Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - recurs – plângere contravențională –
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 776
Ședința publică din 26 noiembrie 2014
P_________: Z______ C_____ M______
Judecător: H_______ L______
Judecător: P_______ I____
Grefier: Vințilă C______ B_____
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de petentul D_________ A_____ Ș_____ – cu domiciliul ales în Cluj N_____, la Cabinet Avocat S_______, F____ & P__ - ____________________ ___________________, împotriva sentinței civile nr. 575/28.05.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, dată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimată fiind C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – cu sediul în București, ____________________. 401A, sector 6.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 19 noiembrie 2014 când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru azi, 26 noiembrie 2014.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 575/28.05.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, dată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, au fost respinse excepțiile prescripției executării sancțiunii și a tardivității introducerii plângerii.
A fost respinsă ca nefondată plângerea introdusă de contravenientul D_________ A_____ Ș_____ din _____________________________, ________________, nr.180, ________________________________ cu sediul procesual în Cluj N_____, _________________________ de Av.S_______ – F____, P__ și T___ SCPA prin avocat P__ M_____ E___, nr.21, __________________ în contradictoriu cu agentul constatator C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA CESTRIN București.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 963 din 10.09.2012 Judecătoria C-lung Moldovenesc a respins excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale invocată de petent, ca nefondată și a admis excepția tardivității formulării plângerii, invocată din oficiu de către instanță, sens în care a respins plângerea formulată de petentul D_________ A_____ Ș_____ în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România Sa Cestrin București.
Pentru a hotărî astfel, instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 22.02.2012, petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în sumă de 250 lei și contravaloarea tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro lei, reținându-se aceea că la data menționată, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
În baza art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța a analizat legalitatea și temeinicia procesului verbal atacat, verificând și sancțiunea aplicată.
Astfel, din punct de vedere al legalității procesului verbal, instanța a constatat că la întocmirea acestuia au fost respectate toate dispozițiile art. 16 si 17 din OG 2/2001, vizând mențiunile ce în mod obligatoriu trebuie să fie cuprinse în procesul verbal, cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei săvârșirii și semnătura agentului constatator, elemente pe care instanța le verifică și din oficiu.
In ceea ce privește excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale, instanța a constatat că aceasta este nefondată și a respins-o ca atare. Astfel, potrivit art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Așa cum reiese din procesul verbal de contravenție și din planșa foto depusă la dosarul cauzei, aspect necontestat de altfel de către contravenient, fapta s-a săvârșit la data de 08.09.2011, iar procesul verbal a fost încheiat la data de 22.02.2012, deci în interiorul termenului de 6 luni menționat de prevederile arătate mai sus.
Cu toate acestea, verificând actele dosarului, instanța a constatat că plângerea contravențională a fost tardiv formulată. Astfel, potrivit procesului verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare, rezultă că procesul verbal de contravenție contestat a fost comunicat petentului conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, prin afișare, la data de 22.02.2012, iar plângerea a fost depusa la instanța la data de 31.05.2012 (data poștei pe plicul de corespondență), deci cu depășirea termenului legal.
Pentru ca instanța să se poată pronunța asupra răspunderii contravenționale, este necesar ca plângerea contravenționala să fie formulată în termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal. Fiind un termen de procedura, acesta se calculeaza pe zile libere, prima si ultima neintrând în calculul termenului. Nerespectarea termenului atrage decaderea din dreptul de a formula plângere, cu sanctiunea respingerii ca tardiva plângerii depusa cu nesocotirea acestui termen.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța a admis excepția tardivității formulării plângerii, invocată din oficiu de către instanță și a respins plângerea în consecință.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul D_________ A_____ Ș_____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că instanța de fond a analizat în mod greșit prevederile art. 26 și 27 din OG nr. 2/2001 care prevăd în mod expres modalitățile de comunicare către contravenienți a proceselor verbale de contravenție.
