DOSAR NR XXXXXXXXXXXXX

R O M A N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ

Complet specializat în soluționarea

conflictelor de muncă și asigurări sociale

SENTINȚA CIVILĂ NR. 46

Sedința publică din data de 11.01.2016

Instanța constituită din :

Președinte: S____ A________

Asistent judiciar : M___________ M_____

Asistent judiciar : B_____ V_____

Grefier : A_____ Ghiorghița

Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect „acțiune în constatare”, cerere formulată de reclamantul B______ M_____ B_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Târgoviște, __________________ V_______, ___________, _____________________ SINDICATUL VALAHIA (FILA 10 DOSAR) cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Sindicatul Valahia, cu sediul în Târgoviște, Șoseaua Găești, nr.18, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta ______________________ sediul în Târgoviște, ______________________.9-11, prin administrator judiciar S___ I_________ SPRL , cu sediul în București, ___________________________ A, _________, sector 3.

Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 29 alin 1, pct. l, din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și art. 270 din Codul muncii republicat .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns președintele Sindicatului Valahia -Dragodănescu N______, pentru reclamant, lipsă fiind reclamantul, reprezentantul pârâtei .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care indică obiectul cauzei, stadiul judecății, modul în care s-a îndeplinit procedura de citare, ca fiind legal îndeplinită, cu precizarea că s-a acordat termen să se ia cunoștință de raportul de expertiză, după care:

Președintele Sindicatului Valahia -Dragodănescu N______, pentru reclamant, precizează că nu are obiecțiuni la raportul de expertiză și nu are cereri de formulat .

Tribunalul, în baza art. 244 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, se socotește lămurit, astfel că declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică în aceeași zi, față de acordul părții prezente; în conformitate cu dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, nu sunt incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra fondului dedus judecății, acordând cuvântul, în condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă, părții prezente.

Președintele Sindicatului Valahia -Dragodănescu N______, având cuvântul pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii având în vedere că din raportul de expertiză rezultă că încadrarea reclamantului s-a realizat greșit; fără cheltuieli de jduecată.

Tribunalul, socotindu-se lămurit, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin. (1) Cod procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în deliberare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei civile de față:

Prin cererea de chemare în judecată a pârâtei ____________________, prin administrator judiciar S___ I_________ SPRL, înregistrată la 14.08.2015, reclamantul B______ M_____ B_____ a solicitat în temeiul art. 219 din Codul Muncii si al Legii Dialogului Social Nr. 62/2011, să se constate că a desfășurat activitate in cadrul societății pârâte, secția LBE, in condițiile grupei I de muncă, în procent de 100%, potrivit Hotărârii 481/1990, Anexei Nr. 1, punctul nr. 7 si Ordinului 50/ 1990, punctul 3, în perioadele 15.10.xxxxxxxxxxxxxx83 si 19.09.xxxxxxxxxxxxxxx01 precum și obligarea pârâtei la emiterea adeverinței în acest sens.

Motivând cererea, reclamantul a arătat că în perioadele respective, a lucrat la S.C. COST S.A. Targoviste ca termist tratamentist in cadrul Laminorului de Benzi Electrotehnice (LBE), în data de 28 ianuarie 2002, acest laminor fiind vândut de către S.C. COST S.A firmei ERDEMIR din Turcia.

S-a menționat că după ce a primit carnetul de munca de la angajator, reclamantul a constatat ca la mențiunea referitoare la grupa de munca pentru perioadele respective a fost consemnata grupa a I de munca, în procent de 75%, cu toate că a lucrat continuu în cadrul acestei grupe de muncă, pe linia de tratamente termice(cuptoarele de tratament cu hidrogen la temperaturi înalte B1 și B2) din cadrul Laminorului de Benzi Electrotehnice, linie ce avea in componenta instalațiile de reducere si tratament.

