Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA-SECȚIA I CIVILĂ
Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale
SENTINȚA CIVILĂ NR. 527
Ședința publică din data de 14.04.2015
Instanța constituită din:
Președinte:N_______ C____
Asistent judiciar:M_____ M___________
Asistent judiciar:V_____ B_____
Grefier:M_______ S___
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect „litigiu de muncă-acțiune în constatare”, acțiune formulată de reclamantul M______ V_____, cu domiciliul în comuna Mănești, ___________________, județul Dâmbovița, legitimat cu CI ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu pârâtul S________ Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale cu sediul în Târgoviște, ___________________________ nr. 6, județul Dâmbovița.
Acțiunea scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art.29 alin.1 lit. l din OUG 80/2013, precum și în conformitate cu art.270 din Codul muncii, republicat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal și asistat de mandatar T_____ G_______ și a lipsit reprezentantul pârâtului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că la data de 08.04.2015 reclamantul a depus la dosar, prin Registratură , note scrise, după care:
Tribunalul supune dezbaterii excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința nr. 1653/17.10.2013 pronunțată în dosrul nr. XXXXXXXXXXXXX , irevocabilă prin respingerea recursului la data de 12.03.2014.
Reclamantul, având personal cuvântul, reiterează pe scurt susținerile formulate prin notele scrise depuse la dosar, învederând instanței că în speță nu se regăsește tripla identitate de părți, obiect și cauză, în sensul că în dosarul în raport de care s-a invocat excepția au fost alte părți (mai multe), că prezenta acțiune se fundamentează pe scrisoarea nr. 43 a Ministerului Muncii și că obiectul cauzei este diferit în sensul că un dosar are ca obiect acțiune în constatare iar celălalt obligația de a face. Mai mult și locurile de muncă sunt diferite. Solicită respingerea excepției.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra excepției autorității de lucru judecat.
T R I B U N A L U L
Asupra conflictului de muncă de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr. XXXXXXXXXXXXX reclamantul M______ V_____ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S________ Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale constatarea faptului că a lucrat la fosta S.C.. SARO S.A. Târgoviște ca muncitor calificat în meseriile de electrician, primitor distribuitor și tehnician în procent de 100% în perioada 01.08.xxxxxxxxxxxxxx76; 20.02.1978 – 01.04.2001 la secțiile mecano – energetic și montaj în condițiile prevăzute de poziția 17 anexa 2 a Ordinului Ministerului Muncii nr. 125/xxxxx coroborat cu Scrisoarea ministerului Muncii nr. 43G/1242/23.06.1997 și decizia nr., 8483/16.06.1998 a S.C. SARO S.A. în care sunt înscrise și activitățile exercitate de reclamant.
Motivând cererea , reclamantul a arătat că a fost angajat al fostei S.C. SARO S.A. devenita ulterior WTS SA în meseriile de electrician, primitor distribuitor și tehnician în procent de 100% în perioadele 01.08.xxxxxxxxxxxxxx76; 20.02.1978 – 01.04.2001 la secțiile mecano – energetic, și montaj împrejurare ce rezultă și din carnetul de munca _______.Y. nr. xxxxxx.
A mai arătat că secțiile în care a lucrat erau amplasate în hala industrială monobloc în care nu existau despărțituri între secții care să împiedice propagarea noxelor profesionale generate de activitatea efectuată de către celelalte secții, că hala monobloc industrială, datorită mediului nociv, noxelor otrăvitoare era denumită drept "bomba cu gaze","camera de gazare” care au afectat grav si ireversibil sănătatea angajaților .
Specificul secțiilor Axe, Roți dințate, Automate, Mecanică Universală, Scularie Acesorii SDV, Axe, Mecano Energetic Mecanică Grea, Montaj aflate în aceeași hală industrială monobloc consta în primul rând în prelucrarea prin așchiere de piese din fontă cu foarte mare dispersie în atmosferă încadrându-se în condițiile impuse de lege pentru grupa II de muncă.
A precizat totodată că prin scrisoarea nr. 43G/1242/23.06.1997- Ministerul Muncii dispunea expres angajatorului _____________________ că „activitatea de prelucrări mecanice prin așchiere a pieselor din fontă din _____________ încadrează în grupa II de muncă”, iar urmare a acestor dispoziții exprese S.C. SARO SA a emis decizia nr.8483/16.06.1998 prin care în Tabelul nr.2 bis a nominalizat meseriile și funcțiile din SARO SA care se încadrează în grupa II de muncă, care la pct.2 și 3 menționează și meseriile desfășurate de reclamant.
