Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Ședința publică din 05 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - U________ M______

JUDECĂTOR - R_____ M______

GREFIER - U________ G_______

D E C I Z I A N R. 858 A

La ordine judecarea apelurilor, formulate de apelanta - intimată POLIȚIA L_____ a municipiului B_______, cu sediul în B_______, _______________________. 16, județul B_______ și apelantul-intimat Municipiul B_______ - prin PRIMAR, cu sediul în Piața Revoluției nr. 1, județul B_______ împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 25.11.2014 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX având ca obiect „plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimata Z____ J_____, domiciliată în B_______, ________________________. 158, județul B_______.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat L______ S_____ pentru intimata Z____ J_____, lipsă fiind reprezentanții apelantelor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, competența de soluționare a apelului revine tribunalului, după regulile reglementate la art. 95 alin. 2 din Noul Cod procedură civilă.

Se constată că în cadrul procedurii premergătoare fixării primului termen de judecată intimata a depus la dosar întâmpinare iar apelanta - intimată Poliția L_____ a municipiului B_______ a depus Răspuns la întâmpinare.

Avocat L______ S_____ pentru intimată arată că nu mai are alte cereri sau probe de formulat în cauză.

Văzând că nu mai sunt cereri de formulat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 din Noul Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra apelurilor și acordă părților prezente cuvântul asupra acestora.

Avocat L______ S_____ intimată solicită respingerea apelurilor formulate ca nefondate cu consecința menținerii sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică. Consideră că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 33 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu consecința legală și temeinică a respingerii excepției lipsei calității procesuală a Municipiului B_______ întrucât a fost organul care a constatat și aplicat sancțiunea. Arată că instanța de fond în mod corect a admis nulitatea absolută a procesului – verbal atacat în temeiul art. 17 din O.G. nr. 2/2001 având în vedere împrejurarea că din conținutul procesului – verbal nu rezultă mențiunea datei săvârșirii contravenției. De asemenea consideră că instanța de fond în mod corect a făcut aplicarea dispozițiilor art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991, întrucât toate lucrările efectuate nu necesită autorizație de construcție.

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față,

Prin sentința civilă nr. xxxxx din 25.11.2014, Judecătoria B_______ a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Municipiul B_______ - prin Primar, ca neîntemeiată. A admis plângerea contravențională formulată de petenta Z____ J_____ în contradictoriu cu intimata Poliția L_____ a municipiului B_______ și cu intimatul Municipiul B_______ - prin Primar și pe cale de consecință a anulat procesul verbal ________ nr. 0312 din data de 18.09.2013, întocmit de intimata Poliția L_____ a municipiului B_______ și a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. 0312 din data de 18.09.2013 întocmit de către intimata Poliția L_____ B_______, petenta Z____ J_____ a fost sancționată contravențional, în temeiul art. 26 alin. (1) lit. a din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu amendă contravențională în cuantum de 1.000 lei, reținându-se că în urma controlului efectuat, la imobilul situat în ________________________. 158, la data de 13.08.2013, ora 11:23, s-a constatat că aceasta a dezafectat o anexa în suprafață de 22,55 mp și a construit în loc un nou imobil cu destinație de magazie - bucătărie de vară, grup sanitar și terasă acoperită, fără însă a deține în prealabil autorizație de construire, eliberată în condițiile Legii nr. 50/1991 cu modificările și completările ulterioare. Suprafața construită este de 39,70 mp, fiind realizată astfel: închiderile cu zidărie, acoperiș tip șarpantă cu învelitoare din tablă. Terasa acoperită a fost realizată cu structură din lemn, acoperiș tip șarpantă cu învelitoare din tablă, având o suprafață construită de 10,70 mp. Totodată, s-a dispus măsura intrării în legalitate în cazul în care condițiile urbanistice permit acest lucru prin obținerea autorizației de construire sau în caz contrar dezafectarea construcției realizate ilegal, până la data de 31.12.2013,

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. 0312 din data de 18.09.2013 întocmit de către intimata Poliția L_____ B_______ nu a fost semnat de către petentă, fiind semnat în schimb de un martor asistent.

Instanța de fond a constatat faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

În drept, potrivit art. 248 alin.1 Cod procedură civilă, instanța de fond a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Municipiul B_______ prin primar, invocată de acesta.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Primarul municipiului B_______, invocată de acesta, instanța de fond a apreciat că este neîntemeiată, întrucât potrivit art. 33 din O.G. nr. 2/2001, instanța va fixa termen de judecată și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați in procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsura să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei. Cum, în cazul de față sancțiunea a fost aplicată, potrivit dispozițiilor art. 27 pct. 5 din Legea nr. 50/1991, de primarul unității administrativ-teritoriale, instanța constată că acesta are calitate procesuală pasivă în virtutea dispozițiilor legale, respectiv art. 33 din O.G. nr. 2/2001, iar instanța nu poate cenzura participarea la soluționarea plângerii contravenționale a autorității care a aplicat sancțiunea contravențională, motiv pentru care va respinge excepția ca neîntemeiată.