Reclamantul a învederat că a desfășurat activitatea la acest loc de munca , alături de întreg personalul tehnologic ( termiști, laminatori si finisatori) si potrivit Hotaririi nr. 481 / 07.05.1990, punctul nr.7, acest loc de munca se incadra la grupa I de munca (7. „ Instalații si procese de reducere si tratament cu hidrogen sau oxid de carbon la temperaturi înalte sau in vid”), astfel că potrivit Ordinului Nr. 50/ 05.03.1990, pct.3 , trebuia sa beneficieze de grupa I de munca pentru toata aceasta perioada ( 3.,, Beneficiază de încadrarea in grupele Isi II de munca, potrivit celor menționate, fara limitarea numărului, personalul care este in activitate: muncitori Jngineri, subingineri, maiștrii, tehnicieni, personal de întreținere si reparații, controlori tehnici de calitate, precum si alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca si activitățile prevăzute in anexele nr. 1 si 2”.)

În opinia reclamantului este o greșeala sau o discriminare deoarece salariații care si-au desfășurat activitatea în același loc de munca si in aceleași condiții trebuia sa aibă consemnata grupa I în procent de 100% in carnetul de munca, în condițiile în care personalul tehnologic a fost încadrat cu grupa I, în procent de 100 % iar personalul de întreținere si reparații cu grupa I, în procent de 85 % . Sub acest aspect, s-a făcut trimitere la cărțile de muncă ale colegilor de serviciu S____ Zenovie, P______ C_________, atașate cererii de chemare în judecată, care au desfășurat aceeași activitate în aceleași condiții de muncă, cosemnându-li-se corect grupa I de muncă, în procent de 100%.

De asemenea, s-a precizat că în cadrul secției LBE ( Laminorul de Benzi Electrotehnice ), nu se poate aplica exprimarea generica a art. 1 din Anexa 2 a H. 481/1990 referitoare la fabricarea tablelor si a benzilor din otel la rece deoarece :

Activitatea de producție nu se rezuma doar la laminare ci exista un flux integrat care cuprinde : normalizare, sablare, decapare cu acizi in flux continuu, laminare, tratament termic, acoperire cu dielectric etc. ( se poate dovedi prin expertiza );

Salariații care lucrau pe deschiderea AB ( unde erau cuptoarele de tratamente termice cu hidrogen la temperaturi înalte ) au fost încadrați in grupa I de munca in conformitate cu H. 481 Anexa 1 punctul 7 ( 100 % personalul tehnologic si 85% personalul de întreținere);

Salariații care lucrau pe deschiderea BC ( unde se făcea degresarea tablei si decaparea cu acizi in flux continuu ) au fost încadrați in grupa I de munca în conformitate cu H. 481 Anexa 1 punctul 5 ( 100 % personalul tehnologic si 85% personalul de întreținere ).

Toți salariații au primit spor de toxicitate de 10 % , spor de condiții grele de 10%, patru zile concediu suplimentar de odihna, echipament de protecție si antidot (lapte ).

În finalul cererii, reclamantul a arătat că au mai existat greșeli de încadrare in grupa de munca, unele au fost corectate pe cale administrativa in perioada 1991 - 1992 iar altele au fost corectate pe cale judiciara, exemplificându-se sentința civilă nr.1200, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Dâmbovița.

S-au anexat cererii, scutită de plata taxei judiciare de timbru, în copie, carnetele de muncă ale reclamantului și ale colegilor de serviciu S____ Zenovie, P______ C_________ și B_____ V_____, soluții din jurisprudența Tribunalului Dâmbovița si a Curții de Apel Ploiești.

Pârâta aflată in reorganizare judiciara (fosta MECHEL TARGOVISTE SA), reprezentata legal de Administrator Special - Oleg Shvedakov și Director General - Gofman V_______, a formult întâmpinare, în temeiul art .205 alin. (2) Cod procedură civilă, art. 268 alin 2 din Codul Muncii, pct. 7 din Anexa 1 la H.G. 481/1990, punctele 6, 7, 8 si 10 din Ordinul M.M.O.S. nr. 50/1990, solicitând sa se respingă acțiunea promovată de reclamantul B______ M_____ B_____, ca nelegala si netemeinica.

