Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2016:001.xxxxxx

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

.

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 725/21.01.2016

Ședința publică din data de 21.01.2016

Instanța constituită din:

PRȘEDINTE: L_______ G______

Grefier: F_____ J_____

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe petent S.C. L____ B_____ S.R.L. și pe intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ REGIONALA BUCUREȘTI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție __________ NR. xxxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Grefierul a făcut referatul cauzei, după care,

Instanța a lăsat cauze la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauze, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Grefierul a făcut referatul cauzei, după care,

În temeiul art. 32 alin. 1 din OG 2/2001, instanța reține că este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei și estimează durata de cercetare a procesului la un termen de judecată.

Instanța încuviințează proba cu înscrisuri, respinge proba testimonială ca neutilă și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe, petenta ___________________ a solicitat în contradictoriu cu intimata ANAF DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ REGIONALĂ BUCUREȘTI anularea procesului-verbal __________ nr. xxxxxxx/29.07.2015, exonerarea de la plata amenzii, în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

În motivarea plângerii contravenționale, petenta a învederat în esență faptul că descrierea faptei contravenționale nu se circumscrie dispozițiilor art. 11 lit. e indice 1 din OUG nr. 28/1999, iar prin încadrarea juridică greșită i s-a produs o vătămare prin aceea că i s-a aplicat o sancțiune corespunzătoare unei alte contravenții, că procesul-verbal nu poate face dovada prin el însuși a faptei contravenționale, că beneficiară de prezumția de nevinovăție.

În drept, a invocat OG nr. 2/2001.

În susținere a depus înscrisuri (f. 4-12).

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată, motivat de faptul că eroarea de la rubrica dedicată sancțiunii, în sensul că s-a menționat art. 11 alin 1 lit e (i) în loc de (ii) nu atrage nulitatea, fapta fiind încadrată corect, iar sancțiunea fiind aplicată în cuantumul prevăzut pentru fapta constatată. A mai invocat faptul că cele constatate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea probelor permise de lege, că cel care contestă actul administrativ trebuie să dovedească prin probe nelegalitatea sau netemeinicia lui, răsturnând prezumția de temeinicie, că petenta avea posibilitatea și obligația de a-și stabilit conduita în funcție de aspectele reglementate prin actele în vigoare, că funcționarea petentei se bazează pe documente financiar- contabile. A arătat c pentru suma găsită în plus la control nu s-au prezentat documente justificative, iar individualizarea sancțiunii s-a realizat corespunzător faptei reținute.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 205 C.pr.civ.

În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Analizând înscrisurile administrate în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, petenta a fost sancționată contravențional prin procesul-verbal __________ nr. xxxxxxx/29.07.2015, reținându-se în sarcina acesteia că în data de 23.07.2015 la sediul social și punctul de lucru din ______________________. 38, _______________, din compararea raportului nefiscal X cu monetarul întocmit de dl Ovanez R____ I____ administrator al societății a rezultat o diferență de 96 lei în plus încăcând prevederile OUG nr. 28/1999 rep pentru neemiterea și deținerea de sume nejustificate în casieria unității, faptă prevăzută de art. 10 lit c din OUG nr. 28/1999 rep și sancționată de art. 11 alin. 1 lit. e (i) din același act normativ. Petentei i s-a aplicat amendă contravențională în cuantum de 3500 lei.

Sub aspectul legalității actului de sancționare, instanța reține că sunt îndeplinite condițiile de formă impuse de art. 17 din OG nr. 2/2001 ce pot face obiectul verificării din oficiu a actului de sancționare.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei reținute, descrierea faptei se încadrează în dispozițiile art. 10 lit c din OUG nr. 28/1999, reținându-se în fapt existența unei sume nejustificate în casieria unității, situație ce se circumscrie descrierii prev. de art. 10 lit. c din OUG nr. 28/1999 rep. Tot pentru încadrarea juridică a faptei sunt necesare a se reține împrejurările de fapt referitoare la situarea sumei nejustificate sub sau peste plafonul de 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv sau peste 3 % din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, în redactarea procesului-verbal de contravenție intervenind o eroare materială cu privire la consemnarea literei (i) în loc de ( ii) de la art. 11 alin 1 lit E, deși din descrierea faptei rezultă că suma de 96 lei nejustificată fiscal de petentă reprezintă mai mult de 3 % din valoarea de 414 lei ce reprezintă valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special, determinând sancțiunea prevăzută de art. 11 alin 1 lit E (ii) de amendă în cuantum special fix de 3.500 lei, sancțiune ce a fost aplicată petentei în mod legal, eroarea materială reținută nu a produs petentei o vătămare, atâta timp cât sancțiunea aplicată este în cuantumul legal. Sub aspectul regimului de sancționare, s-a realizat o corectă sancționarea contravențională a petentei, fiind aplicată sancțiunea fixă stabilită de actul normativ.