Pe fond, prima instanță, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a analizat legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat.

Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța de fond a reținut că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții sunt următoarele: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Totodată, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Astfel, art. 17 din O.G. 2/2001 stabilește cazurile de nulitate expresă, când vătămarea nu trebuie dovedită, permițându-se, eventual, doar răsturnarea prezumției existenței unei vătămări.

Cu privire la primul motiv de nelegalitate invocat de petentă, respectiv necompetența materială a agentului constatator ce a constatat și reținut săvârșirea faptei, instanța de fond a apreciat că este neîntemeiat, întrucât prin Legea nr. 155/2010 privind înființarea și funcționarea Poliției Locale, aceasta a primit atribuții și în domeniul disciplinei în construcții, printre care efectuarea controalelor pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu caracter provizoriu, precum și constatarea contravențiilor privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și înaintarea proceselor verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean, primarului unității administrativ-teritoriale ori ale sectorului municipiului București în a cărui rază de competență s-a săvârșit contravenția sau persoanei împuternicite de aceștia. Având în vedere competența atribuită de legiuitor agenților constatatori din cadrul Poliției Locale a municipiului B_______ pentru constatarea contravențiilor din domeniul disciplinei în construcții, instanța apreciază ca fiind neîntemeiată apărarea petentei privind necompetența materială a agentului constatator care a constatat contravenția reținută în sarcina sa. În ceea ce privește susținerea petentei în sensul că există o autorizație de construire menționată chiar în procesul verbal, pe care se pretinde că nu ar fi respectat-o, instanța de fond a reținut că aceasta se află în eroare, în cuprinsul procesului verbal contestat nefăcându-se vorbire de existența unei autorizații de construire pe care petenta nu ar fi respectat-o, ci se menționează doar faptul că a dezafectat o anexa în suprafață de 22,55 mp și a construit în loc un nou imobil cu destinație de magazie - bucătărie de vară și grup sanitar și terasă acoperită, fără însă a deține în prealabil autorizație de construire. Mai mult, instanța de fond a reținut că petenta nu a depus la dosar nicio autorizație de construire.

De asemenea, instanța de fond a apreciat că fapta reținută în sarcina petentei a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat de petentă, respectiv lipsa mențiunii privind data săvârșirii faptei, instanța de fond a apreciat că este întemeiat.

Așadar, prima instanță a constatat că în cuprinsul procesului verbal contestat, agentul constatator a omis să insereze data la care s-a comis respectiva contravenție, mențiune obligatorie conform art. 17 din O.G. 2/2001 și absolut necesară pentru ca petenta să poată formula apărări cu privire la momentul la care a efectuat lucrările, dar și pentru aprecierea de către instanță a legalității aplicării sancțiunii, din punct de vedere al prescripției aplicării acesteia. Data săvârșirii faptei nu este aceeași cu data întocmirii procesului verbal sau cu data efectuării controlului.

Instanța de fond a constatat că, în descrierea situației de fapt în cuprinsul procesului verbal, agentul constatator nu a precizat dacă acele lucrări au fost sau nu finalizate, însă, utilizând timpul trecut la modul perfectul compus ce exprimă o acțiune trecută, terminată în momentul vorbirii, induce ideea că lucrarea era finalizată.

În acest sens, instanța de fond a reținut că, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele deciziei nr. 7/2000 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, contravențiile prevăzute de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor constau în fapte care au o durată de săvârșire în timp, pe etape de lucrări, contravenienta săvârșind fapta din momentul începerii construcției și până la terminarea acesteia, fapta contravențională neconsumându-se instantaneu. Or, în raport cu această modalitate specifică de săvârșire a faptei, care îi imprimă un caracter continuu, astfel cum este reglementat de art. 13 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, contravenția trebuie considerată că se comite pe întregul parcurs al edificării construcției, astfel că ea poate fi sancționată din momentul începerii lucrărilor și până la terminarea lor, iar în cazul construcției finalizate, până la împlinirea termenului înscris în art. 31 din Legea nr. 50/1991.