Pe cale de excepție, a invocat tardivitatea acțiunii, având in vedere dispozițiile art. 268 alin. 2 din Codul Muncii în conformitate cu care „(1) Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: (…) (2) în toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului.”

S-a motivat că obiectul cererii introductive din dosar îl constituie solicitarea reclamantului de încadrare a locului sau de munca in grupa I de munca, în procent de 100% din timpul efectiv lucrat, cerere ce constituie un litigiu de munca, aflat in soluționare la completul civil „C12 – LM” - litigii de munca, or nici un litigiu de munca, indiferent de obiectul sau, nu este exceptat de la aplicarea termenului maxim de 3 ani, prevăzut la art. 268 alin. 2 din Codul Muncii.

Având in vedere faptul ca în primul contract individual de munca încheiat între reclamant si societate la data de 15.10.1981 (Anexa nr. 1 la întampinare) nu se făcea nicio referire la incadrarea în vreo grupa de munca, se consideră că dreptul la acțiune al reclamantului, în speța, s-a născut la data de 07 Mai 1990 - data intrării in vigoare a Hotărârii nr. 481/1990, al cărei punct 7 din Anexa nr. 1 la hotărâre este invocat de reclamant în susținerea cererii sale.

De asemenea, ținând cont de prevederile legale în vigoare si principiile de drept aplicabile, care proroga începerea termenului de prescripție la data încetării ultimului contract individual de munca încheiat între pârâtă și reclamant, se constata ca termenul de 3 ani pentru sesizarea instanței de judecata a început la data de 29.01.2002, respectiv după obținerea semnăturilor necesare si primirea de către reclamant a carnetului de munca împreuna cu Nota de lichidare din 28.01.2002 (Anexa nr. 2).

Deși reclamantul a avut dreptul sa solicite repunerea sa în termenul de sesizare a instanței în condițiile invocării unor cauze de suspendare sau întrerupere a termenului de prescripție de 3 ani, cu toate acestea, reclamantul a înaintat acțiunea in speța după mai mult de 13 ani de la data încetării raporturilor sale de munca, depășind cu mai mult de 10 ani termenul de prescripție prevăzut de lege.

De altfel, însuși reclamantul recunoaște, atât prin invocarea unor cazuri așa-zis „similare” ale unor alți foști salariați ai societarii, cât și prin invocarea normelor juridice pe care și-a întemeiat cererea, faptul ca acesta cunoștea, încă din anul 1990 (perioada prelungita pana in anul 2002 - anul încetării raportului de munca cu subscrisa), ca Ministerul Muncii a emis Ordinul nr. 50/1990 (in vigoare de la 20.03.1990), iar Guvernul României a emis Hotărârea nr. 481/1990 (in vigoare de la .05.1990), privind încadrarea personalului în grupele I și a II-a de munca de la locurile de munca și activitățile cu condiții deosebite apărute după anul 1969 în unitățile Ministerului Industriei Metalurgice, astfel ca, la momentul formulării prezentei acțiuni - anul 2015, dreptul la acțiune al reclamantului este deja prescris.

De asemenea, s-a susținut că acțiunea este tardivă pe considerentul că grupa de munca în care a fost încadrat locul de munca al reclamantului a fost expres menționata la punctul VIII din ultimul contract individual de munca încheiat între pârâtă si reclamant în anul 1993 (Anexa nr. 3 la prezenta), contract încheiat ulterior emiterii HG nr. 481/1990, invocate de acesta...

Aceasta clauza, privind identificarea locului sau de munca in grupa II munca, în proporție de 100% din timpul de lucru, a reprezentat un element constitutiv al contractului individual de munca încheiat cu reclamantul.

Pentru a se modifica aceasta clauza contractuala, altfel decât prin acordul pârtilor, respectiv pentru încadrarea locului de munca în cauza din grupa II de munca în grupa I de munca (100% din timpul de lucru), reclamantul trebuia sa solicite instanței de judecata constatarea nulității respectivei clauze.