Așa cum a arătat și în cuprinsul plângerii contravenționale, a fost înștiințat de existența procesului verbal abia în data de 25.05.2012 când a găsit în cutia poștală somația nr. xxxxx din 08.05.2012 emisă de CNADNR – Biroul Recuperări Creanțe, prin care a fost înștiințat că în termen de 5 zile de la primirea ei, să achite sumele de 225 lei și 28 Euro stabilite în procesul verbal menționat. Neștiind despre ce este vorba, a sunat la numărul de telefon afișat pe somație și, astfel a fost înștiințat ce reprezintă sumele respective, menționând totodată, că nu i-a fost comunicat nici un fel de proces-verbal de contravenție, însă, ulterior, la data de 28.05.2012 a primit prin e-mail, conținutul procesului verbal de contravenție contestat.
A mai invocat în plângere, excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul verbal contestat, întrucât acesta nu i-a fost comunicat procedural nici până în acest moment așa cum prevăd dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001. De asemenea, a invocat și nulitatea procesului verbal contestat, fiind întocmit cu grave vicii de formă, respectiv, nu a fost semnat de agentul constatator.
Așadar, consideră că data comunicării procesului verbal de contravenție a fost data de 28.05.2012 și nicidecum 22.02.2012, data la care a fost întocmit acesta și de care nu a avut cunoștință decât în momentul în care i-a fost trimis prin e-mail.
Mai mult, arată că Judecătoria Bistrița, prin sentința civilă nr. 9882/2012 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, i-a admis plângerea contravențională formulată împotriva unui proces verbal care a vizat aceeași faptă contravențională și care i-a fost comunicată în aceeași zi și pe aceeași cale, prin e-mail, cu procesul verbal de contravenție contestat în acest dosar.
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond și admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
Prin întâmpinare, intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN S.A. București a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică cu motivarea că în mod corect instanța de fond a reținut tardivitatea formulării plângerii contravenționale și faptul că procesul verbal de contravenție a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse de art. 16 din OG nr. 2/2001 și că nu există vreo cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din același act normativ.
În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Procesul verbal de contravenție a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și CNADNR.
Autovehiculul recurentului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acestuia nu există înregistrată rovinietă.
Prin decizia civilă nr.152 din 26 februarie 2014 Tribunalul Suceava, a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel s-au avut în vedere următoarele aspecte:
Potrivit art. 27 din O.G. nr.2/2001, ”Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.”.
Tribunalul a apreciat că, potrivit dispoziției legale menționate, comunicarea procesului-verbal se face prin poștă, cu aviz de primire, iar, dacă nu se realizează comunicarea în acest mod, aceasta se va efectua prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
În speța de față, organul constatator nu a făcut dovada că s-a încercat comunicarea procesului-verbal contestat prin poștă, cu aviz de primire, ci a procedat direct la afișarea acestuia la domiciliul contravenientului.
Nefiind efectuată o comunicare legală a procesului-verbal contestat, tribunalul a considerat că petentul a luat cunoștință de acesta la data de 25.05.2012 când a găsit în cutia poștală somația nr. xxxxx din 08.05.2012 emisă de CNADNR – Biroul Recuperări Creanțe și, drept urmare, plângerea contravențională a fost efectuată în termenul legal, fiind greșit reținută de către prima instanță excepția tardivității.
Cauza a fost înregistrată, după casare, la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc instanță la 24 februarie 2014.
Ulterior acestui moment părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță și nici nu au solicitat administrarea altor probe.
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 22.02.2012, contravenientului D_________ A_____ Ș_____ i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în sumă de 250 lei, în baza art.8 alin.3 din OUG 15/2002 cu modificările și completările ulterioare, reținându-se aceea că la data de 08 septembrie 2011, orele 10,23 pe DN 17. km 76/800 km în localitatea Pojorîta autovehiculul categoria A cu număr de înmatriculat XXXXXXXXXXXXX aparținând contravenientului a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Proba se face cu foto: 105101_xxxxxxxxxx_2325000.
Referitor la excepțiile invocate instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale, s-a constatat că aceasta este nefondată și a fost respinsă ca atare.
Pentru a se hotărî astfel, s-a avut în vedere că potrivit art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, ori, așa cum reiese din procesul verbal de contravenție și din planșa foto depusă la dosarul cauzei, aspect necontestat de altfel de către contravenient, fapta s-a săvârșit la data de 08.09.2011, iar procesul verbal a fost încheiat la data de 22.02.2012, deci în interiorul termenului de 6 luni menționat de prevederile mai sus arătate.
