ROMÂNIA

TRIBUNALUL M____

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIE Nr. 206/2015

Ședința publică de la 18 Iunie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE D______ C______

Judecător C______ R___

Grefier M____ C______

Pe rol se află judecarea apelului în contencios administrativ și fiscal formulat de apelantul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ M____, împotriva sentinței civile nr. 4159/06.10.2014. pronunțată de Judecătoria Tg.M____ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX.

Fără citarea părților.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților asupra apelului au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09 iunie 2015, când s-a dispus amânarea pronunțării la data de 18 iunie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL ,

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

I.Prin sentința civilă nr. 4159/06.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu M____ a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta _____________________ în contradictoriu cu în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă M____, fiind înlocuită sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei aplicată pentru contravenția prevăzută de art. 260 alin.1 lit. e din Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), cu sancțiunea avertismentului, iar restul dispozițiilor cuprinse în procesul verbal de cotravenție fiind menținute.

Motivarea soluției instanței de fond:

În esență, s-a reținut că procesul verbal cuprinde elementele esențiale prevăzute de lege și nu au fost identificate cauze de nulitate absolută dintre cele prevăzute în mod limitativ de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Sub aspectul temeiniciei actului, instanța de fond a reținut, pe baza probelor administrate, că într-adevăr, F_______ V_____ a fost primit la muncă, începând cu data de 29 octombrie 2013, deși i s-a încheiat contract de muncă, în formă scrisă, cu începere de la data de 30 octombrie 2013. În acest sens instanța de fond a reținut că în data de 29 octombrie 2013, dată la care F_______ V_____ a dat declarația depusă la fila 37 dosar, acesta avea convingerea că prestează activitate pentru societate, în calitate de angajat al acesteia și că lucrează împreună cu un alt angajat al acesteia A_____ (n.n. Szekely A_____), în intervalul orar 13.00 – 17.00. De altfel, chiar susținerea petentei, și anume familiarizarea angajatului cu instalațiile cu care urma a lucra, sub supravegherea unui alt angajat, în timpul programului de lucru, presupune o recunoaștere a faptului că această persoană presta efectiv activitate deoarece acest fapt nu echivalează cu verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale ce se face anterior încheierii contractului de muncă.

Instanța de fond a înlăturat și susținerea făcută de numitul F_______ V_____ și de către Ferenczi Jeno Z_____, în sensul că se afla în incinta brutăriei doar pentru a da o probă de lucru, iar nu pentru a presta activitate, iar că aceasta afirmație a fost făcută în fața agenților constatatori întrucât a fost intimidat de agenții constatatori și la insistențele acestora, întrucât a reținut subiectivitatea martorilor în condițiile în care aceștia sunt, primul, angajat al societății iar cel de-al doilea este fiul unuia dintre asociații societății.

Prin urmare, fapta petentei, așa cum a fost reținută, de a fi primit la muncă o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă, potrivit art. 16 alin.1, întrunește elementele conținutului constitutiv al contravenției prevăzute și sancționate de art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003.

Cu privire însă la individualizarea sancțiunii aplicate, instanța de fond a reținut incidența dispozițiilor articolului 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care impune ca sancțiunea stabilită să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar potrivit art. 21 alin. 3 sancțiunea se aplică în limitele stabilite de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Prin urmare, instanța de fond a apreciată că sancțiunea aplicată de 10.000 lei amendă, este prea gravă în raport cu gradul de pericol social al contravenției comise, cu împrejurările în care fapta a fost săvârșită: primirea la muncă fără încheierea contractului de muncă pentru o zi, zi în care efectiv angajatul se afla într-o perioadă de probă și întrucât nu a fost respectat principiul proporționalității, a înlocuit amenda contravențională de 10.000 lei cu sancțiunea avertisment, menținând însă restul dispozițiilor cuprinse în procesul verbal de contravenție.

II.Cererea de apel:

Împotriva acestei sentințe a declarat apel I.T.M. M____, apelantul solicitând instanței admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate, în sensul respingerii plângerii și a menținerii procesului verbal de contravenție și a amenzii aplicate.

