Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:070.xxxxxx

Cod operator 2442

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia nr. 12/2016

Ședința publică de la 12 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ C______ T____-S_____

Judecător D_____ S______

Grefier M____ R______

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta intimată Inspectoratul Teritorial de Muncă G___ împotriva sentinței civile nr. 4258 din data de 11.06.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata petentă ___________________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat P_____ R_____ pentru intimata petentă ___________________, lipsă fiind reprezentantul apelantei intimate Inspectoratul Teritorial de Muncă G___.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.

Tribunalul lasă cauza la a doua strigare pentru ca apărătorul intimatei petente să depună împuternicirea avocațială.

La a doua apelare a cauzei făcută în ședința publică răspunde avocat P_____ R_____ pentru intimata petentă ___________________, lipsă fiind reprezentantul apelantei intimate Inspectoratul Teritorial de Muncă G___.

Avocat P_____ R_____ pentru intimata petentă ___________________ depune împuternicirea avocațială nr. 1362.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Apărătorul ales al apelantei intimate având cuvântul solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală, potrivit motivelor expuse pe larg prin întâmpinare. A învederat că nu solicită cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 4258 din data de 11.06.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea contravențională privind pe petenta ___________________ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/06.02.2015 emis de intimatul I__ G___, și pe cale de consecință a fost anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/06.02.2015 și exonerată petenta de plata amenzii in sumă de 30.000 lei.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/06.02.2015 petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 30.000 lei.

S-a reținut că, cu ocazia controlului inopinat efectuat de către inspectorii de muncă din cadrul I__ G___ în data de 05.02.2015 împreună cu reprezentanții IJJ G___ la punctul de lucru al ___________________ din Târgu Cărbunești, au fost depistate la lucru două persoane fără a avea întocmite forme legale, respectiv contract de muncă.

Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta a făcut dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Instanța a constatat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, s-a reținut în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.

Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, contravenția intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare conduc două argumente : pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general întrucât se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.

În jurisprudența sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenție.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Interpretând dispozițiile art.31-36 din O.G. nr. 2/2001, a reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Având în vedere aceste principii, instanța a reținut că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal.

Din probatoriul administrat în cauză instanța a constatat că petenta nu este vinovată de săvârșirea contravenției menționate în procesul verbal.

Astfel din declarațiile martorilor A_____ M_____, L_____ C_________ și M_______ G_______, propuși de intimată, a reieșit că aceștia nu cunosc pe administratorul societății petente prezent în sala de judecată și că pentru a realiza cofrarea fosei septice din curtea petentei nu au fost solicitați de administratorul acesteia, ci de o persoană M_____, cunoștința martorului A_____ M_____ și că la data controlului aceștia erau în șomaj pentru că lucraseră la ___________________ la care sunt angajați și în prezent.

Martorii au mai precizat că nu au avut intenția să se angajeze la societatea petentă, la acea lucrare nu au fost angajați de administratorul societății petente, acesta după incident le-a spus să părăsească curtea societății pentru că nu au un deviz de lucrare de la societatea la care erau angajați.

De asemenea, martorii G_____ D_____ și P_______ Nicanor propuși de petentă au declarat că lucrează la societatea petentă și că în ziua în care petenta a fost sancționată contravențional aceștia se aflau în curtea societății și că cele trei persoane găsite de inspectori la lucru nu intenționau să se angajeze la această societate, că administratorul i-a trimis acasă pe cei trei spunând că nu s-a încheiat un contract de lucrări între petentă și firma la care lucrau cei trei băieți.

Martorii au mai declarat că lucrarea a fost efectuată ulterior de angajații societății petente pentru că cei trei băieți au fost trimiși acasă de administratorul societății petente, că administratorul nu a fost prezent la momentul la care au venit cei trei băieți, acesta sosind după ce au venit inspectorii I__, moment în care, neavând un deviz de lucrări, i-a trimis acasă.

Față de cele reținute, instanța a considerat că cele trei persoane depistate la muncă de inspectorii I__, fără forme legale, nu intenționau să se angajeze la societatea petentă ci lucrau ca zilieri, fiind trimiși de o altă persoană, cunoștința unui martor.

Faptul că administratorul societății petente le-a cerut deviz de lucrări și că i-a trimis acasă pentru că nu au prezentat astfel de deviz, a demonstrat că societatea petentă nu a intenționat să angajeze cei trei muncitori, din moment ce aceștia au declarat că nu-l cunosc pe administrator și acesta nici nu a fost prezent la momentul sosirii celor trei, motiv pentru care devizul lucrării l-a cerut după ce au venit inspectorii I__.