Or, reclamantul, inclusiv sub acest aspect al validității integrale a ultimului contract individual de munca încheiat cu pârâta, nu mai poate invoca si/sau opune in anul 2015 nicio nulitate parțiala a contractului, termenul special de 3 ani prevăzut de art. 268 alin 2 din Codul Muncii, raportat la data încetării raportului de munca, 28.01.2002, fiind depășit cu mai mult de 10 ani...

Mai mult, pentru intentarea în anul 2015 a unei acțiuni pentru nulitatea (parțiala a) unei convenții (CIM) sau chiar asimilarea acțiunii de fata ca fiind o acțiune ce urmărește un astfel de efect juridic, a fost depășit, cu mai mult de 3 ani, inclusiv termenul general de 10 ani prevăzut de art. 1900 din Codul Civil – în vigoare la data încheierii ultimului contract de munca dintre pârâta și reclamant (1993) si respectiv in vigoare la data încetării contractului de munca in speța (2002).

In cazul susținerii de către reclamant a ipotezei potrivit căreia ne-am afla în situația imprescriptibilității unui drept personal nepatrimonial, se apreciază că aceasta premiza este una falsa, întrucât grupa de munca nu este un titlu personal, fără valoare patrimoniala, ci dimpotrivă încadrarea unui loc de munca _______________ munca sau alta, precum și timpul efectiv de lucru aferent, constituie elemente de baza, cauzale, pentru cuantificarea salariului și sporurilor aferente (pe perioada contractului de munca), precum si pentru cuantificarea pensiei (după ieșirea la pensie a reclamantului).

Atât salariul, cat si pensia, reprezintă drepturi personale patrimoniale, valoarea acestora fiind direct și cauzal legata de grupa de munca a salariatului.

În același sens, al constatării caracterului patrimonial al dreptului dedus judecații prezentei cauze, se invocă, cu titlu de jurisprudenta: Decizia nr. 129/17.02.2009, pronunțata de Curtea de Apel Iasi, si Decizia nr. 1884/02.12.2010, pronunțata de Curtea de Apel Ploiești (Anexa 4).

În ambele cazuri, având același obiect de judecata ca și prezenta cauza, respectiv încadrarea reclamantului in grupa I de munca, instanțele de fond au invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar instanțele de recurs au constatat legalitatea acestei excepții si au menținut hotărârile pronunțate in fond, stabilind ca „dreptul la acțiune se naște la data la care persoana interesata a cunoscut ca dreptul subiectiv pretins, care este un drept patrimonial, a fost încălcat sau nerecunoscut”.

În subsidiar, pe fondul cauzei, s-a arătat că încadrarea activității prestata de reclamant în grupa I-a de munca în procent de 75% din timpul efectiv de lucru, așa cum a fost menționata in carnetul de munca al acestuia, este corecta și corespunde locului de munca, perioadelor și activității desfășurate de reclamant, societatea pârâtă completând carnetul de munca al reclamantului, cu respectarea prevederilor pct. 15 din Ordinul M.M.O.S. nr. 50/1990 („15. Dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de munca și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de munca în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale”).

Totodată, ținând seama de prevederile art. 2 și 3 din Decretul-lege nr. 68/1990, unitățile au obligația sa analizeze și sa precizeze, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentului ordin, pe baza documentelor existente în unitate, situația încadrării personalului în grupele I și II de munca începând cu 18.03.1969 și până în prezent."

În perioadele indicate de reclamant, așa cum este menționat și în carnetul de munca, acesta a desfășurat activitatea de termist tratamentist in cadrul Laminorului de Benzi Electrotehnice (LBE).

Încadrarea activității reclamantului in grupa I de munca cu timp 75%, nu s-a făcut în mod aleatoriu si/sau unilateral-subiectiv, cum încearcă reclamantul sa inducă în eroare instanța, ci dimpotrivă, s-a făcut prin negociere directa cu Sindicatul B.E. si in conformitate cu prevederile legislative in vigoare la data respectiva, aceleași prevederi legale invocate chiar de reclamant.