Cu privire la excepția tardivității introducerii plângerii invocată în fața instanței de fond, din oficiu – așa cum s-a reținut și prin decizia de casare – aceasta apare ca nefondată și a fost respinsă ca atare, întrucât nefiind efectuată o comunicare legală a procesului-verbal contestat, se apreciază că în ceea ce-l privește pe contravenient el a luat cunoștință de acesta la data de 25.05.2012 când a găsit în cutia poștală somația nr. xxxxx din 08.05.2012 emisă de CNADNR – Biroul Recuperări Creanțe.
Pe fondul cauzei, plângerea formulată a apărut ca nefondată și a fost respinsă ca atare.
Pentru a se hotărî astfel, au fost avute în vedere următoarele împrejurări:
Contravenientul – așa cum s-a arătat – a solicitat anularea procesului – verbal invocând excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale, iar pe fond, a considerat că acesta este nul fiind întocmit cu grave vicii de formă, dat fiind că nu a fost semnat de către agentul constatator ca l-a întocmit ceea ce atrage nulitatea conform art.17 ind.1 din OG 2/2001.
Procesul - verbal de contravenție se bucură de forță probantă proprie atunci când cuprinde constatări personale ale agentului constatator, constatări care sunt prezumate a fi reale câtă vreme el este întocmit cu respectarea cerințelor legale privitoare la formă (art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001), iar contravenienta nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută de către agentul constatator.
Această soluție este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce privește asimilarea procedurii contravențională celei penale și aplicarea prezumției de nevinovăție prevăzută de art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aspecte subliniate și în cauza A_____ contra României.
Contravenientul are posibilitatea de a dovedi, prin probe administrate în fața instanței, o altă situație de fapt decât cea reținută de către agentul constatator pe baza probelor administrate de acesta.
Susținerea contravenientului în sensul că procesul-verbal ar fi lovit de nulitate, pentru că agentul constatator nu a semnat olograf procesul – verbal, nu poate fi primită de instanță pentru următoarele considerente:
- într-adevăr din cuprinsul procesului – verbal contestat reiese că acest document a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 și HG 1259/2001 de către A_____ A________ M_________ cu certificatul din data de 23 decembrie 2011 emis de CERTSIGN SA – furnizor de servicii de certificate acreditat conform legii;
- conform adresei nr. 6633 din 21 iunie 2010 a Biroului Român de Metrologie Legală (fila 15 dosar), camerele foto cu ANPR (sistem de recunoaștere automată a numărului de înmatriculare) precum și dispozitivele GPS care certifică poziția sau cele care certifică data, ora și minutul în care a fost făcută fotografia, ca făcând parte din sistemul SIEGMCR nu sunt cuprinse în lista oficială LO – 2010 și nu sunt supuse controlului metrologic legal;
- pe de altă parte prin Legea 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică se menționează:
- la articolul 5: „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a atașat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”, în timp ce
- la articolul 7 se arată că: „în cazul în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a atașat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii”.
Articolul 17 din OG 2/2001 determină condițiile de valabilitate a procesului verbal a căror nerespectare este sancționată cu nulitatea absolută, precizând expres că „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal”.
Alte nereguli privind mențiunile din procesul - verbal pot atrage nulitatea acestuia în măsura în care acestea creează o vătămare contravenientului și care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, însă motivele invocate de acesta nu se încadrează în această categorie, deoarece nu i s-a creat nici o vătămare contravenientului.
În raport de aceste prevederi trebuie observat că textul se referă la semnătura agentului constatator (a cărei lipsă ar atrage nulitatea procesului-verbal) fără a face distincție între semnătura olografă și semnătura electronică.
Așadar, în raport de aceste precizări, instanța a considerat că agentul constatator a întocmit procesul – verbal în conformitate cu prevederile legale, încât nu există nici un motiv care să conducă la nulitatea acestuia.