Cu aceste considerente, instanța a admis plângerea, a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/06.02.2015, și a exonerat petenta de plata amenzii în sumă de 30.000 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Inspectoratul Teritorial de Muncă G___, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivele scrise de apel a arătat apelanta petentă că prin plângerea contravențională petenta _______________________., a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ________ nr.xxxxxxx/06.02.2015, ca fiind netemeinic și nelegal și absolvirea sa de plata amenzii primite.

A mai arătat că în urma controlului efectuat în data de 05.02.2015 la punctul de lucru din ________________________, din localitatea Tg-Cărbunești urmare a declarațiilor numiților A_____ M_____, Laudat C_________ și M_______ G_______ potrivit cărora nu aveau încheiate forme legale de angajare, respectiv nu aveau dreptul să presteze muncă, petenta _______________________. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 30.000 lei, conform art. 260, alin.1, lit. e, din Legea nr.53/2003, care prevede: „ Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: primirea la muncă până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art.16, alin.1, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare persoana identificată”.

A considerat că, instanța de fond în mod nelegal a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției și a exonerat petenta de plata amenzii în sumă de 30.000 lei, întrucât din declarațiile numiților A_____ M_____, L_____ C_________ și M_______ G_______, rezulta că lucrau la _______________________., fără forme de angajare și nu au semnat contract de muncă din data de 04.02.2015, precizând că prestează muncă la negru.

De asemenea, a susținut că instanța nu a avut în vedere și nici nu s-a pronunțat pe probele depuse de Inspectoratul de Muncă, respectiv declarațiile completate de martori în care aceștia au precizat clar că lucrează la _______________________. iar în fața instanței martorii A_____ M_____, L_____ C_________ si M_______ G_______ greșit au susținut că nu desfășurau activitate fară forme legale și că erau angajați la ______________________ REGES, martorii A_____ M_____, L_____ C_________ și M_______ G_______ au fost angajați la _______________________ controlului, respectiv la data de 10.03.2015, A_____ M_____ și L_____ C_________, au primit indemnizație de șomaj din data de 05.01.2015 până la data de 10.03.2015, data la care li s-au încheiat contracte individuale de muncă la _______________________ G_______ în momentul controlului nu figura ca beneficiar al indemnizației de șomaj, aspect ce reiese din adresa oficială trimisa de AJOFM G___.

Un alt aspect pe care instanța în mod eronat l-a reținut este faptul că cei trei martori lucrau ca zilieri dar conform art. 11 din Legea 52/2011 în domeniul construcțiilor nu se prestează activități cu caracter ocazional, zilieri.

F___ de cele de mai sus, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței instanței de fond în sensul respingerii plângerii contravenționale formulata de ______________________., ca fiind neîntemeiată, menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ca fiind temeinic și legal, precum și a cuantumului amenzii aplicate.

În drept, și-a întemeiat cererea de apel pe dispozițiile art.466 Cod procedură civilă și următoarele. A solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa.

Prin întâmpinare intimata petentă ___________________ a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca temeinică și legală motivând că din probatoriul administrat instanța de fond a reținut corect că a fost sancționată pentru o faptă inexistentă.

Astfel, declarațiile martorilor audiați, chiar și a celor din procesul verbal de contravenție susțin starea de fapt invocată în contestația la procesul verbal de contravenție în cauza, în sensul că persoanele identificate în procesul verbal că prestau munca la negru nu prestaseră activitate pentru societatea petentă și că organul de control le-a dictat declarații, i-au obligat să scrie după dictare pe formularul pe care trebuia să-l completeze în fața agenților I__, care este preformulat și cuprinde doar relații pe care aceștia le dictează persoanei interogate, mai mult în prezența jandarmilor.

Martorii au recunoscut că cele trei declarații le-au fost luate sub presiune și intimidare, fiind obligați să completeze un înscris, tipizat, cu rubrici precis definite în care au scris ce le-a dictat ins­pectorul de muncă. Din verificările efectuate de agentul constatator și din declarațiile martorilor a rezultat că cele 3 persoane avuseseră calitatea de angajați la ______________, societate administrată de persoana care i-a trimis la petentă, societate la care le încetase contractele de muncă, fiind trecuți în șomaj, însă aceștia prestau munca la negru pentru fostul angajator, cu sculele și mașina fostului angajator.