Astfel, în conformitate cu pct. 6 din Ordinul 50/1990:,, Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de munca se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de munca concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).”

Același ordin, la punctele 7 si 8 prevede:

„7. încadrarea in grupele I si II de munca se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze in aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.

8. Perioada de timp in care o persoana are sarcina sa lucreze integral sau o parte din programul de munca in astfel de locuri se stabilește prin dispoziția conducerii unității sau prin prevederile legale care reglementează atribuțiile de serviciu ce revin fiecărei persoane in raport cu funcția îndeplinita.”

În susținerea faptului ca încadrarea muncitorilor în grupe de munca nu a constituit un act unilateral al conducerii societarii, se ivocă și anexa la prezenta întâmpinare: Tabelul Nominal cu muncitorii din cadrul Uzinei Nr. 4-B.E., care se încadrează in grupe de munca în condiții grele, conform Hotărârii nr. 481/1990 (Anexa 5), tabel semnat atât de conducerea societății, cat si de conducerea Sindicatului B.E.

In acest Tabel, întocmit conform legii, cu acordul expres, în scris, al Sindicatului al cărui membru a fost si reclamantul, domnul B______ M_____ B_____ figurează la poziția nr. 526 cu mențiunea privind Grupa I de munca, cu 75% timp de munca, conform pct. 7 din Anexa 1 la HG 481/1990 : „Instalații și procese de reducere și tratamentul cu hidrogen sau oxid de carbon la temperaturi înalte sau în vid.”

Faptul ca anumiți salariați au fost încadrați în grupa I sau II de munca, cu procente variabile de 75-85-100% timp de lucru in condiții grele, se datorează în mod exclusiv condițiilor de munca individuale si efective, fiind logic faptul ca un angajat care lucrează la o linie de producție metalurgica, prin prestarea de servicii auxiliare de întreținere și reparații, nu desfășoară activitatea în aceeași proporție de timp ca si un angajat care lucrează la aceeași linie de producție 100% din timpul sau de lucru...

Conform pct. 7 din Anexa 1 la HG 481/1990, conducerea societarii împreuna cu Sindicatul liber al muncitorilor din secție B.E. a negociat si aprobat încadrările pe grupe de munca ale salariaților, stabilind ca locul de munca de „termist tratamentist” presupune o activitate în grupa I de condiții grele de munca, ___________________ numai 75% din timpul efectiv de lucru.

În continuare, s-a menționat că Sectoarele secției LBE în care reclamantul a desfășurat activitate aparțin, începând cu luna ianuarie 2002, companiei Erdemir România SA și potrivit mențiunilor din carnetul de munca al reclamantului, locul sau de munca „termist tratamentist” a fost menținut și în noua organizare a societarii Erdemir România SA., noul proprietar al secției LBE.

Astfel, o dovada în plus ca locurile de munca din fosta secție LBE a pârâtei nu se încadrau la grupa I de munca cu 100% timp efectiv de lucru este și faptul ca actuala societate care a preluat aceasta secție în anul 2002, nu are locuri de munca încadrate în condiții speciale și nici în condiții deosebite, ci absolut toate locurile de munca din actuala societate ERDEMIR ROMÂNIA SA se încadrează în condiții normale.

Pârâta a precizat că în condițiile în care în anul 2002 era deja în vigoare legislația referitoare la încadrarea locurilor de munca in condiții deosebite si, imediat după preluarea secției, ERDEMIR nu a modernizat substanțial locurile de munca, în cazul în care noxele existente la locurile de munca ale reclamanților ar fi justificat încadrarea in grupe superioare de munca cu siguranța s-ar fi demarat procedurile legale de încadrare a activităților in condiții deosebite sau speciale de muncă.

In concluzie, pe fondul cauzei, se solicită respingerea acțiunii formulate de reclamant, ca neîntemeiata.

In drept, se invocă art. 205 alin. (2) C.P.C., art. 176 alin. 2 din Legea 10/1972, pct. 7 din Anexa 1 la H.G. 481/1990, punctele 6, 7, 8 si 10 din Ordinul M.M.O.S. nr. 50/1990, precum si celelalte norme juridice incidente.