În motivarea scrisă a apelului, apelantul a reiterat cele susținute prin întâmpinarea formulată, respectiv că în urma controlului efectuat de către inspectorii I__ s-a constatat că petenta a primit la muncă din data de 29 octombrie 2013 fără a întocmi contract individual de muncă o persoană, respectiv F_______ V_____, motiv pentru care s-a încheiat procesul verbal de contravenție și s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei.

Apelantul a arătat că soluția pronunțată de prima instanță de înlocuire a amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului este una lipsită de temei, în condițiile în care petentei intimată i s-a aplicat sancțiunea minimă potrivit art. 260 alin.1 lit. e) din L. 53/2003, iar în ceea ce privește consecințele negative ale muncii nedeclarate, apelantul a amintit că aceasta are efecte negative atât pe termen scurt dar mai ales pe termen lung, atât pentru individ cât și pentru societate, precum și pentru bugetul de stat, existând o relație interdependentă între plata contribuțiilor și impozitelor și accesul la drepturile de asigurări sociale și alte măsuri de protecție socială, astfel că neplata acestor obligații legale conduce, pe de o parte, la lipsa de venituri către bugetul consolidat al statului, afectând totodată și sistemele de asigurare socială, iar pe de altă parte – și cel mai important – la faptul că persoanele care prestează muncă nedeclarată nu pot beneficia de niciuna dintre formele de protecție socială prevăzute de lege, efectele negative manifestându-se pentru aceste persoane inclusiv în poziția economico – socială precară în comparație cu salariații angajați cu forme legale. Intimatul a mai învederat și faptul că angajatorii care nu utilizează munca declarată au mai puține obligații financiare și deci se află în concurență neloială cu acei angajatori care depun eforturi reale pentru respectarea obligațiilor legale ce le revin, iar persoana care prestează munca nu are siguranța plății muncii prestate, plata făcându-se în funcție de bunăvoința angajatorului, și în realitate este amânată zile în șir, uneori chiar luni, evaziunea fiscală fiind astfel săvârșită atât de persoana care prestează munca, cât și de angajator.

De asemenea, apelantul a arătat că prin acest proces verbal de contravenție intimata a fost sancționată cu avertisment pentru săvârșirea unei alte contravenții, și a subliniat faptul că intimata nu se află la prima abatere, a mai fost sancționată anterior și prin procesul verbal nr. xxxxx/xxxxxxx/13.03.2012.

În drept au fost invocate prevederile art. 466 și următoarele Cod de procedură civilă, ale O.G. nr. 2/2001 și ale Legii nr. 53/2003, republicată.

III. Poziția intimatei:

Prin întâmpinarea depusă la fila 19 din dosar, intimata a solicitat instanței respingerea apelului formulat, cu consecința menținerii hotărârii pronunțată de către prima instanță, ca fiind legală și temeinică. Astfel, din probatoriul administrat în cauză rezultă că societatea a primit la muncă, în data de 29.10.2013 o persoană căreia i-a încheiat contract individual de muncă o zi mai târziu, respectiv în data de 30.10.2013, însă soluția de înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertismentului este unal legal și temeinică și nu se impune a fi modificată.

Examinând sentința apelată, prin prisma materialului probator administrat în cauză, a dispozițiilor legale incidente și a criticilor invocate de apelant, Tribunalul apreciază că apelul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

IV. Prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/06.11.2013 întocmit de I__ M____, intimata _____________________ A____ D___ P________ a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 260 alin.1 lit. e) din Codul muncii, cu amendă în cuantum de 10.000 lei și pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. l din Codul muncii i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului.

Astfel, s-a reținut în fapt că intimata petentă Societatea M_______ I____ SRL a primit la muncă pe numitul F_______ V_____ fără ca în prealabil să îi încheie acestuia un contract individual de muncă în formă scrisă, acesta lucrând pentru societatea intimată din 29 octombrie 2013. De asemenea, s-a reținut că societatea nu respectă prevederile cu privire la munca de noapte, nefiind acordat salariaților spor la salariu de bază de 25% și nici de reducerea programului de lucru cu o oră față de durata normală a timpului de lucru.

