Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 04 Decembrie 2014

Președinte - P_____ C______ D________

Judecător B_______ D______ G________

Grefier L_______ A_____

DECIZIE Nr. 953CA/2014

Pe rol judecarea apelului privind pe apelant I____________ T_________ DE MUNCĂ IASI și pe intimat S_________ NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C.F.R. CĂLĂTORI SA BUCUREȘTI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție restituire sumă.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier B___ pentru apelant, lipsă fiind intimata.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care: instanța constată apelul formulat în termen și acordă părților cuvântul pentru formulare de probatorii.

Consilier B___ pentru apelant arată că nu are alte cereri de formulat nici probe de administrat .

Instanța, nefiind alte cereri de formulat și probe de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra cererii de apel.

Consilier B___ având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, respingerea plângerii formulate împotriva procesului verbal de contravenție pentru motivele expuse pe larg în conținutul cererii de apel.

Instanța reține apelul spre deliberare și pronunțarea hotărârii.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1936 din 07.02.2014, pronunțată de Judecătoria Iași a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta S_________ Națională de Transport feroviar de Călători „ C.F.R. Călători” - S.A. București - Sucursala de Transport de Călători Iași, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă Iași, a fost anulat în parte procesul verbal de constatare a contravenției ________ xxxxxxxxxxx din 6.09.2013, cu privire la fapta încadrată în prevederile art. 13 litera a) din legea nr. 319/2006, urmând ca sancțiunile aplicate în temeiul acesteia să fie lipsite de suport legal ( amendă în cuantum de 8000 lei). Și au fost menținute ca legale și temeinice toate celelalte dispoziții ale procesului verbal, referitoare la cea de-a doua faptă, prevăzută de art. 13 litera f) din legea nr. 319/2006.

Prin aceeași sentință, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea de restituire a sumei de 4000 lei, cu titlul de amendă achitată în termen de 48 ore și a fost admisă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de petentă și obligă intimata la plata sumei de 20 lei cu titlul de cheltuieli ocazionate de prezenta plângere, contravaloare taxă de timbru.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește situația de fapt, instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxxxxxx/6.09.2013, petenta a fost sancționată cu o amendă de xxxxx lei pentru reținerea în sarcina sa a următoarelor pretinse fapte contravenționale: a admis la lucru pe manevrantul I____ Stelică fără ca acesta să utilizeze echipamentul individual de protecție - vesta avertizoare din dotare. Fapta s-a săvârșit în data de 6.06.2013, ora 22:20 în stația CFR Iași, liniile CF 1B/2B, având ca urmare accidentarea mortală a lucrătorului I____; de asemenea, a fost efectuată manevra trenului IT 1668 cu partidă de manevră incompletă, un șef de manevră și un manevrant, șeful de stație permițând numitului I____ Stelică să efectueze altă activitate. Se reține de asemenea că, fapta s-a săvârșit în data de 6.06.2013, ora 22:20 în stația CFR Iași, liniile CF 1B/2B, având ca urmare accidentarea mortală a lucrătorului I____ Stelică. Faptele au fost încadrate în drept în prevederile art. 13 din legea 319/2006 literele a (adoptarea din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor ,a echipamentelor de muncă și elaborare a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare sau îmbolnăvire profesională a lucrătorilor) și f) (să asigure și să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul sănătății și securității în muncă , prin lucrătorii desemnați prin propria competență sau servicii externe). Procesul verbal a fost comunicat la aceeași dată petentei, fiind consemnată formularea obiecțiunilor în termen legal.

Analizând cu precădere legalitatea procesului verbal de contravenție sub aspectul respectării condițiilor formale impuse de lege la încheierea lui, instanța de fond a constatat că, procesul-verbal conține mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, raportându-se jurisprudenței și principiilor instanței de contencios al drepturilor omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil și la prezumția de nevinovăție, prima instanță a reținut că, din analiza punctuală a celor două fapte contravenționale reținute în sarcina petentei, se pot observa următoarele: cu privire la art. 13 litera a) („adoptarea din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor ,a echipamentelor de muncă și elaborare a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie sau diminuate riscurile de accidentare sau îmbolnăvire profesională a lucrătorilor”), constatându-se că descrierea realizată de inspectorii de muncă în cadrul procesului verbal vizează efectuarea manevrei de garare tren IR 1668 cu manevră incompletă ( un conducător și un manevrant), deși aceasta trebuia realizată de un conducător și doi manevranți.

