Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ. 1043 R

Ședința publică de la 25 Iunie 2013

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE G_______ N_______

Judecător S____ F_________ I___

Judecător C______ S_____

Grefier M_____ P_______ M___

Pe rol judecarea recursului C_________ administrativ și fiscal formulat împotriva sentinței civile nr. 4127 pronunțată la data de 14.09.2012 de Judecătoria Cornetu, privind pe recurenta- petentă P____ C_______ A______ în contradictoriu cu intimata C_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează tribunalului faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă,conform art. 242 alin. 2 Cod proc. civilă.

Tribunalul, constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, precum și faptul că nu s-au solicitat probe noi în calea de atac, reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 13.03.2012 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petenta P____ A______ C_______ a solicitat instanței anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ nr. xxxxxxx din data de 31.01.2012 încheiat de agenți constatatori din cadrul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.

Petenta a motivat în fapt plângerea sa, arătând că deși nu a avut rovinietă la momentul constatării contravenției, procesul verbal încheiat de către intimată este lovit de nulitat absolută întrucât lipsește semnătura agentului constatator.

În drept, petenta și-a întemeiat plângerea pe disp. OG 2/2001 și OG nr. 15/2002.

În probațiune, potrivit art. 112 Cod procedură civilă, a atașat plângerii sale procesul verbal contestat, solicitând proba cu înscrisuri.

Intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, legal citată, nu a formulat întâmpinare dar a atașat înscrisuri. Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de către petentă și intimată la dosarul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 4127/14.09.2012 s-a admis în parte plângerea contravențională.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

În fapt, prin procesul verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 31.01.2012 întocmit de agenți constatatori din cadrul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, în temeiul art. 8 alin 1 din OG 15/2002, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 250,00 lei iar în temeiul art. 8 alin 3 din OG 15/2002,obligat să plătească contravaloarea tarifului de despăgubire, în cuantum de 120,34 lei, reținându-se în esență că, la data de 19.08.2011, ora 19,01 a circulat cu autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX pe autostrada A2 în localitatea Glina, fără a deține rovinietă valabilă.

În drept, în ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Totodată, potrivit art. 17 din aceeași ordonanță, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 atribuie competența de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor prevăzute de lege personalului împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., acestea putând fi constatate, începând cu data de 1 august 2010, și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.

De asemenea, în cazurile prevăzute la alineatul precedent procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.

Analizând procesul-verbal contestat, Judecătoria a apreciat că acesta întrunește toate condițiile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001(aplicabil potrivit art. 10 din OG nr. 15/2002) sub sancțiunea nulității ce poate fi constatată și din oficiu.

Instanța a apreciat că în mod eronat petenta a considerat că, din cuprinsul procesului-verbal contestat lipsește semnătura agentului constatator întrucât înscrisul a fost generat și semnat electronic de către un agent constatator deținutor al unui certificat calificat emis de către un fornizor de servicii certificate acreditat conform dispozițiilor legale, în baza prevederilor Legii nr. 455/2001, privind semnătura electronică.

Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este legată în mod unic de semnatar;

b) asigură identificarea semnatarului;

c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Totodată, prin dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice se înțelege acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată;

b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;

c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia;

d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;

e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;

În plus, prin certificat calificat se înțelege un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20;

Potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Din actele depuse de către intimată, rezultă că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal de constatare atacat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal instanța a reținut că petentul a fost sancționat potrivit art. 8 alin. 1, 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care prevede că „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2”.

Articolul 7 din același act normativ stabilește că „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

Termenul de utilizator este explicat chiar în cuprinsul OG 15/2002, la art. 1 alin. 1 lit. b, unde se arată că: “ În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini”

Din interpretarea sistematică a acestor texte legale rezultă că are calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau poate folosi autovehicului în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum. În acest sens, sunt prevederile art. 1 alin. 6 din Regulamentul pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România potrivit OG nr. 15/2002(Ordinul 769/01.10.2010).

Din înscrisurile depus la dosar rezultă că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției.

În ceea ce privește plata tarifului de despăgubire, conform art. 2 din Legea nr. 144/2012 “tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.

Instanța a constatat că plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu anterior intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012.

Având în vedere toate aceste considerente, instanța a admis în parte plângerea contravențională, a menținut procesul-verbal contestat și a anulat tarifuli de despăgubire aplicat.

Împotriva acestei hotărâri, petenta a formulat recurs solicitând admiterea acestuia, compensarea amenzii aplicate cu contravaloarea tarifelor de despăgubire achitate.

În motivarea recursului se arată că așa cum a constat și instanța de fond, tariful de despăgubire este abuziv și neîntemeiat, având în vedere că acesta se percepe la fiecare contravenție constată de intimată. Acest tarif de despăgubire reprezintă contravaloarea rovinietei pe 12 luni, astfel încât, odată achitat, utilizatorul drumurilor naționale are achitată rovinieta valabilă.

Recurenta – petentă a mai arătat că odată ce a achitat tariful de despăgubire pentru amenzile aplicate de intimată, acest lucru reprezintă faptul că a achitat două roviniete pe 12 luni.

Intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, și menținerea sentinței de fond.

În motivarea întâmpinării se arată că în materia plângerilor contravenționale, față de cererea petentei de compensare a amenzii contravenționale cu sumele de bani achitate de aceasta cu titlu de tarif de despăgubire, este inadmisibilă, întrucât instanța este investită cu verificarea legalității și temeinicia procesului verbal de contravenție, iar tariful de despăgubire se achită în contul DRDP, iar amenda contravențională se achită la Trezorerie.

Restituirea acestei sume de bani, se poate face potrivit Codului Fiscal, respectiv printr-o cerere adresată organului fiscal, în baza dispozitivului sentinței pronunțată în dosarul de fond.

Întâmpinarea este întemeiată în drept pe dispoz. art. 308 alin. 2 Cod proc. civilă, OG nr. 15/2002 și OG nr. 2/2001.

Analizând sentința civilă recurată, în raport de motivele invocate, tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin sentința civilă recurată a fost admisă în parte plângerea formulată de recurenta-petenta, a fost anulat tariful de despăgubire și a fost menținută amenda aplicată.

Solicitarea recurentei-petente de a se compensa tariful de despăgubire care a fost achitat cu amenda aplicată, este lipsit de suport juridic.

Pe această cale, conform dispozițiilor art 31 și urm. din OG 2/2001, instanta analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, ori, solicitarea recurentei petente excede acestui cadru legal. În baza sentinței civile definitive și irevocabile prin care s-a dispus anularea procesului verbal cu privire la plata tarifului de despăgubire, recurenta-petenta are posibilitatea să solicite restituirea acesteia în cazul în care a fost achitat.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art 312 Cod Procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de recurenta - petentă P____ C_______ A______ în contradictoriu cu intimata C_____, împotriva sentinței civile nr. 4127 pronunțată la data de 14.09.2012 de Judecătoria Cornetu, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

G_______ N_______ S____ F_________ I___ C______ S_____

pentru judecător aflat în CO, semnează

Președinte Secție Civilă

Jud. E______ M_____ O_____

GREFIER,

M_____ P_______ M___

Tehnored. M.M. 04 Iulie 2013

Redactat N.G. - . 17 Iulie 2013 – 2 ex.

Judecător fond – M________ N______ C______