Pârâta a solicitat proba cu înscrisuri.

Reclamantul B______ M_____ B_____, prin reprezentant legal Sindicatul Valahia, si cu domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor procedurale la sediul sindicatului a formulat răspuns la întâmpinare.

Referitor la excepția tardivității acțiunii invocata de parata apreciază că aceasta excepție trebuie respinsa întrucât în cauza dedusa judecații nu se solicita un drept material prescriptibil ci este vorba de o acțiune în constatarea unui drept personal nepatrimonial ce nu intra sub incidența art. 268 alin 1 si 2 din Legea 53/2003 privind termenele de prescripție ;potrivit art. 2502 alin.2 punctul.1 și 2 din noul Cod civil, apărarea unui drept nepatrimonial precum si acțiunea in constatarea unui drept sunt imprescriptibile .

Referitor la „ conflictul de munca” și la modul de soluționare al acestuia se precizează că speța supusa judecații nu este un conflict de munca ce rezulta din executarea unui Contract Individual de Munca întrucât încadrarea în grupa de munca se face în baza normelor edictate de legiuitor si nu poate constitui obiect de negociere intre angajat si angajator .

Este adevărat și faptul ca parata nu a respectat contractul individual de muncă (anexat in întâmpinare) sub aspectul ca, deși s-a convenit ca activitatea zilnica sa se desfășoare în condițiile grupei a II -a de munca -100% , reclamantul a lucrat efectiv 100 % din timpul de munca pe alt loc de munca încadrat la grupa I100 %, la fel ca si colegii săi de serviciu, susținând că expertiza de specialitate va fi în măsura sa clarifice acest aspect analizând sarcinile de serviciu si condițiile de munca efective pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Referitor la mențiunile din înscrisurile depuse pârâtul consideră că se pot constata cu ușurința corecții si modificări vizibile ale acestui înscris în sensul că au fost modificate unele încadrări greșite în grupa de munca, pentru ca nu corespundeau situației de fapt (loc de munca sau timp efectiv lucrat) – pozițiile 1,4,8,11,xxxxxxxxxx,1026,1027,1028 si altele, fără a se preciza data la care au fost modificate si motivul modificării;

Se arată și că toți salariații au fost încadrați „ generic” ca laminatori in cadrul Uz4BE ; semnătura liderului de sindicat apare doar pe o singura pagina din acest înscris; acest înscris nu reflectă corect situația de fapt în care au desfășurat activitatea petentii. Se poate constata cu ușurința faptul ca datele din CIM, din Tabel si din Carnetul de Munca nu corespund nici in înscrisuri si nici in situația reala.

În continuare, s-a arătat că potrivit CIM – reclamantul trebuia să lucreze pe un loc de munca încadrat la gr. a II-a -100 % , in cartea de munca și în tabel apare ca a lucrat în grupa I, în procent de 75 % iar în întâmpinare de susține ca trebuia sa beneficiez de grupa a II-a, în procent de 100 % .

Reclamantul a evidențiat că a lucrat efectiv pe deschiderea AB unde erau cuptoarele de tratamente termice cu hidrogen la temperaturi înalte si nu în punctele de lucru menționate în CIM sau Tabel si nu la Tratamente Termice cilindrii de laminare (acest loc de munca nu a existat).

Drepturile patrimoniale prevăzute în CIM i-au fost respectate (salariu, sporuri, echipament, antidot, etc) și până în anul 2002, iar cei care semnalau greșeli de încadrare în grupa de munca primeau rezolvare pe cale administrativa (de aceea toate tabelele de încadrare inițiale, depuse la dosar, au fost modificate ... permanent).

Referitor la susținerile paratei ca grupa de munca este un drept patrimonial, precizează că grupa de munca nu are legătura cu salariul ci doar cu vârsta de pensionare, toate drepturile patrimoniale din CIM au fost respectate si nu fac obiectul cererii.