Ordinul 50/1990 completat cu Ordinul 125/1990 și 111/1991 nu este limitativ deoarece principiul de bază al încadrărilor în grupe superioare de muncă nu este regăsirea în liste, încadrarea făcându-se pe baza condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a persoanelor care lucrează în același climat nefavorabil. Art.3 din Ordinul nr.50/1990 arată că beneficiază de încadrarea in grupele I si II de munca fara limitarea numarului: muncitori,ingineri, subingineri, maiștrii, tehnicieni, personal de întreținere si reparații, controlori tehnici de calitate,precum si alte categorii de personal care au desfășurat activitate la locurile de munca menționate.
A anexat cererii de chemare în judecată, în copie, următoarele acte: carnet de munca _______.Y. nr. xxxxxx , diplomă de stuii , carte de identitate ___________________ 43.G/1242/23.06.1997 a Ministerului Muncii; tabelul SARO SA nr.2 bis din Decizia nr.8483/16.06.1998 cu meseriile, funcțiile încadrate în grupele I și II de muncă ; decizia nr.87/1.06.1999 a Curții Constituționale și cererea înregistrată la pârâta sub nr.458/C/2.06.2014 de eliberare adeverință grupa II de muncă și cererea nr. 985/C/2014 adresată Serviciului Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii învederând instanței că nu se poate reține vreo culpă în sarcina sa în sensul unui refuz nejustificat cu privire la un drept sau interes legitim al reclamantului, că reclamantul a formulat o cerere de eliberare a unui document care să ateste cele solicitate prin acțiune, cerere care a fost soluționată nefavorabil întrucât din documentele aflate în păstrare la pârâtă nu rezultă astfel de date și informații și că în virtutea competențelor stabilite de Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 pârâta eliberează , la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice certificate, adeverințe , copii și extrase de pe documentele pe care le creează ori le dețin , inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut de art. 13, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant.
Concluzionând pârâtul a arătat că nu are competența de a constata că o persoană a lucrat într-un anumit interval de timp în condițiile grupei a II a de muncă sau în condiții deosebite de muncă.
A atașat întâmpinării actele de care a făcut vorbire în cuprinsul acesteia.
La termenul de judecată din 17.03.2015 instanța din oficiu a invocat excepția autorității de lucru judecat având în vedere că din referatul întocmit în cauză la data de 13.03.2015 rezultă că pe rolul instanței s-a mai aflat dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX cu același obiect și părți, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1653/17.10.2013 în sensul respingerii ca nefondată a cererii de chemare în judecată.
Tribunalul, analizând excepția invocată constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce se vor exprima în continuare.
Potrivit art. 430 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă „Hotărârea judecătorească ce soluționează , în tot sau în parte , fondul procesului, sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident , are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată”.
A___. 2 al aceluiași articol statuează faptul că autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
În legătură cu efectele lucrului judecat, art. 431 precizează la alin. 1 că „Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceea și calitate , în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect” iar la alin. 2 că „oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”.
În speță, instanța a invocat din oficiu excepția autorității de lucru judecat în conformitate cu prevederile art. 432 din Noul Cod de procedură civilă care stabilesc că această excepție poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului , chiar și înaintea instanței de recurs.
Tribunalul constată că sunt îndeplinite prevederile textelor de lege mai sus invocate întrucât prin cererea ce a format obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX reclamantul M______ V_____ a chemat în judecată pe pârâții S___ Jus IPURL în calitate de lichidator judiciar, Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, pentru ca în contradictoriu cu acesta să se constate că în perioadele 01.08.1974– 20.10.1976, 20.02.1978 – 18.07.2003 a lucrat în condițiile grupei II-a de muncă, în procent de 100%, ulterior depunând o precizare a acțiunii în sensul obligării deținătorului de arhive S________ Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale la eliberarea unei adeverințe prin care să se ateste desfășurarea activității în grupa a II a de muncă.
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că a fost angajatul societății _____________________ în funcțiile de electrician, primitor distribuitor și tehnician, la secția Montaj situată în aceeași hală industrială alături de secțiile Mecano Energetic, Montaj, Mecanică Grea, Sculărie Accesorii SDV și Acoperiri chimice și metalice – locuri de muncă încadrate în grupa a II a de muncă conform documentelor emise și constatate, lucrând într-un mediu toxic în care erau produse praf și pulberi nesilicogene, rezultate în urma ascuțirii sculelor, verificatoarelor, polizării matrițelor și dispozitivelor care se confecționau în aceste secții.
Reclamantul a depus o precizare a acțiunii în care a arătat că acțiunea are ca unic obiect constatarea grupei de muncă.