Deosebit de aceasta s-a mai avut în vedere și faptul că potrivit dispozițiunilor art. 249 din codul de procedură civilă „cel care face o susținerile în cursul procesului, trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, iar conform art.250 din același cod „dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloace materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege”.
Prin urmare, procesul - verbal de contravenție se bucură de „o prezumție de legalitate”, câtă vreme acest lucru nu a fost răsturnat printr-o probă contrară.
În speță, contravenientul nu a făcut dovada susținerilor sale și nu a răsturnat în nici un fel consemnările din cuprinsul procesului –verbal, ba mai mult cele consemnate în cuprinsul acestuia sunt confirmate de fotografia efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei – SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (fila 17 dosar ).
Așa fiind, plângerea a apărut ca nefondată și a fost respinsă ca atare, cu atât mai mult cu cât contravenientul nici nu a negat săvârșirea faptei ce i se pune în sarcină, ci doar a invocat – așa cum s-a menționat – excepția prescripției executării sancțiunii și nulitatea procesului – verbal pentru lipsa semnăturii olografe.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul D_________ A_____ Ș_____, în motivarea acestuia arătând că sentința este nelegală și netemeinică sub aspectul respingerii excepției prescripției executării sancțiunii contravenționale.
Instanța de fond a analizat în mod greșit temeiul de drept al excepției invocate de petent în plângerea contravențională, excepție care a fost întemeiată pe art. 14 din Ordonanța Guvernului 2/2011, care prevede că executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În acest sens, s-a solicitat admiterea recursului și pe cale de consecință a plângerii contravenționale, așa cum a fost formulată, solicitându-se totodată judecarea în lipsă, în temeiul art. 242 alin. ultim Cod procedură civilă, anexându-se și un extras de pe portalul instanțelor de judecată privind soluția pronunțată în recurs de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.
În drept, au fost invocate prevederile art. 299, art. 304 pct. 9, art. 3041 și următoarele Cod procedură civilă , Ordonanța Guvernului 2/2001.
Intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și pe cale de consecință menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
S-a arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. din Ordonanța Guvernului 15/2002 fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
De asemenea, din prevederile art. 7 și art. 1 alin. 1 lit. b din Ordonanța Guvernului 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
În urma interogării bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, recurentul D_________ A_____ Ș_____ apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 și 15/2002.
La data de 08.09.2011, pe DN 17 – km 176+800 m, în localitatea Pojorâta, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX aparținând lui D_________ A_____ Ș_____ a fost surprins că a circulat fără a deține rovinieta valabilă, sens în care la data de 22.02.2012 a fost emis procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx de către CNADNR prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN.
S-a mai solicitat instanței să observe că recurentul interpretează greșit art. 9 alin. 3 din Ordonanța Guvernului 15/2002, considerând că răspunderea contravențională este prescrisă. Fapta a fost săvârșită în data de 08.09.2011, fiind înregistrată prin mijloace tehnice, și constatată la data de 22.02.2012, de către agentul constatator, dată la care s-a întocmit și procesul verbal contestat, adică în interiorul termenului de prescripție, așa cum prevede art. 13 alin. 1 din Ordonanța Guvernului 2/2001, și comunicat la data de 05.03.2012, respectându-se dispozițiile legale.
Din interpretarea logico-sistematică a textelor legale, rezultă fără echivoc faptul că, prin apariția Legii 144/2012 pentru modificarea Ordonanței de Urgență nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, intenția legiuitorului a fost aceea ca, în intervalul de 30 zile de la data constatării contravenției (dată care în situația de față coincide cu data încheierii procesului verbal) să nu se poată încheia alte procese verbale, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile – și în nici un caz, art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost generat și tipărit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMRC și, conform prevederilor art. 7 al Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice. Astfel, art. 7 din Legea 455/2001 prevede că în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMRC, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și CNADNR S.A.
Totodată, se solicită instanței a constata că onorariul avocațial este disproporționat în raport cu natura pricinii, lipsa de complexitate a acesteia și valoarea obiectului cererii, solicitându-se reducerea acestuia. De asemenea, s-a solicitat instanței a avea în vedere că prin obligarea intimatei la suportarea cheltuielilor de judecată nu se obține altceva decât descurajarea agenților constatatori de a-și mai îndeplini atribuțiile de serviciu, adică de a mai aplica amenzi.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, Ordonanța Guvernului 15/2002 și nr. 2/2001.