De aceea, în cazul construcțiilor în curs de executare nu poate fi considerată ca dată a săvârșirii faptei decât data constatării contravenției, urmând însă ca în procesul verbal să se menționeze expres acest aspect, iar în cazul contravențiilor finalizate, data săvârșirii faptei este cea a terminării construcției, care, de asemenea trebuie menționată expres în procesul verbal, acesta fiind momentul de la care trebuie calculată și curgerea termenului de prescripție prevăzut de art. 31 din Legea nr. 50/1991.

Analizând procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. 0312 din data de 18.09.2013, instanța de fond a reținut că agentul constatator a menționat că petenta a dezafectat o anexa în suprafață de 22,55 mp și a construit în loc un nou imobil cu destinație de magazie - bucătărie de vară și grup sanitar și terasă acoperită, fără a deține în prealabil autorizație de construire eliberată de P_______ municipiului B_______, însă fără a preciza data săvârșirii faptei și nici împrejurarea dacă respectiva construcție a fost finalizata sau nu, pentru a putea fi determinat momentul săvârșirii acestea, moment cu multiple implicații în ceea ce privește posibilitatea angajării răspunderii contravenționale a petentei.

Instanța de fond a apreciat că invocarea de către intimata Poliția L_____ a municipiului B_______ a incidentei în speță a dispozițiilor art. 37 alin (5) din Legea 50/1991 nu poate conduce la ideea că în cauza de față nu s-a finalizat construcția deoarece, art. 36 din Legea 50/1991 se referă la finalizarea din punct de vedere juridic a construcției în timp ce sintagma ”data săvârșirii faptei” prevăzută de O.G. 2/2001, a cărei omisiune din cuprinsul procesului verbal este sancționată cu nulitatea absolută a acestuia, se referă la data finalizării materiale a construcției, dată de la care începe să curgă si termenul de prescripție al constatării contravenției. O interpretare contrară poate conduce la concluzia că săvârșirea faptei contravenționale ar putea fi constatată oricând, până la ___________________________ obținerea autorizației în mod corespunzător, ceea ce nu ar fi în conformitate cu principiile ce guvernează materia răspunderii în general și ar duce și la ignorarea art. 31, care nu ar mai avea astfel niciun fel de relevanță juridică.

Mai mult decât atât, instanța de fond a mai reținut că finalizarea materială a unei construcții reprezintă o împrejurare de fapt, în timp ce dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției reprezintă o operațiune juridică, iar până la recepția lucrărilor titularul deține numai un drept de proprietate asupra fiecărui element de construcție încorporat în clădire, iar ulterior acestui moment va deține dreptul de proprietate asupra unui imobil. Recepția lucrărilor conforme cu autorizația de construire condiționează numai ___________________________________ a dreptului de proprietate asupra construcției, dar nu împiedică finalizarea din punct de vedere material a acesteia.

Or, contravenția prevăzută de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 constă în edificarea unei construcții fără autorizație, și nu în dobândirea unui drept de proprietate fără autorizație de construire, astfel încât ceea ce se sancționează este faptul material al edificării unei lucrări, și nu faptul juridic al intrării în patrimoniu a dreptului real de proprietate, de unde rezultă că și termenul de prescripție va începe să curgă de la data finalizării materiale a lucrării, și nu de la data întocmirii procesului-verbal de recepție.

Prin urmare, instanța de fond a constatat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat nu prevede data săvârșirii faptei, în condițiile în care la momentul încheierii actului, nu s-a stabilit cu certitudine și nu s-a inserat în procesul verbal precizarea dacă lucrările erau sau nu finalizate, astfel că data constatării nu poate fi asimilată datei săvârșirii faptei. Față de cele expuse, instanța de fond a reținut că cerința legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenție nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate absolută pentru lipsa menționării datei săvârșirii contravenției.

Chiar dacă procesul verbal este lovit de nulitate, instanța de fond a analizat în continuare și incidența în cauza de față a dispozițiilor art. 31 din Legea 50/1991 privind prescripția dreptului de a aplica sancțiunea contravențională în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei. După cum s-a precizat anterior, prima instanță nu și-a însușit interpretarea realizată de către intimată în sensul că, din moment ce construcția a fost executată fără autorizație, aceasta nu se consideră finalizată, potrivit art. 37 alin. (5) din Legea 50/1991 și prin urmare, nu a intervenit prescripția dreptului de a constata și de a aplica amenda.

Din susținerile petentei, precum și din declarația martorului audiat de către instanța de fond rezultă că a fost finalizată construcția astfel că, așa cum a statuat ICCJ, aplicarea sancțiunii contravenționale se poate face în termen de 2 ani de la data finalizării construcției, fiind vorba despre finalizarea materială a acesteia, nu juridică.