Prin sentința civilă nr. 1653/17.10.2013, definitivă și irevocabilă la data de 12.03.2014 prin respingerea recursului prin decizia nr. 477/12.03.2014 a Curții de Apel Ploiești, tribunalul a respins ca nefondată cererea modificată și precizată, îndreptată împotriva pârâtului S________ Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale, reținând că activitatea desfășurată de reclamant nu se încadrează în condițiile grupei a II a de muncă pentru perioadele solicitate, deoarece nu este nominalizată ca atare în documentele fostului angajator și nici în activitățile cuprinse în Ordinul nr. 50/1990 completat prin Ordinul nr. 100/1990 și prin Ordinul nr. 125/1990.
În ce privește cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar, tribunalul constată că reclamantul urmărește aceeași finalitate ca aceea din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, respectiv constatarea că activitatea electrician, primitor distribuitor și tehnician în perioadele 01.08.1974 – 20.10.1976, 20.02.1978 – 01.04.2001 se încadrează în grupa a II a de muncă în procent de 100%.
Nu poate fi primită susținerea reclamantului îns esul că în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX au fost chemate în judecată ca pârâți și Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, și S___ JUS IPURL deoarece cererea de chemare în judecată a fost modificată și precizată în sensul că pârât este dosar S________ Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale, motiv pentru care în considerentele și în dispozitivul hotărârii apare ca pârât doar acest serviciu, existând identitatea de părți între cele două cauze.
A mai susținut reclamantul că în prezenta cauză a solicitat constatarea că a desfășurat activitate în grupa a doua de muncă până la data de 31.03.2001 iar în cealaltă cauză s-a referit și la condiții deosebite, pentru perioada 01.04.2001 – 18.07.2003, ceea ce face ca să nu existe identitate de obiect.
Este adevărat că în prima acțiune a solicitat să se constate că a lucrat în condițiile grupei a II a de muncă în procent de 100% până la data de 18.07.2003, deși începând cu 01.04.2001 , datorită modificării legislației , nu se mai poate vorbi de grupe de muncă ci de condiții speciale sau deosebite, însă este de observat că perioadele pentru care se solicită grupa a II a de muncă în ambele cereri se suprapun pe intervalele de timp 01.08.1974 – 20.10.1976, 20.02.1978 – 31.03.2001, constatându-se că întreaga perioadă ce face obiectul prezentei cauze a fost analizată de către instanța investită cu soluționarea dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX, astfel încât există și identitate de obiect.
Nici susținerea conform căreia obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX a fost „obligația de a face”, dar și „acțiune în constatare – condiții deosebite de muncă” nu poate fi primită față de precizările exprese făcute de reclamant în respectiva cauză și reținute ca atare de instanță în considerentele sentinței civile, respectiv: „Reclamantul a depus din nou o precizare a acțiunii în care a arătat că acțiunea are ca unic obiect constatarea grupei de muncă” (fila 2 ultimul paragraf).”
Reclamantul a mai invocat și faptul că nu există identitate între secțiile și între locurile de muncă analizate în cele două cauze, în sensul că în dosarul XXXXXXXXXXXXX instanța s-a referit doar la secția Montaj, în timp ce în prezenta cauză acțiunea privește activitatea desfășurată în secțiile Mecano-energetic și Montaj, aspect care nu intră în analiza triplei identități de obiect, părți și cauză al existenței autorității de lucru judecat, în condițiile în care se poate reține culpa reclamantului care nu a indicat în mod corect și complet locurile de muncă în care și-a desfășurat activitatea, însă în ambele cauze au fost analizate activitățile desfășurate, respectiv electrician, primitor – distribuitor și tehnician, în raport de carnetul de muncă, de celelalte documente aflate la dosarul cauzei și de care reclamantul a înțeles să se folosească în susținerea pretențiilor sale.
Pentru toate motivele de fapt și de drept expuse mai sus, tribunalul va admite excepția autorității de lucru judecat și va respinge cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția autorității de lucru judecat invocată de instanță din oficiu.
Respinge cererea formulată de reclamantul M______ V_____, cu domiciliul în comuna Mănești, ___________________, județul Dâmbovița, legitimat cu CI ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu pârâtul S________ Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale cu sediul în Târgoviște, ___________________________ nr. 6, județul Dâmbovița ca urmare a existenței autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr. 1653/17.10.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, la Tribunalul Dâmbovița.
Pronunțată în ședința publică din data de 14.04.2015.
PREȘEDINTE ASISTENȚI JUDICIARI
N_______ ChiraMarius M___________ V_____ B_____
GREFIER
M_______ S___
Red. C.N.
Tehnored. S.M.
4 ex/22.04.2015