Studiind înscrisurile depuse la dosarul cauzei ( regulamentele interioare, deciziile de alcătuire echipaje, fișa postului pentru fiecare membru al echipajului în parte), s-a observat că angajatorul a prevăzut pas cu pas operațiune de garare și activitățile concrete presupuse de o asemenea operațiune, persoanele abilitate a participa precum și trasarea în concret a sarcinilor fiecăruia drept pentru care, prima instanță a apreciat că regulamentul depus ( fișa 18) descrie suficient de clar modul de alcătuire al echipajului ( un conducător și 2 manevranți). Din analiza procesului verbal detaliat încheiat de organele de urmărire penală, rezultat al cercetărilor la fața locului, a înscrisurilor depuse la dosar ( referitoare la normele de protecție a muncii), precum și depozițiilor celor doi martori audiați ( conducătorul de manevră și cel de-al doilea manevrant , a rezultat că echipajul a fost compus în acord cu prevederile în materie, că I____ Stelică a participat efectiv la operațiunile de garare, în etapele descrise de regulamentul de ordine interioară și fișa postului, aflându-se, împreună că Atasiei V_____ ( conducătorul de partidă) în partea din față a grupului de vagoane, în timp ce numitul P_________ V_____ avea rolul de „om de acoperire” ce verifica sincronizarea în momentul realizării cuplării celor două garnituri. În ceea ce privește finalizarea operațiunii de garare, ea presupune legarea garniturilor. Se poate observa că permisiunea de a se deplasa pentru câteva momente la cabina manevranților a fost acordată de conducătorul de manevră, astfel cum rezultă din declarațiile coroborate de martori la momentul anterior ultimei etape, după aducerea vagoanelor pe linia pe care ar fi trebuit să aibă loc cuplarea acestora la locomotivă. Finalizarea operațiunii nu s-ar fi efectuat fără participarea manevrantului I____ Stelică, neexistând nici un indiciu în acest sens. Astfel, nu rezultă din succesiunea evenimentelor prezentate „derularea „ efectivă a operațiunii de garare în partidă incompletă, permisiunea de a se deplasa pentru câteva momente pentru satisfacerea unor necesități fiziologice fiind realizată anterior ultimei etape și nu în plin proces de garare tren.

Cu toate acestea, instanța de fond a observat că descrierea faptică nu corespunde conținutului constitutiv al contravenției reținute, neexistând nici o detaliere a modului în care angajatorul a neglijat să își îndeplinească obligațiile de luare a tuturor măsurilor necesare asigurării în concret a sănătății și securității în muncă ci, din ansamblul materialului probatoriu rezultă contrariul, fiind detaliate și puse la punct etape clare ale operațiunilor efectuate, atribuțiilor fiecărui membru al echipajului, precum și atribuțiile esențiale descrise în fia postului. Desigur obligația impusă de legiuitor trebuie să fie interpretată ca o obligație de mijloace, cu multiple implicații practice, analiza în concret a calității și eficiențelor procedurilor puse la punct de fiecare angajator în parte fiind în sarcina instanței. Or, în acest caz concret se poate aprecia că petenta a manifestat diligență în asigurarea în concret a unei protecții efective prin crearea pârghiilor necesare manifestării controlului asupra activităților de muncă efective .

Astfel, instanța de fond a reținut că fapta încadrată în prevederile art. 13 litera a) din legea 319/2006 nu are o existență reală obiectivă, urmând a anula procesul verbal în privința reținerii acesteia și a constata ca lipsite de legalitate sancțiunile aplicate în temeiul acesteia ( amenda în cuantum de 8000 lei).