Așadar, martorul A_______ M____ a arătat că în urmă cu aproximativ un an imobilul în cauză a fost doar renovat, în sensul că au fost schimbate geamurile și a fost izolat. Mai mult, acesta a precizat că știe imobilul în cauză de aproximativ 10 ani, întrucât lucrează la spălătoria auto de pe Bulevardul M____ E_______, la o distanță de aproximativ 10 metri de imobil și nu a văzut să fie demolată o parte din acesta.

Prin urmare, instanța de fond a constatat că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 31 din Legea nr. 50/1991 în sensul că a intervenit prescripția constatării și aplicării sancțiunii contravenționale.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel, apelanta - intimată P_______ municipiului B_______, întemeiat pe art. 470, art. 471 și art. 480 alin. (3) din Cod de procedură civilă solicitând admiterea apelului, anularea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în fond cu citarea legală a părților. Pe fondul cauzei solicită modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei capacității procesuale pasive a intimatei P_______ Municipiul B_______ și respingerea plângerii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală pasivă, precum și respingerea plângerii ca nefondată.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta a arătat că, instanța de fond în mod eronat s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Municipiului B_______ în situația în care, intimat în cauză este P_______ Municipiului B_______, iar prin întâmpinarea depusă în data de 30.10.2014 a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului B_______.

Având în vedere că potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001, Municipiul B_______ - Unitatea Administrativ Teritorială are personalitate juridică.

Pentru acest motiv, în temeiul art. 480 alin. (3) Cod Proc. Civilă solicită apelanta admiterea apelului și anularea sentinței nr. xxxxx/25.11.2014 a Judecătoriei B_______

Pe de altă parte, apelanta să invocă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Municipiului B_______ pentru următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 77 din Legea nr. 215/2001 P_______ Municipiului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă alcătuită din primarul, vice primarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Consideră apelanta că, primăria nu are personalitate juridică pentru a avea calitate de parte în judecată, așa cum prevede art. 56 alin. (1) Cod procedură civilă: "Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile".

Solicită apelanta ca instanța de control judiciar să constate că P_______ Municipiului B_______ nu este o persoană juridică deoarece, potrivit dispozițiilor art. 187 C. civ. "orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu", ori potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001 doar "unitățile administrativ ­teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu". Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-­teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii".

Conform alin. 2 al art. 21 din Legea nr. 215/2001, „în justiție, unitățile administrativ – teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean".

De asemenea, art. 62 din Legea nr. 215/2001 prevede că "primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție".

Din analiza acestor dispoziții legale, rezultă că doar unitatea administrativ-teritorială, în speță, Municipiul B_______ are personalitate juridică și poate sta în nume propriu în judecată, fiind reprezentată de către Primarul municipiului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 1956 din 05.04.2012 pronunțată în recurs de Secția 1 Civilă, a hotărât că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, doar unitatea administrativ teritorială are calitate procesuală, având personalitate juridică, și nu P_______, care nu este o entitate cu personalitate juridică, ci o structură executivă a unității administrativ-teritoriale, neavând capacitate de folosință a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.

Întrucât legiuitorul a stabilit că "primăria" constituie o structură funcțională ce nu are personalitate juridică, solicită respingerea cererii în contradictoriu cu P_______ Municipiului B_______, ca fiind formulată împotriva unei persoane ce nu are capacitate procesuală pasivă.

În fapt, prin procesul verbal ________ nr. 0312 s-a dispus sancționarea petentei Z____ J_____, reținându-se că la controlul efectuat în data 13.08.2013 de reprezentanții Poliției Locale B_______ la proprietatea acesteia situată în B_______, _______________________. 158 A, s-a constatat că a dezafectat o anexă în suprafață de 22,55 mp. și a construit în loc un nou imobil cu destinația magazie-bucătărie de vară, grup sanitar și terasă acoperită fără a deține autorizație de construire eliberată în condițiile Legii nr. 50/1991.

Petenta, prin plângerea ce face obiectul prezentei cauze, a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ________. nr. 0312 înregistrat cu nr. 2768/18.09.2013, întocmit de agentul constatator B______ D____-L________ - angajat al Poliției Locale a Municipiului B_______ precum și "transformarea amenzii în avertisment".

Datorită acestei situații de fapt, apelanta invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului B_______ și solicită a se reține că prin H.C.L. nr. 363/21.12.2010, Consiliul Local B_______ a dispus înființarea Poliției Locale B_______ în conformitate cu prevederile Legii nr. 155/2010, instituție ce funcționează în subordinea autorității publice locale - Consiliul Local al Municipiului B_______ ca un serviciu public de interes local, cu personalitate juridică distinctă.

Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, în cauzele ce au ca obiect plângeri contravenționale, calitatea de pârât aparține instituției din care face parte agentul constatator. Astfel, arată apelanta că își întemeiat cererea de admitere a excepției invocate pe dispozițiile art. 33 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora calitatea de intimat în această cauză aparține instituției din care face parte agentul constatator, în speță, Politia L_____ B_______.

În conformitate cu prevederile art. 27 pct. (5) din Legea nr. 50/1991, cu modificările și completările ulterioare, "procesele-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate de organele de control ale administrației publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz președintelui consiliului județean ori primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a săvârșit contravenția”.

Mai mult decât atât, prin Dispoziția Primarului Municipiului B_______ nr. 2543/08.04.2011, funcționarii publici din cadrul Poliției locale au fost împuterniciți să constate și să sancționeze faptele ce constituie contravenții la normele privind disciplina în domeniul autorizării lucrărilor de construcții, prin urmare Poliția L_____ a Municipiului B_______ are calitate procesuală pasivă, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției fiind întocmit de un polițist cu atribuții în disciplina în construcții.

Mai mult, la anexa nr. 3 din aceeași dispoziție, este prevăzut un tabel cu funcționarii publici din cadrul Poliției Locale a Municipiului B_______ împuterniciți să constate și respectiv să sancționeze fapte ce constituie contravenții, la punctul 26 figurând B______ D____-L________ - agentul constatator al procesului verbal contestat în cauză.

În concluzie, în conformitate cu prevederile legale menționate, primarul unității administrativ - teritoriale stabilește doar cuantumul amenzii, însă nu constată contravenția în sine, aceasta fiind făcută de către agentul constatator.

În plus, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 155/2010 privind înființarea și funcționarea Poliției Locale prevede că această instituție poate funcționa ca ,,( ... ) instituție publică de interes local, cu personalitate juridică", iar conform art. 8 din aceeași lege "în domeniul disciplinei în construcții și al afișajului stradal, poliția locală are următoarele atribuții: a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu caracter provizoriu; b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale; c) verifică respectarea normelor legale privind afișajul publicitar, afișajul electoral și orice altă formă de afișaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfășurare a activității economice; d) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/dinamitare a construcțiilor efectuate fără autorizație pe domeniul public sau privat al unității/sub diviziunii administrativ-teritoriale ori pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de interes local, prin asigurarea protecției perimetrului și a libertății de acțiune a personalului care participă la aceste operațiuni specifice; e) constată, după caz, conform atribuțiilor stabilite prin lege, contravențiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și Înaintează procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean, primarului unității administrativ-teritoriale ori al sectorului municipiului București în a cărui rază de competență s-a săvârșit contravenția sau persoanei împuternicite de aceștia".

Față de dispozițiile legale invocate, apelanta solicită admiterea excepției lipsei capacității de folosință procesuale pasive a Primăriei Municipiului B_______ și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei, și, în consecință, respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală pasivă de folosință și fără calitate procesuală pasivă.

Consideră apelanta că, în mod nelegal prima instanță a admis plângerea contravențională a petentei întrucât lipsește mențiunea privind data săvârșirii faptei din cuprinsul procesului verbal.

În fapt, petenta a fost sancționată prin procesul verbal de constatare a contravenției mai sus menționat, pentru că a dezafectat o anexă în suprafață de 22,55 m.p. și a construit în loc un nou imobil cu destinația magazie-bucătărie de vară, grup sanitar și terasă acoperită fără a deține autorizație de construire, eliberată în condițiile Legii nr. 50/1991.

Cu privire la fondul cauzei apelanta P_______ municipiului B_______ arată că, în mod greșit instanța de fond a reținut, prin sentința pronunțată, că data săvârșirii faptei contravențională nu este aceeași cu data întocmirii procesului verbal sau cu data efectuării controlului, precum și că din descrierea situației de fapt în cuprinsul procesului verbal, agentul constatator nu a precizat dacă acele lucrări au fost sau nu finalizate.

Procesul-verbal prin care a fost sancționată petenta a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege, fiind consemnată În mod concret fapta săvârșită, data precum și sancțiunea aplicată.

Mai arată apelanta că prima instanță, în mod neîntemeiat, a reținut că în procesul-verbal de contravenție angajatul Poliției Locale B_______ nu a consemnat data la care a fost săvârșită fapta contravențională.

În procesul-verbal de constatare a contravenției ________. PL nr. 0312, înregistrat sub nr. 2768 din 18.09.2013 este menționat că: "în urma controlului efectuat astăzi, 13.08.2013, am constatat următoarele ( ... )", data constatării faptei fiind clar menționată.