Petenta nu a invocat alte motive de nulitate decât cele care pot fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că procesul-verbal se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, prezumție ce poate fi răsturnată prin proba contrară ce nu a fost făcută în prezenta cauză.

Printre garanțiile procedurale care se impun a fi respectate de către instanța de judecată, în momentul în care este învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale, se numără și prezumția de nevinovăție, enunțată de art. 6 paragraf 2 din Convenție.

Curtea de la Strasbourg a stabilit, în jurisprudența sa, că prezumția de nevinovăție este încălcată fie prin prezentarea unei persoane acuzată de comiterea unei infracțiuni ca vinovată, înainte ca vinovăția acesteia să fie legal stabilită, fie prin stabilirea în sarcina persoanei respective a obligației de a își dovedi nevinovăția.

Așadar, prezumția de nevinovăție implică și problema sarcinii probei.

În cauza Salabiaku împotriva Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că prezumția de nevinovăție are un caracter relativ, nefiind una absolută, întrucât poate suferi limitări prin instituirea în sistemele de drept naționale a unor prezumții de drept sau de fapt.

În dreptul intern, procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției este un act administrativ care se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, conform art. 249 C.pr.civ. revenindu-i petentei sarcina de a proba existența unei situații de fapt contrarii celei reținute de agentul constatator prin procesul – verbal de constatare a contravenției.

Prezumția de legalitate, așadar, nu este prin ea însăși contrară prezumției de nevinovăție, însă revine organelor judiciare obligația de a verifica, în fiecare caz concret, dacă prin modalitatea în care prezumția de legalitate operează se respectă principiul proporționalității rezonabile între scopul legitim urmărit prin instituirea ei și mijloacele utilizate.

Instanța consideră că analiza trebuie să urmărească în mod esențial asigurarea condițiilor exercitării efective a dreptului la apărare de către petent. Petentul trebuie să aibă posibilitatea de a combate în mod real procesul – verbal de constatare a contravenției prin mijloace de probă pe care să le poată administra.

Instanța apreciază că în prezenta cauză, intimatul avea posibilitatea reală și efectivă de a proba situația de fapt contrară celei reținute în procesul verbal prin prezentarea în fața instanței a documentelor financiar-contabile din care să rezultă situația de fapt contrară decât cea reținută de agentul constatator, respectiv că suma de 96 lei găsită în casieria unității este justificată de documente fiscale, probă pe care petenta nu a efectuat-o în cauză.

Față de obiectul probei, a proba un fapt pozitiv și determinat constă într-o obligație posibilă, în timp ce a proba un fapt negativ și nedeterminat, respectiv acela că pentru suma de 96 lei nu s-au emis acte financiar-contabile de pârâtă (aceasta fiind teza probatorie ce s-ar impune intimatei dacă instanța ar achiesa la susținerile petentei cu privire la sarcina probei în situația particulară a cauzei) se constituie __________________________ de administrat, ce nu poate fi reținută în sarcina intimatei.

Pentru aceste considerente, instanța reține că petenta nu se poate prevala cu succes de prezumția de nevinovăție, că in cauză nu a făcut dovada documentelor financiar-contabile din care rezultă natura de suma justificata a sumei de 91 lei, reținând că fapta există, realizează conținutul faptei contravenționale prev. de art. 10 lit c coroborat cu art. 11 alin 1 lit E (ii) din OUG nr. 28/1999 rep.

Sub aspectul individualizări sancțiunii, reține că s-a realizat o proporționare corespunzătoare a sancțiunii față de cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, fapta fiind reglementată în materia disciplinei financiar-contabile având scopul disciplinării agenților economici și a preveni faptele de fraudă fiscală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petent S.C. L____ B_____ S.R.L., cu sediul ales în sector 2, București, ____________________, _______________, ___________________________ intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ REGIONALA BUCUREȘTI, cu sediul în sector 1, București, ________________________, nr. 1, _______________ neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21.01.2016.

Red. L.G., Teh. L.G., F.J.

4 ex./17.02.2016