului prin care a fost constatată contravenția, iar contravenientului trebuie să i se dea posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, pentru a-și formula apărările. Aceste considerente trebuie avute în vedere de instanță, întrucât ele au caracter interpretativ, prin urmare nu se poate reține în privința lor că ar institui noi reguli, care s-ar aplica cu înfrângerea principiului neretroactivității.

În cauză, instanța constată că procesul verbal contestat a fost întocmit la 10.04.2012. Intimata a precizat, prin adresa de la f. 30, la interpelarea instanței în sensul de a preciza dacă procesul verbal a fost comunicat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, că procesul verbal contestat a fost comunicat contravenientului prin afișare, anexând dovada afișării procesului verbal la domiciliul petentului (f. 31).

În aceste circumstanțe, instanța apreciază că nu se poate considera că procesul verbal contestat a fost comunicat petentului la data de 26.04.2012.

Pentru a determina curgerea termenului de 15 zile în care poate fi formulată plângere conform art. 31 alin. (1) OG 2/2001 este necesar ca procedura de comunicare a procesului verbal să fie legal îndeplinită.

Susținerea petentului în sensul că nu locuiește la adresa avută în vedere de intimată nu prezintă relevanță în cauză, întrucât intimata a efectuat comunicarea la domiciliul înscris în actul de identitate al petentului, iar potrivit art. 91 C.civ., dovada domiciliului se face cu mențiunile cuprinse în actul de identitate.

Cu toate acestea însă, instanța constată că în cauză nu au fost respectate prevederile OG 2/2001 astfel cum au fost ele interpretate prin Decizia 10/2013 a Înaltei Curți, în sensul că nu a fost respectat caracterul subsidiar al comunicării procesului verbal prin afișare, aceasta fiind unica modalitate prin care intimata a încercat transmiterea procesului verbal, fără o prealabilă încercare de transmitere a acestuia printr-o modalitate care să asigure confirmarea primirii procesului verbal.

În aceste condiții, în temeiul art. 184 alin. (2) C.pr.civ., instanța consideră că termenul în care petentul putea formula plângere contravențională a început să curgă la data de 01.04.2015, dată la care procesul verbal i-a fost comunicat, la cerere, de către ANAF (f. 39).

Față de aceste considerente, instanța constată că plângerea formulată de petent la data de 10.04.2015 a fost introdusă cu respectarea termenului imperativ prevăzut de art. 31 alin. (1) OG 2/2001.

În privința legalității procesului verbal, instanța are în vedere prevederile art. 17 din OG 2/2001, potrivit căruia lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitatea constatându-se și din oficiu.

Aceste dispoziții legale au făcut obiectul interpretării de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a statuat în Decizia 6/2015 pronunțată în dosarul 14/2014 că procesele verbale încheiate în temeiul art. 8 alin. (1) din OG 15/2002, prin raportare la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Contrar susținerii intimatei, instanța va avea în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia menționată, cu toate că procesul verbal contestat a fost încheiat anterior pronunțării acesteia, întrucât aceasta vizează modul în care trebuie interpretate dispozițiile legale care erau în vigoare la data încheierii procesului verbal și care au fost avute în vedere pentru reținerea contravenției puse în sarcina petentului.

Astfel, instanța constată că procesul verbal contestat în prezenta cauză nu a fost semnat olograf de agentul constatator, ci poartă mențiunea că a fost semnat electronic.

În aceste condiții, instanța constată că au fost încălcate dispozițiile imperative ale art. 17 din OG 2/2001, motiv pentru care se impune anularea procesului verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/10.04.2012.

Având în vedere aceste considerente, instanța urmează să admită plângerea formulată de petent și să dispună anularea procesului verbal. Astfel, în temeiul art. 453 alin. (1) C.pr.civ., întrucât intimata a pierdut procesul, instanța va dispune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de petent, constituite din taxa judiciară de timbru, în cuantum de 20 de lei (f. 5), și onorariul avocațial, în cuantum de 100 de lei (f. 6).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul G_____ M_____, dom. în D___, __________________________________________________________________, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu reședința în com. D____, _____________________, jud. Hunedoara, prin reprezentant convențional av. Ș___ B_____, în contradictoriu cu intimata C_____ SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, _____________________. 401A, CUI xxxxxxxx, nr. de ordine în Registrul Comerțului J40/552/15.01.2004, prin reprezentant B_____ T____, împotriva procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 10.04.2012.

Constată nelegalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 10.04.2012.

Obligă intimata la plata către petent a cheltuielilor de judecată, în sumă de 20 de lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și în sumă de 100 de lei, reprezentând onorariul avocațial.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria D___.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07 septembrie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A_______ G________ Flucuș S_____ Ș_____

Red. GF/SȘ

4 ex., 28.09.2015