Cu privire la cea de-a doua faptă reținută în sarcina petentei art. 13 lit. f) (să asigure și să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul sănătății și securității în muncă , prin lucrătorii desemnați prin propria competență sau servicii externe), instanța de fond reține că aceasta are o existență reală obiectivă, susținută de următoarele argumente și mijloace de probă: după cum se poate observa angajatorul are obligația nu numai de a asigura cunoașterea și aplicarea prevederilor legale în domeniul protecției în muncă, prin punerea la dispoziție a echipamentului adecvat, explicarea rolului componentelor predate, dar și ( poate cea mai importantă obligație) de a „controla” efectiv modul de utilizare a echipamentului prin mijloace eficiente, apte să asigure o privire obiectivă și corectă asupra modului de înțelegere și aplicare a regulilor impuse. Astfel, obligația angajatorului nu se poate rezuma la predarea echipamentului la ____________________ trebuie extinsă la vegherea la utilizarea corespunzătoare și efectivă a echipamentului predat la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Or, din depoziția nemijlocită dată de conducătorul de manevră a rezultat că în mod constant I____ Stelică nu purta vesta reflectorizantă primită ca echipament de protecție în muncă, fără a putea fi oferite explicații cu privire la lipsa acesteia sau lipsa de diligență a conducătorului de partidă în atragerea atenției asupra necesității purtării acesteia. Lipsa din dorate a vestei este susținută și de rezultatul cercetărilor la fața locului efectuate imediat după producerea accidentului în care manevrantul I____ Stelică și-a pierdut viața, de organele de poliție, contrazicând depoziția celui de-al doilea manevrant, care a declarat că l-a văzut pe I____ purtând în acea seară vesta. Or, în contextul lipsei vestei din dotare, se poate aprecia că petenta nu și-a îndeplinit complet obligația ce i-a fost pusă în sarcină de legiuitor, realizând doar o pregătire a cadrului de aplicare a acesteia, prin predarea echipamentului.

Referitor la sancțiunea aplicată în temeiul acestei încadrări juridice, se reține că aceasta este legală și proporțională cu gradul de pericol social al faptei , de această dată riscul producerii unui accident fiind concretizat în decesul manevrantului în cauză. Neasigurarea implementării efective a obligației de utilizare neîntreruptă a echipamentului poate spori riscul producerii accidentelor de muncă. Instanța apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii cu avertismentul, această din urmă sancțiune neputându-și atinge ambele scopuri ( de represiune și reeducare). Față de aceste considerente, instanța a fost respinsă în parte cererea cu privire la această faptă, s-a menținut procesul verbal și s-a respins ca neîntemeiată cererea de restituire a minimului amenzii achitate,sumă ce va rămâne achitată în contul acestei amenzi.

Cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, observând soluția de admitere în parte și caracterul indivizibil al taxei de timbru, stabilite de legiuitor în prag fix, instanța a admis-o și a obligat intimata la plata sumei de 20 lei cheltuieli de judecată în favoarea petentei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel I____________ teritorial de Muncă Iași, considerând-o netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

În motivarea apelului, după expunerea detaliată a situației de fapt, intimatul susține pe de o parte că, hotărârea atacată este netemeinică și nelegală deoarece, din actele și lucrările dosarului nu rezultă fără putință de tăgadă că petenta se face vinovată și de săvârșirea faptei sancționate de art. 13 lit. f) deoarece, din situația de fapt rezultă diligența angajatorului de a adopta soluții în faza de elaborare a tehnologiilor și procedurilor de lucru, care să înlăture riscul de accidentare nu înlătură obligația acestuia de a le pune efectiv în practică.

Apelul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 466, ale art. 476 și ale art. 480 Cod procedură civilă, pe dispozițiile OG nr. 2/2001, ale Legii nr. 53/2003 și ale Legii nr. 319/2006.

Apelantul a atașat declarației de apel, în copii, înscrisuri.

Intimata nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță.