Solicită apelanta instanței de control judiciar să rețină caracterul de continuitate al faptei săvârșite de petentă, ce constituie contravenție. La data efectuării controlului, fapta era în desfășurare, astfel încât data săvârșirii faptei este cea menționată în procesul-verbal ca fiind data efectuării controlului - 13.08.2013.

În cazul în care petenta nu a prezentat proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, apelanta solicită instanței de control judiciar să constate că această construcție nu este finalizată, fapt care nu atrage începerea curgerii termenului de prescripție a dreptului de a constata contravenția de către organul constatator, fapta fiind în desfășurare.

Arată apelanta că, din motivarea sentinței rezultă că prima instanță a coroborat în mod greșit prevederile art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, care face referire la aplicarea sancțiunii contravenționale care se prescrie în "termenul de 6 luni, și art. 31 din Legea nr. xxxxxxx care prevede dreptul de a constata contravențiile care se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei”.

Față de susținerile instanței de fond, apelanta solicită să se aibă în vedere Decizia nr. 408/02.09.2013 pronunțată în dosarul nr. xxxxx/193/2011* de Tribunalul B_______, într-o speță similară termenul de prescripție nu s-a împlinit.

Astfel, potrivit art. 37 alin. (5) din Legea nr. xxxxxxx, construcțiile edificate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum și cele care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate și nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situație se aplică în continuare sancțiunile prevăzute de lege. Prin urmare, legiuitorul stabilește că data la care o construcție este terminată nu este cea când faptic dobândește utilitatea pentru care a fost edificată, ci doar atunci când a fost ridicată cu respectarea condițiilor de legalitate, constatate prin recepția finală a lucrărilor.

În sprijinul acestei afirmații este și reglementarea din art. 3 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, conform căreia lucrările de construcții autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizație și dacă s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor.

Efectuarea recepției la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcții autorizate, inclusiv în situația realizării acestor lucrări în regie proprie.

Recepția la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administrației publice, desemnat de emitentul autorizației de construire.

Prin urmare, termenul special de prescripție de 2 ani nu curge de la data săvârșirii faptei, ci de la data terminării construcției, situație însă ce nu se reduce la faptul material al încetării actelor de construire, ci presupune și recepția lucrărilor de construire.

La data întocmirii procesului-verbal de contravenție contestat nu există un proces verbal de recepție pentru construcția imobilului cu destinația magazie - bucătărie de vară și grup sanitar.

Arată apelanta că, petenta s-a sustras de la plata taxelor și cotelor aferente procedurii de autorizare, prevăzute de art. 69 și urm. din Ordinul nr. 839/2009.

Consideră apelanta că, petenta s-a sustras obligațiilor ce îi revin ulterior autorizării, conform art. 76 din Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. xxxxxxx privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Susține apelanta că petenta nu a obținut avizele și acordurile necesare în vederea emiterii autorizației de construire de la autoritatea competentă pentru protecția mediului și furnizorii de utilități publice, prin acesta existând pericolul producerii de prejudicii proprietarilor vecini.

În dovedirea acestei situații, solicită a se pune în vedere petentei, să depună în copie la dosarul cauzei avizele emise de Inspectoratul de Stat în Construcții; E-On; Salubritate; Agenția Națională de Protecția Mediului; aviz de amplasament de la I.S.U.

Arată apelanta că petenta a obținut certificatul de urbanism nr. 525/06.08.2014 pentru "extindere anexă gospodărească (bucătărie) cu terasă acoperită (structură independentă), însă așa cum s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 7/20.11.2000 cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 26 și 30 din Legea nr. 50/1991, admițând recursul în interesul legii și statuând că: "obținerea autorizației de construire în timpul executării lucrărilor sau după finalizarea acestora nu înlătură caracterul ilicit al faptei, ci constituie doar o împrejurarea ce poate fi avută în vedere la individualizarea sancțiunii contravenționale".

De asemenea, construcția realizată fără eliberarea autorizației de construire și care "există/funcționează în stare de nelegalitate", constituie un permanent pericol pe durata existenței ei, caz în care pe de o parte, nu poate dobândi o situație certă, iar pe de altă parte, persoanele vinovate de menținerea acestei situații sunt pasibile de sancțiuni prevăzute de lege, până la asigurarea legalității construcțiilor respective" (Decizii Curții Constituționale nr. 431/13.09.2005).

Astfel, prevederile legale privind situațiile care atrag nulitatea procesului-verbal (art. 17 din O.G. nr. 2/2001) nu sunt aplicabile în cauză.