În ceea ce privește faptul ca locurile de munca din fosta secție LBE ar fi fost încadrate în condiții normale după preluarea lor de către Erdemir, reclamantul precizează că nu este adevărat și se poate vedea din înscrisurile din Carnetul de munca faptul ca toți au consemnata mențiunea „Stabilit locul de munca cu Condiții Deosebite” .

Referitor la susținerea paratei ca locurile de munca se încadrau în grupa a II-a de munca 100 % conform art. 6 din Ordinul 50 / 1990, se arată de reclamant că nu se poate aplica generic aceasta încadrare deoarece, in sectoarele de tratamente termice precum si in sectoarele de decapare, s-a lucrat in condițiile grupei I de munca chiar din înscrisurile depuse de parata la dosarul cauzei (Tabel, CIM) putându-se constata cu ușurința ca au existat locuri de munca încadrate în grupa I de munca .

Se solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulata.

Având în vedere că pârâta a invocat prin întâmpinare excepția prescripției dreptului la acțiune, tribunalul, la termenul de judecată din 16.11.2015, a respins-o pentru argumentele expuse în încheierea menționată.

În probațiune, s-au depus înscrisuri și s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea protecția muncii, având ca obiective verificarea evidențelor pârâtei, a carnetului de muncă al reclamantului și a actelor normative incidente în cauză, urmând ase stabili dacă reclamantul a lucrat în condițiile grupei I sau a II-a de muncă, în caz afirmativ urmând a se stabili prin raportare la aceleași înscrisuri, în ce procent s-a desfășurat activitatea în grupa de muncă astfel determinată, pe ce durată, în ce funcție, la ce secție, cu indicarea temeiului legal al încadrării(anexa și poziția din actul normativ aplicabil).

Examinând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul reține că reclamantul a desfășurat activitate în funcția de termist tratamentist în condițiile grupei I de muncă, în procent de 100%, în perioadele 15.10.xxxxxxxxxxxxx83 și 19.09.xxxxxxxxxxxxx01, potrivit celor constatate în raportul de expertiză I______ D______, având în vedere și carnetul de muncă al acestuia, iar activitatea lui se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100%, în perioadele reținute de expert, conform prevederilor H.G. nr.481/1990, anexa 1, poziția 7 coroborat cu Ordinul MMPS 50/1990, anexa 1, poz.82.

Se reține că potrivit verificărilor expertului, Secția LBE- laminoare benzi electrotehnice – este amenajată într-o singură hală de tip industrial de mari dimensiuni, organizată pe trei deschideri(în lățime), fără spații despărțitoare.

Din analiza activității desfășurată de reclamant a reieșit că acesta a lucrat ca termist tratamentist, complexitatea proceselor tehnologice și a echipamentelor tehnice generând riscuri de accidentare și zgomot cu degajare de noxe specifice, potrivit buletinelor de determinări existente în evidența pârâtei, chiar în carnetul de muncă, reclamantul fiind menționat încadrat în grupa I dar în procent de numai 75%. S-a constatat că acest procent nu este în concordanță cu activitatea desfășurată în fapt de către reclamant, deoarece în restul timpului, reclamantul nu a desfășurat activitate la alte locuri de muncă, cu condiții mai avantajoase, iar alți colegi ai săi, în condiții similare au beneficiat de un procent integral de 100% în grupa I de muncă.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Ordinul nr. 50/20.03.1990 și în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale precum și în conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul Lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, locurile de muncă, activitățile și categoriile de personal ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, sunt cuprinse în anexa nr. 1, iar potrivit pct. 6 din același ordin, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unității împreună cu sindicatele libere din unități.

Chiar dacă în contractul individual de muncă al reclamantului s-a stabilit că activitatea prestată de el (fila 117 verso) se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% și semnifică unul dintre elementele de bază în cuantificarea salariului și sporurilor aferente, la momentul încheierii contractului, în condițiile în care la data sesizării instanței raporturile de muncă încetaseră cu societatea pârâtă, tribunalul apreciază că atâta vreme cât aceste elemente contractuale nu corespund realității din punctul de vedere al condițiilor concrete de muncă, acțiunea în constatare dedusă judecății este admisibilă și fondată potrivit constatărilor expertului.