În temeiul art. 242, pct. 2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Asupra recursului declarat, tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.963/10.09.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a fost respinsă excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale invocată de petent ca nefondată, a fost admisă excepția tardivității formulării plângerii, plângerea fiind respinsă ca tardiv formulată.
Recursul petentului formulat împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr.152/26.02.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava și cauza a fost trimisă spre rejudecare, reținându-se că nu a fost efectuată o comunicare legală a procesului verbal de contravenție, petentul luând cunoștință de procesul verbal la data de 25.05.2012 când a găsit în cutia poștală somația nr.xxxxx/08.05.2012 emisă de CNADNR:
Prin sentința recurată în prezenta cauză, respectiv sentința civilă nr.575/28.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, s-a respins excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale invocându-se dispozițiile art.13 alin.1 din OG nr.2/2001 motivându-se că aplicarea sancțiunii amenzii se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, or fapta s-a săvârșit la data de 08.09.2011, iar procesul verbal a fost încheiat la data de 22.02.2012.
Critica recurentului în sensul greșitei respingeri a excepției prescripției executării sancțiunii este întemeiată.
Astfel, prima instanță a analizat în fapt excepția prescripției aplicării sancțiunii amenzii contravenționale referindu-se la dispozițiile art.13 alin.1 din OG nr.2/2001, cât timp excepția prescripției executării sancțiunii este reglementată de art.14 din OG nr.2/2001.
Potrivit art.14 alin.1 din OG nr.2/2001, executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În speță procesul verbal de contravenție a fost încheiat la data de 22.02.2012, agentul constatator neprocedând la comunicarea în mod legal a acestuia în termen de 30 de zile de la data aplicării sancțiunii.
Astfel, agentul constatator a procedat la comunicarea prin afișare a procesului verbal de contravenție în condițiile în care modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară celei de comunicare prin poștă, cu aviz de primire.
Contravenientului trebuie să i se dea posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și formula apărările.
Decizia nr. 1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale confirmă ipoteza susținută, statuând că rațiunea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, "constă în aducerea la cunoștința persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate. Rezultă că această modalitate de comunicare a procesului-verbal este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate".
În speță se constată că procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat petentului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire astfel încât este dată în cauză prescripția executării sancțiunii contravenționale.
Așa fiind, față de considerentele expuse și dispozițiile art.304 ind.1, art.304 pct.9 și art.312 alin.2 Cod procedură civilă, se va admite recursul, se va modifica în parte sentința recurată în sensul că se va admite plângerea, cu consecința admiterii excepției prescripției executării sancțiunii amenzii și anulării procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat în data de 22.02.2012 de intimată, urmând a fi menținute dispozițiile din sentință privitoare la respingerea excepției tardivității.
Cererea recurentului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca nefondată având în vedere că cheltuielile de judecată nu au fost probate. În dosarul de fond a fost depusă doar în copie chitanța privind plata onorariului apărătorului, iar în recurs extrasul depus nu poartă viza băncii pentru a se atesta astfel plata efectuată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de petentul D_________ A_____ Ș_____ – cu domiciliul ales în Cluj N_____, la Cabinet Avocat S_______, F____ & P__ - ____________________ ___________________, împotriva sentinței civile nr. 575/28.05.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, dată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimată fiind C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – cu sediul în București, ____________________. 401A, sector 6.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Admite plângerea.
Admite excepția prescripției executării sancțiunii amenzii.
Anulează procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx încheiat în data de 22.02.2012 de intimată.
Menține dispozițiile din sentință privitoare la respingerea excepției tardivității.
Respinge cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.11.2014.
Președinte,Judecător, Judecător, Grefier, Z______ C_____ M______ H_______ L______ P_______ I____ Vințilă C______
Red. H.L.
Judecător fond B______ G.
Tehnored. V.C.B. 2 ex. 29.12.2014