În concluzie, apelanta solicită admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

În subsidiar, apelanta solicită admiterea apelului și modificarea sentinței civile nr. xxxxx/25.11.2014 a Judecătoriei B_______ în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatei P_______ Municipiului B_______, respectiv admiterea excepției lipsei capacității de folosință procesuale pasive a acesteia și respingerea plângerii în contradictoriu cu intimata ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate respectiv capacitate procesuală pasivă, iar pe fond, respingerea plângerii contravenționale ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 25.11.2014 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în termen legal, a declarat apel și intimata Poliția L_____ a Municipiului B_______, întemeiat pe art. 466 și următoarele Cod de procedură civilă, solicitând admiterea apelului în sensul respingerii plângerii formulate împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 2768/18.09.2013 și menținerea sancțiunii în cuantum de 1.000 lei și a măsurilor dispuse, pentru următoarele motive:

În dezvoltarea motivelor de apel se arată că prima instanță, în mod eronat a reținut că agentul constatator a omis să insereze data la care s-a comis respectiva contravenție.

Arată apelanta că, în procesul – verbal nr. de constatare și sancționare a faptei a fost consemnată data de 13.08.2013, în speță fiind aplicabile prevederile Legii nr. 50/1991, contravenția săvârșită de petentă este continuă, situația încălcării obligației legale durează în timp. Susține apelanta că termenul special de prescripție de doi ani nu curge de la data săvârșirii faptei, ci de la data terminării construcției, care presupune existenta procesului verbal de recepție în conformitate cu prevederile art. 37 din legea nr. 50/1991.

În ceea ce privește data la care o construcție se consideră finalizată, susține apelanta că aceasta este data întocmirii procesului verbal de recepție finală – acesta fiind unicul înscris care poate atesta terminarea lucrărilor.

Referitor la admisibilitatea probei cu martori , susține apelanta că administrarea unei atare probe nu se justifică în situația în care constructorul, în speță petenta intimată, nu a probat nici existența unui început de dovadă scrisă și nici că autorizația de construire a existat , însă a fost distrusă ori pierdută.

Mai arată apelanta că edificarea construcțiilor – magazie și bucătărie de vară, grup sanitar și terasă acoperită – fără autorizație de construire prezintă pericol atât pentru beneficiar cât și pentru vecini, care s-au adresat Poliției Locale B_______ , pentru a se dispune măsurile necesare.

Referitor la fapta reținută prin procesul verbal de contravenție arată apelanta că din înscrisurile cauzei rezultă că anexele gospodărești existente în anul 1977 la data la care petenta intimată a devenit proprietara construcției , au fost dezafectate, fiind construite altele în locul lor, fără ca în prealabil să se obțină autorizație de construire.

În cadrul procedurii premergătoare fixării primului termen de judecată intimata Z____ J_____, a depus al dosar întâmpinare (filele 23 - 26 dosar) prin care a solicitat, în esență, respingerea apelurilor formulate de către apelantele Poliția L_____ a municipiului B_______, și Municipiul B_______ - prin primar, ca nefondate și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică.

Consideră intimata că, instanța de fond în mod corect a dispus introducerea în cauză a Municipiului B_______ prin primar, în calitatea sa de organ care aplică sancțiunea potrivit normelor de drept material special care se aplică în cauză, în sensul disp. art. 33 din O.G. nr. 2/2001, instanța neputând cenzura participarea la soluționarea plângerii a autorității care a aplicat sancțiunea contravențională.

Arată intimata că nici unul din argumentele invocate de apelantă nu sunt fondate și nu ar justifica o soluție de reformare a celor dispuse de prima instanță care a analizat temeinic litigiul dedus judecății atât în ceea ce privește părțile/ cadrul procesual de soluționare a plângerii, cât și privind legalitatea procesului – verbal contestat.

Verificând, conform disp. art. 479 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, în limitele cererilor de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul constată următoarele:

În ceea ce privește motivul de apel vizând greșita soluționare a excepției lipsei calității procesual pasive a Primăriei municipiului B_______, apreciază tribunalul, în raport și de prevederile art. 33din O.G. nr. 2/2001, că prima instanță a respins în mod corect respectiva excepție. Având în vedere că în spețăsancțiunea a fost aplicată, potrivit dispozițiilor art. 27 pct. 5 din Legea nr. 50/1991, de primarul unității administrativ-teritoriale, instanța de fond a constatat în mod corect că acesta are calitate procesuală pasivă în virtutea dispozițiilor legale, respectiv art. 33 din O.G. nr. 2/2001, iar instanța nu poate cenzura participarea la soluționarea plângerii contravenționale a autorității care a aplicat sancțiunea contravențională.