În apel nu au fost administrate probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel, a dispozițiilor legale în domeniu, precum și din oficiu, instanța de control judiciar constată că apelul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Așa după cum a reținut și prima instanță, prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxxxxxx/6.09.2013, petenta a fost sancționată cu o amendă de xxxxx lei pentru reținerea în sarcina sa a următoarelor pretinse fapte contravenționale: a admis la lucru pe manevrantul I____ Stelică fără ca acesta să utilizeze echipamentul individual de protecție - vesta avertizoare din dotare. Fapta s-a săvârșit în data de 6.06.2013, ora 22:20 în stația CFR Iași, liniile CF 1B/2B, având ca urmare accidentarea mortală a lucrătorului I____; de asemenea, a fost efectuată manevra trenului IT 1668 cu partidă de manevră incompletă, un șef de manevră și un manevrant, șeful de stație permițând numitului I____ Stelică să efectueze altă activitate. Prin același proces verbal, se reține de asemenea că, fapta s-a săvârșit în data de 6.06.2013, ora 22:20 în stația CFR Iași, liniile CF 1B/2B, având ca urmare accidentarea mortală a lucrătorului I____ Stelică. Faptele au fost încadrate în drept în prevederile art. 13 din legea 319/2006 literele a (adoptarea din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor ,a echipamentelor de muncă și elaborare a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare sau îmbolnăvire profesională a lucrătorilor) și f) (să asigure și să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul sănătății și securității în muncă , prin lucrătorii desemnați prin propria competență sau servicii externe)..

Dispoziții legale incidente :

Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă”: art. 13 lit. f „ In vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în munca și pentru prevenirea accidentelor de munca și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații:….. f) sa asigure și sa controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în munca, prin lucrătorii desemnați, prin propria competenta sau prin servicii externe;”

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma dispozițiilor legale redate mai sus, instanța de control judiciar reține că apelul este nefondat, sentința instanței de fond fiind, legală și temeinică.

Astfel, instanța de control judiciar reține că, obiectul apelului în constituie exclusiv soluția dată cu privire la fapta contravențională sancționată de prevederile art. 13 lit. f din Legea nr. 319/2006.

Din acest punct de vedere, apelul intimatului este nefondat, soluția primei instanțe fiind legală și temeinică, în mod corect reținându-se că descrierea faptică nu corespunde conținutului constitutiv al contravenției reținute, neexistând nici o detaliere a modului în care angajatorul a neglijat să își îndeplinească obligațiile de luare a tuturor măsurilor necesare asigurării în concret a sănătății și securității în muncă ci, din ansamblul materialului probatoriu rezultă contrariul, fiind detaliate și puse la punct etape clare ale operațiunilor efectuate, atribuțiilor fiecărui membru al echipajului, precum și atribuțiile esențiale descrise în fișa postului.

Așadar, fapta sancționată de legiuitor este una omisivă și constă în neasigurarea de către angajator sau lipsa controlului acestuia în ceea ce privește cunoașterea și aplicarea de către toți angajații a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție.

Or, așa după cum rezultă și din motivele de apel, intimatul nu impută petentei o astfel de faptă ci, susține că răspunderea acesteia s-a născut exclusiv din riscul pe care îl presupune desfășurarea activității zilnice a angajaților interpretare ce nu se regăsește în temeiul de drept invocat în aplicarea sancțiunii.

Așa după cum a reținut și prima instanță, probatoriul administrat în cauză relevă îndeplinirea de către petentă a obligației prevăzută de legiuitor, în sensul că angajatorul a prevăzut pas cu pas operațiune de garare și activitățile concrete presupuse de o asemenea operațiune, persoanele abilitate a participa precum și trasarea în concret a sarcinilor fiecăruia drept pentru care, în mod corect s-a a apreciat că regulamentul depus ( fișa 18) descrie suficient de clar modul de alcătuire al echipajului ( un conducător și 2 manevranți).

Pe de altă parte, lipsa imputării unei fapte concrete petentei, duce la nașterea unui dubiu care nu poate fi înlăturat prin administrarea altor probe. Or, potrivit principiului in dubio pro reo (principiu complementar prezumției de nevinovăție), dubiul profită petentei. Această soluție se impune, în considerarea principiului enunțat mai sus și pentru că, hotărârea instanței, în stabilirea vinovăției petentei, nu trebuie să se întemeieze, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății).

Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 476 coroborate cu dispozițiile art. 479 Cod procedură civilă și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente motivele de admitere a căii de atac, instanța va respinge apelul, urmând să păstreze hotărârea instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de I____________ teritorial de Muncă Iași împotriva sentinței civile nr. 1936 din 07.02.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 4 decembrie 2014.

Președinte, P_____ C______ D________		Judecător, B_______ D______ G________
	Grefier, L_______ A_____

L.A. 07 Decembrie 2014

Red/. D.P.C.- 08.01.2015

4 ex.

Judecătoria Iași:I_____ I____