Procesul-verbal a fost întocmit în prezența reprezentantului legal al intimatei, care a semnat, iar la rubrica alte mențiuni s-a consemnat că obiecțiunile vor fi formulate în instanță.

Împotriva procesului verbal de contravenție a formulat plângere societatea, solicitând instanței doar analiza contravenției de primire de persoane la muncă fără încheierea de contract de muncă și prin urmare a sancțiunii de 10.000 lei aplicată, fără a contesta procesul verbal cu privire la cea-a de-a doua contravenție, pentru care i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului, iar prin sentința civilă nr. 4159/06.10.2014 instanța a dispus doar cu privire la prima contravenție, menținând, așa cum am arătat, celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție.

Tribunalul reține că, procesul verbal atacat a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 17-19 din O.G. 2/2001 și ale O.U.G. 195/2002.
Cazurile de nulitate expresă sunt prevăzute la art. 17 din O.G. nr. 2/2001 iar cele invocate de apelant nu sunt enunțate printre aceste cazuri.

În ceea ce privește temeinicia celor menționate, în acord cu cele reținute de către instanța de fond, Tribunalul reține că starea de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție corespunde realității, fiind confirmată de către probele administrate în cauză.

Astfel, se sancționează, conform art. 263 al. 3 lit. e din Legea nr. 53/2003, fapta de primire la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Din probatoriul administrat în cauză, care se coroborează cu recunoașterea intimatei petente, se constată societatea a primit la muncă pe numitul F_______ V_____ în data de 29 octombrie 2013, fără ca în prealabil să îi încheie acestuia un contract individual de muncă în formă scrisă.

Tribunalul apreciază că instanța de fond a făcut o apreciere corectă a declarației martorilor audiați în cauză, având în vedere subiectivitatea acestora în condițiile în care aceștia sunt, primul, angajat al societății iar cel de-al doilea este fiul unuia dintre asociații societății, făcând astfel aplicarea dispozițiilor art. 324 Codd e procedură civilă.

În ceea ce privește dispoziția de înlocuire a amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, instanța apreciază că este una corectă, având în vedere următoarele:

Potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, iar potrivit art. 7 din același act normativ avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.

Făcând aplicarea normelor juridice de mai sus la fapta săvârșită de contravenient, instanța constă ca avertismentul este o măsură suficienta pentru asigurarea scopului încriminării faptei drept contravenție. Aceasta cu atât mai mult cu cât scopul sancțiunii nu este numai represiv ci are și caracter educativ.

Instanța retine ca fapta prezintă un grad redus de pericol social, atât prin modalitatea în care a fost săvârșită, dar si prin urmările concrete pe care acestea le-a produs. Contravenienta a înțeles gradul de pericol social al faptei, a recunoscut săvârșirea faptei și a dat dovadă astfel de bună credință, tribunalul având convingerea că sancțiunea amenzii este excesivă față de atingerea minimă adusă relațiilor sociale afectate de săvârșirea faptei și fată de gradul de pericol social concret al contravenientului.

Din acest punct de vedere instanța constată că înregistrarea contractului de muncă, deși s-a efectuat în întârziere, această întârziere a fost de scurtă durată, doar o zi, astfel încât în mod corect judecătoria a procedat la admiterea în parte a plângerii și a înlocuit sancțiunea amenzii contravențională cu avertismentul.

Față de aceste considerente, in temeiul 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, constatând că sentința judecătoriei este legală și temeinică, iar motivele de apel invocate sunt neîntemeiate, tribunalul va respinge apelul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ M____, cu sediul în Tg.M____, ____________________. 2, jud. M____, împotriva sentinței civile nr. 4159/06.10.2014. pronunțată de Judecătoria Tg.M____ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 18. 06.2015.

Președinte, D______ C______ Fiind în concediu de odihnă semnează președintele instanței judecător I____ D____ L_____		Judecător, C______ R___
	Grefier, M____ C______

Red. C.R.

Thred.M.C.

4 exempl./24..07.2015