Referitor la excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei municipiului B_______, apreciază tribunalul că în cauză nu este dată nici această excepție.

Reține tribunalul că în sintagma „P_______ Municipiului B_______ ” este inclusă și unitatea administrativ teritorială respectiv Municipiul B_______, care este persoană juridică de drept public cu capacitate juridică deplină, conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 215/2011, care statuează că „unitățile administrativ – teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină și patrimoniu…” și sunt reprezentate de primar în relațiile cu alte persoane fizice, juridice și în justiție (art. 62 alin. 1 din Legea nr. 215/2001).

De altminteri, primarul reprezintă unitatea administrativă - teritorială potrivit legii iar, în speță P_______ Municipiului B_______ este reprezentată tot prin primarul municipiului în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în calitate de reprezentant legal.

De altfel, din conținutul dosarului de fond rezultă că partea care a stat în proces în calitate de intimată este „Municipiul B_______ – prin primar ” și nu P_______ municipiului B_______, situație în care nu se poate reține excepția lipsei capacității procesuale a apelantei intimate, numai în considerarea menționării eronate a denumirii sale.

Cu privire la conținutul contravenției pentru care petentul a fost sancționat, reține tribunalul că prima instanță a anulat procesul verbal de constatare a contravenției, motivat de faptul că acesta nu respectă condiția legalității, întrucât organul constatator a omis inserarea în cuprinsul său a datei săvârșirii contravenției – mențiune obligatorie prevăzută de dispozițiile art. 17 din O.G. 2/2001, sancționată cu nulitatea actului constatator.

Apelul formulat nu critică reținerea acestui motiv de nulitate, iar prevederile disp. art. 37 alin. 5 din Legea 50/1991 trebuie coroborate cu cele prevăzute de art. 31 din Legea 50/1991, care menționează expres că pentru toate contravențiile prevăzute de art. 26, dreptul de constatare se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei.

Astfel, acest text de lege nu face nici o distincție între modalitățile de săvârșire a contravențiilor prevăzute de art. 26, iar faptul că în situația de față, pentru construcțiile finalizate fapta se consideră săvârșită la data terminării construcțiilor, nu înlătură obligația organului constatator de a menționa în cuprinsul procesului verbal data săvârșirii contravenției, respectiv data finalizării construcțiilor, instanța neavând alt mijloc de a cunoaște care este această dată.

Ori, așa cum și prima instanță corect a reținut, în procesul verbal nu este specificată nici o dată a săvârșirii contravenției, dată în funcție de care să se poată calcula și respectarea termenului de prescripție prevăzut de art. 31 din Legea 50/1991 – iar această lipsă constituie un motiv de nulitate absolută a procesului verbal în conformitate cu prevederile art. 17 din O.G. 2/2001.

Această concluzie nu contravine Deciziei nr. 7/2000, pronunțată pe calea recursului în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât la acel moment nu existau dispozițiile art. 37 alin. 5 din Legea 50/1991, text care a fost introdus abia prin Legea nr. 52/2006 – și care trebuie interpretat în coroborare cu restul prevederilor legii, și în special cu prevederile art. 31, care nu au fost modificate.

Altminteri, s-ar ajunge la concluzia imprescriptibilității contravenției, fapt care ar contraveni principiilor care guvernează materia răspunderii pentru faptele ilicite, ajungându-se la un tratament juridic mai aspru aplicabil în materie contravențională, față de cel aplicabil în materie penală – ceea ce contravine principiilor generale de drept, întrucât, contravenția reprezintă o faptă antisocială, având un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea.

Constatând că nu sunt date alte motive de apel din cele de ordine publică ce ar putea fi invocate și de instanță din oficiu, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă tribunalul va respinge ca nefondate, apelurile declarate de Poliția L_____ a Mun. B_______ și P_______ municipiului B_______ împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 25.11.2014 pronunțată de Judecătoria B_______, pe care o va păstra ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanta - intimată POLIȚIA L_____ a municipiului B_______, cu sediul în B_______, _______________________. 16, județul B_______ și apelantul-intimat Municipiul B_______ - prin PRIMAR, cu sediul în Piața Revoluției nr. 1, județul B_______ împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 25.11.2014 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX având ca obiect „plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimata Z____ J_____, domiciliată în B_______, ________________________. 158, județul B_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 05 octombrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

U________ M______ R_____ M______ U________ G_______

Red. U.M/Tehnored. U.G. /10.11.2015

Ex. 5/Jud. fond - Z____ A___-A______