Pe de altă parte, deși în tabelul nominal de la filele 130-132 întocmit de către Sindicatul salariaților și conducerea societății, în spiritul prevederilor Ordinului MMPS nr.50/1990, reclamantul B______ M_____ B_____ a fost nominalizat în grupa a I de muncă în procent de 75%, tribunalul are în vedere că aceste nominalizări fac dovada până la proba contrară, neavând forță probantă absolută deoarece nu se prevede o procedură specială de contestare a acestor acte administrative care, în opinia tribunalului pot fi supuse verificării într-o acțiune de tipul celei deduse judecății.

Este de subliniat faptul că în tabelul nominal menționat se regăsesc numeroase corecturi la diverse poziții, fie în ceea ce privește grupa de muncă sau procentul în care s-a acordat aceasta, fără vreo mențiune referitoare la data și motivul rectificărilor și, mai mult, în cadrul aceleiași secții, LBE, s-au recunoscut atât grupa I cât și grupa a II-a, după caz, salariaților.

Pentru identitate de rațiune, nici mențiunilor din carnetul de muncă, sub același aspect, nu li se poate acorda o forță doveditoare prestabilită, concluziile expertului desemnat fiind în afara oricăror dubii în ceea ce privește mediul ambiental și riscurile generate de atribuțiile concrete de muncă, desfășurate pe întreaga durată a timpului de lucru.

Se mai are în vedere, contrar susținerilor pârâtei că în carnetul de muncă al reclamantului nu s-au făcut mențiuni referitoare la grupa de muncă în raporturile de serviciu cu actualul angajator (S.C. Erdemir Românis S.A.) și, mai mult, acest aspect excede limitelor investirii instanței, cel interesat având posibilitatea de a-și valorifica drepturile în alt cadru procesual cu actualul angajator.

Așa zisa excepție a tardivității cererii dedusă judecății, invocată prin întâmpinare, se privește în fapt ca fiind o apărare de fond, lipsită însă de fundament juridic, deoarece nu există temei legal care să oblige partea interesată să promoveze acțiune în constatarea nulității clauzelor contractului individual de muncă privitoare la stabilirea grupei de muncă și/sau a procentului aferent acesteia, atâta vreme cât salariatul nu are reprezentarea conformității cu realitatea a mențiunilor din contractul său, iar pe de altă parte, acțiunea de față, în constatarea unui drept nu este susceptibilă nici de prescripție extinctivă, astfel cum s-a reținut prin încheierea interlocutorie din 16.11.2015, putând fi promovată oricând.

Față de cele ce preced, cererea reclamantului va fi admisă, potrivit raportului de expertiză I______ D______, urmând să fie obligată pârâta pe cale de consecință să elibereze acestuia adeverința corespunzătoare condițiilor concrete în care s-a prestat munca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Admite cererea formulată de reclamantul B______ M_____ B_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Târgoviște, __________________ V_______, ___________, _____________________ SINDICATUL VALAHIA (FILA 10 DOSAR) cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Sindicatul Valahia, cu sediul în Târgoviște, Șoseaua Găești, nr.18, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta ______________________ sediul în Târgoviște, ______________________.9-11, prin administrator judiciar S___ I_________ SPRL , cu sediul în București, ___________________________ A, ___________________.

Constată că reclamantul a lucrat în condițiile grupei I de muncă, în procent de 100%, în perioadele 15.10.xxxxxxxxxxxxx83 și 19.09.xxxxxxxxxxxxx01.

Obligă pe pârâtă la emiterea adeverinței în acest sens.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 11.01.2016.

PREȘEDINTE,	ASISTENȚI JUDICIARI ,		GREFIER,
S____ A________	M___________ M_____, B_____ V_____	A_____ Ghiorghița

Red AS/ tehnored A.Gh

5 ex/ 20.01.2016