Cei 3 martori din procesul verbal au recunoscut că nu-l cunosc pe administratorul societății petente, când le-a fost prezentat în sala de judecată, că nu acesta i-a angajat și că l-au văzut prima dată în timpul controlului și că nu au intenționat niciodată să se angajeze la societatea petentă, că au fost reangajați la fosta societate la care fusese­ră angajați și care-l trimisese în șomaj dar care-l folosea să muncească la negru pentru aceasta. Au recunoscut martorii că administratorul societății le-a cerut să părăsească incinta societății deoarece nu au prezentat un deviz de lucrare și că aceasta nu contractase încă lucrarea cu ______________, cea care-l trimisese să efectueze o lucrare necontractată cu noi.

Mai arată intimata petentă că în mod corect instanța de fond a reținut că nu-i cunoaște pe cei 3 martori, că nu intenționează să efectueze lucrări cu ei și nu intenționa să-i angajeze.

Instanța de fond a aplicat corect atât dreptul intern, cel comunitar și CEDO în pronunțarea sentinței ce face obiectul acestui apel.

Din interpretarea art.34 alin.1 O.G. nr.2/2001 rezultă că procesul-verbal de contravenție beneficiază de pre­zumția relativă de legalitate și temeinicie, sarcina probei revenind celui care contestă procesul-verbal în condițiile art. 1169 C.Civ. „cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească” și art.129 alin.1 teza finală C.Proc.Civ „părțile au îndatorirea să-și probeze pretențiile și apărările. Din probatoriul administrat a demonstrat nevinovăția, starea de fapt fiind cea evocată de aceasta.

Pentru toate aceste motive a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca temeinică și legală.

Deși prin rezoluția din data de 12.11.2015 i s-a comunicat apelantei intimate Inspectoratul Teritorial de Muncă G___ o copie de pe întâmpinarea formulată de intimata petentă ___________________ cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la primirii întâmpinării, acesta nu a depus răspuns la întâmpinare.

D____ urmare, potrivit dispozițiilor art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 12.01.2016, fiind citate părțile.

Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, tribunalul îl reține ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție, instanța de fond a reținut în mod corect că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege având în vedere că acesta cuprinde toate elementele reglementate sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG nr. 2/2001 care pot fi constatate și de instanță din oficiu.

Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța de fond în baza unui probatoriu amplu, concludent și judicios administrat a reținut în mod corect o stare de fapt corespunzătoare realității, dar contrară stării de fapt menționată de agentul constatator.

Astfel, în mod corect instanța de fond a constatat că intimata petentă nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, atâta vreme cât, prin proba testimonială a făcut dovada că cele trei persoane cărora agenții constatatori le-au luat declarații cu ocazia controlului, nu prestau activități lucrative în calitate de angajați ai petentei.

Tribunalul observă că această stare de fapt rezultă fără putință de tăgadă din declarațiile date în fața instanței de judecată sub prestare de jurământ de către martorii A_____ M_____, L_____ C_________, M_______ G_______, G_____ D_____ și P_______ Nicanor, declarații care se coroborează pe deplin cu susținerile petentei din plângerea contravențională.

Susținerea apelantei în sensul că instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile date în fața inspectorilor de muncă de martorii A_____ M_____, L_____ C_________, M_______ G_______, dând forță probantă mai mare declarațiilor date de acești martori în ședință publică, nu poate fi primită, vând în vedere că declarațiile date în fața instanței, au fost date într-un cadru solemn, sub prestare de jurământ, având caracterul unor declarații judiciare, pe când celelalte declarații, au caracterul unor declarații extrajudiciare.

Mai mult decât atât, în situația în care apreciază că martorii audiați nu au relatat adevărata stare de fapt, apelanta intimată poate formula împotriva acestora plângere penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, pentru ca apoi, în situația în care sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 509 alin.1 pct. 3 din Codul de procedură civilă, să uzeze de calea de atac a revizuirii.

Este adevărat că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, însă această prezumție este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Or, în cauza de față, prin probele administrate, petenta a reușit pe deplin să răstoarne prezumția relativă de veridicitate și autenticitate de care se bucură procesul verbal, făcând dovada că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.

Față de considerentele ce preced și constatând că instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare realității și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul va respinge apelul dedus judecății ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta intimată Inspectoratul Teritorial de Muncă G___ cu sediul în municipiul Tg - J__, ____________________________ G___ împotriva sentinței civile nr. 4258 din data de 11.06.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata petentă ___________________ având CUI RO xxxxxxxx și sediul în municipiul Tg-J__, ____________________________. 53, cam.1, ___________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2016, la Tribunalul G___.

Președinte, M_____ C______ T____-S_____		Judecător, D_____ S______
	Grefier, M____ R______

Red. S.D./ Tehn.M.R.

4ex/01.02. 2016

J.Ff./ P.C.